307 matches
-
locali din Loghaz, Kohistan etc. au fost invitați a veni acolo spre același scop. După ce s-au convins afgani[i] în decurs de o lună despre inutilitatea rezistinței lor, generalul Roberts a fost atât de înțelept că a așteptat până ce lecțiunea și-a produs fructele. El a încetat cu operațiunile militare în sezonul cel nefavorabil, abținîndu-se de la orice negocieri și așteptând până ce afgani[i] singuri au venit să le înceapă. Discursul deputatului Hausner în care combate alianța austro-germană nu este bine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
face următoarea reflecție asupra articolului nostru din 9 martie: Organul dreptei, "Timpul", de la 9 curent, publică o revistă de o importanță și de o gravitate excepțională, căci conține niște aluziuni prea transparente la adresa capului statului și-și permite a da lecțiuni de constituționalism M. Sale Domnitorului. Pe urmă "Presa" se întreabă la ce se rezumă în realitate ideea fundamentală a autorului articolului nostru și tot dânsa răspunde: depărtarea de la putere a guvernului actual și înlocuirea lui prin opoziția de la "Timpul". În
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acele majorități, capului statului nu i-ar incumba decât un rol cu totul pasiv. Și, după ce pune astfel de teorii înainte, "Presa" ne impută nouă că "am fi făcut aluziuni prea transparente la adresa capului statului, permițîndu-ne chiar de a da lecțiuni de constituționalism M. Sale Domnitorului". Trop de zele, vom răspunde mai întîi, și daca aluziile au fost prea transparente, ele au încetat de a mai fi aluzii și în adevăr nu ascundem că articolul nostru conținea mai mult decât o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mijloace ilegale, o majoritate oarecare? Încheiem răspunsul nostru cu următoarea reflecțiune. Am declarat în programul nostru că sîntem în contra conspirațiunilor, în contra a orice act de violență, că voim sincer consolidarea monarhiei constituționale, că e departe de noi de-a da lecțiuni oricui; sîntem însă în drept a cere cooperarea factorilor statului, conform cu destinațiunea lor, ca cel puțin de-acum înainte să ne apropiem de adevăratele principii ale unui regim constituțional. [ 20 martie 1880] MODEL DE STIL Ne permitem a reproduce din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în Bacău mai sânt Oameni de inimă. Apoi d-le Redactor, visez oare! când cetesc: Onorab. deputat Costake Radu... Desigur că visez.... Noi nu visăm defel, ci vedem după toate acestea că organul în față a început să dea și lecțiuni, deocamdată de limba franceză; până ce va învăța însuși pe cea romînă: "Gazeta de Bacău" în numărul ei din 13 corent abuzază de limba franceză. Pe pagina a 3-ia în colona a 3-ia, pentru a exprima revenirea celor răzlețiți zice: "on
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebuia s-o facă acasă, la Bacău, iar nu să ia lumea-n cap, lovind fără milă în partide, turburând pacea Europei și a foiței, ba chiar făcîndu-ne să credem că sistemul solar se tăvălește nu știu unde! Apoi mai dă și lecțiuni strigând că: "on revient a ses moutons"! Aceasta este mai insultant decât chiar vestita "ubicuitate"! Dar destule exemple. Într-o polemică cu ziarul "Unirea" din Iași am spus că stilul roșu se distinge printr-un indisolubil amestec de viclenie și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
știm noi despre ilustrul nostru prim-ministru cu apucături de mare cancelar crează-ni-se una. Ilustrul conte, care a participat cu aer melodramatic și cu figură sinistră la conspirația de la Opera comică și de la Ipodrom și care a urmat lecțiunile d-lui Allix asupra melcilor simpatici, nu e un om atât de primejdios pe cât se pare de departe. Mai depărtarea Apusului Europei, mai mulțimea de gazete cu strigătele totdeuna asurzitoare ale actualității, mai fonduri secrete și alte chițibușuri îi dau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
traducere coordonată de Vasile Boari și Raluca Mărincean, Editura Polirom, Iași, 2006. Sher, George, Moral philosophy. Selected Readings, Harcourt Brace Jovanovich Publishers, Orlando, Florida, 1987. Socaciu, Emanuel-Mihai (editor), Filosofia politică a lui Thomas Hobbes, Editura Polirom, Iași, 2001. Speranția, Eugeniu, Lecțiuni de enciclopedie juridică, Editura Cartea Românească, Cluj, 1936. Spinoza, Benedict, Etica. Demonstrată după metoda geometrică și împărțită în cinci părți, Editura Antet, Filipeștii de Târg, Prahova, s.d. Stancu, Radu, Norma juridică, Editura Tempus, București, 2002. Stătescu, C., Bârsan, C., Drept
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
p. 228. 160 Ibidem, pp. 228-229. 161 C. Thomasius, Fundamenta iuris naturae et gentium (Fundamente ale dreptului natural și al popoarelor), Halle, 1705, I, IV, 87-90, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 229. 162 Ibidem. 163 Ibidem. 164 E. Speranția, Lecțiuni de enciclopedie juridică, Editura Cartea Românească, Cluj, 1936, p. 180. 165 Christian Wolff, Etica, 12-16, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 572. 166 P. A. Georgescu, Filosofia dreptului în contextul actualității, Editura Univ. Titu Maiorescu, București, 2001, p. 110. 167 Șt.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dominantă erotismul, este volumul Au mai pățit-o și alții (2001), conceput ca un „decameron românesc”. Preocupările de cercetător ale lui A. sunt evidențiate și de editarea, în colaborare, a lucrării Basme române (1996) de G. Dem. Teodorescu, într-o lecțiune nouă a manuscrisului, însoțită de un glosar și o amănunțită notă filologică. SCRIERI: „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic (în colaborare cu Rodica Pandele), București, 1993; Și Domnul a zis, București, 2003. Ediții: Al.
