496 matches
-
dintre superiorii mei de ce se întâmpla asta, iar el mi-a spus că mai întâi trebuie să strângem merite. Eu mă aflam în stadiul în care trebuia să muncesc pentru a acumula merite. Am lucrat timp de un an la legătoria aceea. Fiecare zi în parte a fost grea. Dormeam cam patru ore pe noapte, mai ales în perioada alegerilor - a fost extenuant. Eu mă ocupam de mașina care împăturea. Luam hârtia și dura ceva până aparatul se seta din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
învățământ. Cât am fost la Nekrasovca am învățat de la Ștefan Ionescu să fac tâmplărie: scaune, mese, dar mai ales leagăne pentru copii. În Bolgrad era o școală de Arte și Meserii unde se tipăreau și se legau cărți. Maistru la legătorie era un om foarte la locul lui, bun și înțe legător, Boiov. Am fost înțeles de acest om minunat și în două luni ajunsesem să deprind meseria. Aveam acasă și presă și cuțit rotund, confecționate tot la școala de arte
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fețe de masă, papuci de casă, șepci. Atelierul de caiete Scop: dobândirea de către tineri a unei mai bune abilități manuale, dezvoltarea capacității de concentrare și coordonare a mișcărilor; dezvoltarea gândirii coerente; dobândirea abilităților de bază pentru confecționarea caietelor și a legătoriei. Obiective: dezvoltarea aptitudinilor manuale care să permită plierea și gruparea foilor de hârtie și carton în vederea obținerii produsului finit. Dezvoltarea percepției spațiale, a percepției mărimii, a formei și a capacitații de orientare spațială, necesare în realizarea activităților din atelierul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de moarte” de G. Alexandrescu, „În preajma alegerilor comunale” de Gh. Manoilescu, „Îndemn” de I.C.Antonovici. Ziarul a apărut în două pagini, format mare, la Tipografia Tutova, str. Regală nr.125, vizavi de Casa Națională, unde era și atelierul special de legătorie. Biblioteca din Bârlad deține un singur număr din 1926 al ziarului „Dreptatea” * În ziarul „Dreptatea” care apărea la Huși, la rubrica „Ziare și reviste primite la redacție” era menționat și ziarul „Dreptatea” de la Bârlad, care era cu activitatea la nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
C.D. Grosu. Proprietarul foii în perioada 1894-1900 fusese proprietarul unei tipografii cu firmele „Noua tipografie" sau „Progresul", în strada Ștefan cel Mare nr.102 Bârlad și lumea îl numea Grosu, deși numele lui era Sigmund Gross. Gros avusese și o legătorie de cărți încă de pe la 1887 la SăveniDorohoi, de unde venise, dar la Bârlad în 1899 avea și o bibliotecă, de unde, pe bază de taxă, 3 lei pe lună, publicul putea împrumuta cărți pentru lectură. I.Antonovici spune că biblioteca era compusă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au botezat „ciuperci”. Dar avertiza redacția: „Să ferească Dumnezeu pe cei ce le califică „ciuperci” să ajungă a avea nevoie de o ciupercă și să nu o găsească.” Intransigentul, în patru pagini, format 33/47 cm, realizat la Tipografia și legătoria de cărți „Toriceli Slobozeanu” din strada Ștefan cel Mare Bârlad, monitoriza lupta politică care se dădea între „ciupercile” din oraș: Drapelul ducea o aprigă luptă fratricidă, ca între liberali”, cu cei de la Viitorul. „Bârladul” - în „Cronica Bârladului” se ocupa de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
întărit convingerea că temelia vieții noastre naționale este tot în țărănime, pentru că „din sângele curat al țărăn imii, se vor ridica și marii conducători ai poporului nostru”. Apare de două ori pe lună, în două pagini, la T ipografia și legătoria de Cărți N.P. Peiu - Bârlad, redacția și administrația Bârlad, strada Viitorului nr.87. Redactor - Vasile Stoica. În periodic au semnat: G. Tutoveanu, C. Popescu, I.V. Balmuș ș.a. Uniunea Uniunea, organ al foștilor luptători pe front, al văduvelor de război, al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai ales pe cei ce au stat în fruntea comunei, lăsând-o în halul în care se găsește, îngrijindu-se numai de ei să aibă toate bunătățile, afară de Ardei." Realizată în două pagini, format 31/44 cm. la Tipografia și legătoria de cărți „Tiparul Tutovei" Bârlad, strada Regală nr. 125, purtând semnături ca Horbotă, Ghiță, Părlici, Sachi Varză-acră, Ziurich și W. „Ardeiul" trata despre „Cum se distribuie cărțile de alegător", care este „Noua comisie interimară" în măsură a „satisface pe partizanii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vor trimite spre publicare de către abonații și cititorii noștri și pe care comitetul de redacție le va găsi bune și suficient tratate” - scrie în prefață 417 la lucrarea semnată de V.C. Nicolau care se tipărea la Bârlad, la Tipografia și legătoria de cărți C.D.Lupașcu, în 1915. De același autor mai erau notate alte lucrări apărute printre care „Expunerea situației plășii Puești-Tutova, Bârlad, 1909”, „Însemnări cu privire la satul moșia și biserica din Strâmba”, în colaborare cu T. Pamfile, Bârlad 1914; „Însemnări cu privire la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