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
Nu primesc nimica, cu neci un caz. DILET[ANTUL] M-am obicinuit asta de la ceilalți profesori, ia docamdată cel puțin trei galbeni, căci într-altfel, ți-o mărturisesc că, deși îmi vine așa de greu, dar aș renunța chiar la lecțiunile d-tale. HISTR[IO] Miroase a mândru domnișorul! în fine, daca nu vrei altfel, fie! DILET[ANTUL] (dîndu-i bani) Așa e bine! Mi-ar fi venit greu să vă pierd din cauza banilor. (apart) Bietul bătrân, cum se bucură. (tare) Adio
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ipoteza noastră și-ar putea găsi o confirmare în felul în care îi numea Poseidonios (cf. Strabon, Geografia, VII, 3, 3) pe preoții asceți geto-misieni : ktistai și, respectiv, Josephus Flavius (Antichități iudaice, XVIII, 1, 5) pe cei daci : pleistoi (cu lecțiunea probabilă polistai). Acești termeni au fost traduși de Vasile Pârvan și de alți specialiști prin „întemeietori” și, respectiv, „întemeietori de orașe” (70, p. 95). Putem să ne imaginăm că preoții geto-daci nu-și trimiteau săgețile numai în nori, pentru a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
are un sens figurat, mistic, fie este o interpretatio graeca a unui termen autohton (4, p. 126), ipoteză formulată inițial de Lamer și acceptată de I.I. Russu ; - „cei care se hrănesc cu fum [= cu aer]”, adică cei care postesc, cu lecțiunea kapnobotai sau kapnopotai. Sau „cei care calcă în picioare fumul”, adică cei care se abțin de la alimente preparate la foc (Pape, Kuhn, Gooss, Tomaschek ; vezi 70, pp. 341 și 71, p. 227) ; - „umblători prin fum” (140), traducere legată fie de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Vasile Alecsandri, care l-a lăsat moștenire Academiei Române, al cărei membru fondator a fost. La câteva luni după moartea poetului, o mână a scris pe pagina de titlu a cărții următoarele : „Donată Academiei de V. Alecsandri în 1891 April 2” (lecțiune probabilă). Cred că textul scris de Nicolae Mavrocordat a rămas inedit în limba română, un motiv în plus să dau din el ample extrase. Îi mulțumesc prietenului Andrei Cornea, care a avut amabilitatea să îmi traducă textul din greaca veche
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
opera înceată și înțeleaptă a timpului. Țara v-a făcut experiența în decurs de șase ani și a văzut că n-ați învățat decât a vă rotunji averile pe spinarea ei. În această privință dibăcia voastră va fi o tristă lecțiune pentru generațiunile viitoare. Dacă vă va face bilanțul, el va fi scurt și dureros: mizerie înlăuntru! umilință în afară! Duceți-vă de unde ați venit! [14 februarie 1882] 55 {EminescuOpXIII 56} ["ÎN ZIUA OMINOASĂ "] În ziua ominoasă de 11 fevruarie s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a afișa utopii cosmopolite și de-a tăia câinilor frunze. În numărul din urmă al așa numitei "Dacia viitoare" ne spun că sufletul dumnealor se indignează când văd că așa numiții politici, acei farisei fără animă, voiesc a le da lecțiuni de sentiment românesc. 272 {EminescuOpXIII 273} Noi suntem acei farisei fără animă cari am afirmat că dumnealor profanează în adevăr idealul politic al strămoșilor, punîndu-l ca etichetă pe marfa dumnealor proaspătă, ce se coace o dată pe săptămână. Dumnealor ne răspund
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de mină atunci cînd exploatează un zăcămînt, după ce au îndepărtat sterilii, rocile neutilizate ca mineral care îl acopereau. Să nu uităm în acest caz glosele, adnotările și comentariile care acoperă, la sfîrșitul Evului Mediu, Sfintele Scripturi îngropate sub stivele de lecțiuni și relecțiuni orale din Universități. Orice copie în manuscris ținea mai mult sau mai puțin de exegeză. Fiecare copist modifica, denatura și interpreta originalul. Compoziția tipografică obligă la fixarea o dată pentru totdeauna a unei versiuni canonice, fiindcă făcea iremediabilă și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
care cuprinde și cartea lui Baruh și Plângerile, păstrat în cea mai mare parte și într-o Catenă despre profetul Ieremia; structura originară a acestui comentariu consta în folosirea textului din Septuaginta ca text de bază, pe margine fiind adăugate lecțiuni extrase din alte traduceri în grecește; fiecare capitol era precedat de un scurt rezumat, și, totodată, erau inserate explicații cu caracter lexical care puneau în lumină semnificația literală și alegorică a pasajului. Compilatorul care a alcătuit catena a omis aproape