române, București, 1996. Adevărul Ilustrat (1895‐1896). Lancea destinului, de Trevor Ravenscroft, 1972. Analele Moldovei, revistă de cercetări istorice și științifice, Tecuci. Cartea despre femei, Editura Mix, Colecția Ostto, Brașov, 2002. I. Antonovici și Gr. Crețu, Tipografiile, silografiile, librăriile și legătoriile de cărți din Bârlad, 1909. Chiță Cristian, Școala nr.4 Bârlad la 150 de ani 1856‐2006, studiu monografic, Editura Sfera Bârlad, 2006. 462 Nerva Hodoș și Al Sadi Ionescu, Publicațiile periodice românești, București, 1913. Ziarul „Evenimentul” - Iași, 2003 Ziarul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Stroe Belloescu » Dar până la biblioteca publică cine i-a ținut locul acestei instituții care își dovedește tot mai larg utilitatea ? Un răspuns direct ni l dau prof. Gr. Crețu și Iacov Antonovi ci în lucrarea lor „ Tipografiile, xilografiile, librăriile și legătoriile de cărți din Bârlad ”, 1909. Ei argumentară detaliat că tipografiile din Bârlad, apărute începând cu anul 1870 - și multă vreme după aceea - au fost locul unde s-au tipărit și s-au difuzat cărțile, tipografii făcând o și pe librarii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
curățenia școlii, igiena elevilor, activitatea artistică, culturală, practică, desfășurarea unor șezători sau întreceri sportive. Iată, în nr. 5/1927 al Buletinului se publică rapoarte asupra „activității practice” a elevilor (cartonaj, împletituri din sfoară, modelaj, tâmplărie) în atelierele școlii, cum sunt legătoria de cărți și cizmăria. Echipa de electricieni raportează despre montarea unui post de radio și a unei derivații la soneria școlii. La Seminarul Pedagogic s-a introdus pentru prima oară lucrul manual, sub diferite forme și aplicații, într-o școală
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de seu. „Eu nu mănânc lumânare”, i-am spus eu patronului. Dar dânsul m-a gonit, de teamă să nu-i stric personalul. Tata zise mai departe: - Fiindcă n-ai vrut să înveți carte, m-am gândit, la început, că legătoria de cărți nu e un meșteșug prea greu de învățat. - Femeia patronului, continuai ca să mă apăr, mi-a dat în primire căldările cu clei. Stăteam toată ziua în picioare în fața godinului încins. Duhoarea cleiului topit m-a făcut să leșin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pe holuri, patrulau bibliotecare în capot bleumarin, gata să surprindă orice mișcare suspectă. De jos, din subsol, venea miros de sfoară și aracet și se-auzeau trosnete și clămpănituri, ca de menghină sau presă tipografică (unii credeau că acolo e legătoria de carte; alții, că ar fi fost pedepsiți musafirii nepoftiți sau clienții care întârziaseră cu exemplarele împrumutate sau nu-și onoraseră contractul mental). Dacă aveai norocul să primești bilet de intrare, trebuia să stai smirnă, în dreptul numărului indicat pe tăbliță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru divizia a II-a rurulă: Anul I și II. București: Editura Institutului de Arte Grafice "Flacăra". 1921. Arifeanu, Virgil (Maior). Cartea Românului. Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași. București: Tipografia și Legătoria "Berbecaru". Manuale de istorie a românilor 1839. Aaron, Florian. Manual de istoria principatului României. Dela cele dintîi vremi istorice pînă în zilele de acum. București: Tip. Colegiului Sf. Sava [Text cu alfabet de tranziție]. 1845. Albineț, Ioan. Manual de istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
probleme de istorie literară. (a) Asemenea bibliografii pot necesita investigații privind uzanțele tipografiilor, istoria caselor de librărie și editură; ele impun cunoașterea tehnicilor tipografice, a filigranelor, a garniturilor de literă, a metodelor de lucru ale zețarilor, a procedeelor folosite în legătorie. Cercetătorul are nevoie de un fel de știință bibliografică sau, în orice caz, de o imensă erudiție în legătură cu istoria producției de cărți spre a fi în măsură să se pronunțe asupra unor probleme care, prin implicațiile lor privind data, ordinea
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
în perioada 1912 1915, punând în lucru la 1 iulie 1916, în premieră în bibliotecă, catalogul pe fișe • Mărește numărul angajaților • Reglementează problema colecției de monede și obiecte vechi, cedându-le Muzeului de Arheologie (1916) • Propune înființarea unui atelier de legătorie propriu 125 • Achiziționează publicații din străinătate prin librarii vienezi • Proiectele sale, moderne, bazate pe tehnici științifice de lucru vor fi continuate de K. K. Klein Petre Andrei (1891-1940) Interimatul său în bibliotecă se caracterizează printr-o perioadă în care tinerii
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
la sistemul Saalbibliothek • Are loc o reinventariere a fondului cu cotare pe formate • Creează cataloagele utilitare • Pune accent pe specializarea personalului pe servicii și individual • Instituie activități de formare cu bibliotecarii (ședințe lunare de perfecționare) • Înființează ateliere de stolerie și legătorie Pentru „rezultatele strălucite la care a ajuns în acest timp atât din punct de vedere administrativ cât și din punct de vedere contabilicesc, cât și din punct de vedere al organizării serviciilor și al muncii speciale bibliotecare, încât Biblioteca noastră