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la Ieremia, care cuprinde și cartea lui Baruh și Plîngerile, păstrat în cea mai mare parte și într-un Catenar despre profetul Ieremia; structura originară a acestui comentariu consta în folosirea Septuagintei ca text de bază, pe margine fiind adăugate lecțiuni extrase din alte traduceri în grecește; fiecare capitol era precedat de un scurt rezumat și, de asemenea, erau inserate explicații cu caracter lexical ce puneau în lumină semnificația literală și alegorică a pasajului. Compilatorul care a alcătuit catenarul a omis
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
abătut asupra imperiului: secetă, foamete, ciumă. Un alt punct litigios pentru comentatori îl reprezintă versurile 823‑824, în care primul Anticrist este numit simbolic „Cyrus”: exurgit interea sub ipso tempore Cyrus/qui terreat hostes et liberet inde senatum. Martin corectează lecțiunea manuscrisului și propune „Syrus”, afirmând că numele „Cyrus” nu poate avea nici un sens în context. Salvatore susține, în schimb, că soluția lui Martin, departe de a limpezi lucrurile, le complică mai mult. Ipoteza unei origini siriace a primului Anticrist contrazice
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
afirmațiile versurilor 829‑830, potrivit cărora acesta ex infero redit și redit ex locis apocryphis. Dacă lucrurile ar sta în felul acesta, opoziția între primul Anticrist, occidental, și al doilea, ab oriente, ar dispărea pur și simplu. Salvatore păstrează deci lecțiunea „Cyrus”, justificând validitatea acesteia astfel: poemul lui Commodian se adresează în primul rând, dar nu exclusiv, păgânilor iudaizanți, adică acelor păgâni care dovedesc o bună cunoaștere a tradiției și istoriei iudaice. În consecință, aceștia trebuie să știe că pentru iudei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
imago, în timp ce Durel îl consideră complement direct al lui eradat (în acest caz ar fi vorba de o formă veche de acuzativ plural în ‑is). Optăm pentru această din urmă soluție, pe care o considerăm mult mai logică. . Adoptăm aici lecțiunea lui Rönsch, acceptată, între alții, și de Salvatore. J.‑M. Poinsotte propune euadat, în loc de eradat, și traduce versul în felul următor: „Cel Atotputernic îngăduie să i se dea viață” (este vorba deci de statuie, și nu de Anticrist). Această ipoteză
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
C. Carlier, autorul unui studiu foarte util, inedit încă, despre „Antéchrist dans l’Apocalypse de Jean théologien”. . Păstrăm forma 〉Φγℜ (Δ≅¬. Ideea că sprâncenele lui Anticrist sunt stufoase „ca un câmp” ne pare firească. Nu există nici un motiv pentru acceptarea lecțiunii (Δ4≅Ηj propusă de F. Macler și reluată de C. Carlier. . Traducere de C. Carlier, ușor modificată. . Vezi lista pasajelor în „Inventarul principalelor referiri la Anticrist în literatura creștină a primelor secole”, Anexa 2. . Prin anumite trăsături ascetice, ei pot
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
37-53; Steinhardt, Critică, 145-149, 200-204; D. I. Suchianu, Alte foste adevăruri viitoare, București, 1983, 58-64; Trandafir, Dinamica, 108-124; Țeposu, Viața, 90-97; Vlad, Lectura rom., 116-128; Adam, Planetariu, 71-77; Ciopraga, Propilee, 128-174; Crohmălniceanu, Cinci prozatori, 5-58; Leonte, Prozatori, I, 8-31; Aurelia Rusu, Lecțiuni și convergențe, București, 1984, 104-199; Craia, Orizontul, 85-110; Rachieru, Vocația, 103-124; Tacciu, Romant. rom., II, 18, 146-148, 151-153, 241-242, 340; Ungureanu, Proza rom., I, 12-57; Anghelescu, Lectura, 168-177; Doina Florea, Mihail Sadoveanu sau Magia rostirii, pref. Const. Ciopraga, București, 1986
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
străine, la comparații cu secvențe similare din marii poeți germani. Demonstrația se desfășoară pe fondul unor considerații avântate, chiar lirice, asupra valorii creației eminesciene, însoțite de repetate reproșuri la adresa editorilor care nu au respectat voința autorului și spiritul poeziei, făcând lecțiuni sau modificări care uneori conduc la nonsensuri ori la alterări ale eufoniei. O simbioză între cercetarea istorico-literară și munca de editare la T. are ca rezultat seria Studii și documente literare (I-XIII, 1931-1946), adevărat tezaur al culturii române. „Ceea ce
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]