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
realizată în tonurile aceleiași culori, jocurile de nuanțe de la deschis la închis lăsând impresia unui relief sculptat. CANAFAS Pânză rară din fire de cânepă, foarte apretată, care se folosește la confecționarea hainelor, ca întăritură la piepți, la gulere și, în legătorie, la cusutul cotoarelor de cărți. - Din germ. Kanevas. CARBORUNDUM Carbură de siliciu, folosită ca material abraziv. - Din fr. carborundum. A creat un tip de tehnică care îi și poartă denumirea. CARTON, cartoane Hârtie groasă și compactă cu flexibilitate redusă. - Din
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
tip de suport a colecțiilor legislative și a culegerilor de acte normative grupate pe domenii de activitate, în limba română și/sau în limbi străine; ... c) editarea și tipărirea de carte și presă, realizarea altor activități de tipărire, servicii pregătitoare, legătorie și servicii conexe, reproducerea înregistrărilor; ... d) stocarea și prelucrarea informației legislative, imprimarea materialelor destinate activității parlamentare; ... e) realizarea de software, editarea altor produse software, consultanță în domeniul tehnologiei informației, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și portalurilor web, activități conexe în
HOTĂRÂRE nr. 358 din 20 mai 1991 (*republicată*) privind înfiinţarea şi organizarea Regiei Autonome "Monitorul Oficial"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107839_a_109168]
-
tip de suport a colecțiilor legislative și a culegerilor de acte normative grupate pe domenii de activitate, în limba română și/sau în limbi străine; ... c) editarea și tipărirea de carte și presă, realizarea altor activități de tipărire, servicii pregătitoare, legătorie și servicii conexe, reproducerea înregistrărilor; ... d) stocarea și prelucrarea informației legislative, imprimarea materialelor destinate activității parlamentare; ... e) realizarea de software, editarea altor produse software, consultanță în domeniul tehnologiei informației, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și portalurilor web, activități conexe în
HOTĂRÂRE nr. 358 din 20 mai 1991 (*republicată*) privind înfiinţarea şi organizarea Regiei Autonome "Monitorul Oficial"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107838_a_109167]
-
și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru divizia a II-a rurulă: Anul I și II. București: Editura Institutului de Arte Grafice "Flacăra". 1921. Arifeanu, Virgil (Maior). Cartea Românului. Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași. București: Tipografia și Legătoria "Berbecaru". Manuale de istorie a românilor 1839. Aaron, Florian. Manual de istoria principatului României. Dela cele dintîi vremi istorice pînă în zilele de acum. București: Tip. Colegiului Sf. Sava [Text cu alfabet de tranziție]. 1845. Albineț, Ioan. Manual de istoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Studiourile de film, televiziunea, editurile etc. Se editează mult de la ziare, reviste, broșuri, la literatură beletristică, pentru copii și tineret, științifică, science-fiction, albume, atlase, enciclopedii etc., de o ținută grafică, de o calitate a hârtiei, cartonului, de o eleganță a legătoriei și punerii În pagină, de o splendoare a culorilor operelor plastice reproduse și a fotografiilor artistice, Încât te duce cu gândul la bibliofilie. Se tipăresc cărți În opt limbi:chineză și japoneză pentru Asia, rusă, 711 Al. Andrițoiu, Prin țara
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
operatorii economici prevăzuți la alin. (1), prin orice mijloace accesibile publicului; ... b) pentru Arhivele Naționale, ca urmare a notificării prevăzute la alin. (5), prin pagina proprie de internet. ... Articolul 19 (1) Operatorii economici pot presta servicii de păstrare, conservare, restaurare, legătorie, prelucrare arhivistică și utilizare a documentelor cu valoare practică pe care le dețin, denumite în continuare servicii arhivistice, numai după obținerea autorizației de funcționare din partea Arhivelor Naționale sau a serviciilor județene/Serviciului Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, după caz
LEGEA nr. 16 din 2 aprilie 1996 (*republicată*) privind Arhivelor Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113987_a_115316]
-
datând de la începutul secolului XX, Arhimandritul Nifon Popescu, starețul Mănăstirii Sinaia, care face apel încă de pe atunci la redescoperirea tradiției „pentru realizarea unei situații economice a mănăstirilor care să răspundă nevoilor așezămintelor monahale : torsul lânii, sculptura în lemn, pictura religioasă, legătoria de cărți, țesutul covoarelor, prepararea unor culori vegetale, a căror nuanță nu se schimbă nici după 8-10 ani, cât timp durează materia aceasta” (Petcu, 2010 : 254). Studiul și analiza standului de vânzare în sine sunt importante. Multe dintre acestea sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]