1,613 matches
-
părți. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea a revenit Imperiului German, fiind utilizată de „Reprezentantul Special pentru Afaceri Economice“. După război, România a confiscat toate proprietățile germane, punându-le la dispoziția Uniunii Sovietice pentru eventuale despăgubiri. Consilierul de legație Dr. Herbert Schmidt, primul reprezentant politic al Austriei după al Doilea Război Mondial, a fost nevoit să-și desfășoare activitatea într-o cancelarie improvizată pe Bulevardul Republicii, sub același acoperiș cu o locuință închiriată. Viena a încercat în zadar în
Ambasada Austriei la București () [Corola-website/Science/328039_a_329368]
-
în considerare chiar și închiderea temporară a reprezentanței. Tot în condiții improprii s-a desfășurat activitatea reprezentanței și în perioada 1953-1956 la adresa din strada Dimitrie Obrescu nr. 7. In anul 1955, după ce reprezentanța Austriei a fost ridicată la rang de legație, statul român a pus la dispoziție clădirea actuală a ambasadei, situată în strada Dumbrava Roșie. În schimbul unei derogări de creanță asupra casei din str. I. Dobrescu Demetru, Republicii Austria i-au fost transferate drepturile de proprietate în ianuarie 1957. Clădirea
Ambasada Austriei la București () [Corola-website/Science/328039_a_329368]
-
să se afle în Londra în acel moment, a fost angajat de ziarul liberal de opoziție "Daily News" pentru a relata masacrele. MacGahan a călătorit în zonele în care avusese loc revolta bulgărească, însoțit neoficial de Eugene Schuyler, membru al legației americane de la Constantinopol, și oficial de Walter Baring de la legația britanică. După ce relatările ambilor americani au confirmat sălbăticia represiunii otomane, raportul lui MacGahan, publicat în primele pagini din "Daily News", a galvanizat opinia publică britanică împotriva politicii prootomane a guvernului
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
angajat de ziarul liberal de opoziție "Daily News" pentru a relata masacrele. MacGahan a călătorit în zonele în care avusese loc revolta bulgărească, însoțit neoficial de Eugene Schuyler, membru al legației americane de la Constantinopol, și oficial de Walter Baring de la legația britanică. După ce relatările ambilor americani au confirmat sălbăticia represiunii otomane, raportul lui MacGahan, publicat în primele pagini din "Daily News", a galvanizat opinia publică britanică împotriva politicii prootomane a guvernului britanic al lui Disraeli. Susținerea publică pentru otomani s-a
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
Renașterii Naționale, Panaitescu a aderat la acest partid și a purtat uniforma acestuia la acțiunile oficiale ale Școlii. După îndepărtarea sa de la conducerea Școlii, la propunerea lui Ion Antonescu, Emil Panaitescu a fost numit consilier cultural cu misiune specială în cadrul Legației României de pe lângă Sfântul Scaun. Emil Panaitescu s-a căsătorit, la 5 noiembrie 1925, cu Maria-Sofia Lahovary-Kretzulescu, fiica lui Alexandru Emanuel Lahovary, șeful Legației române la Roma, decanul corpului diplomatic român și principalul negociator cu statul italian în vederea fondării Școlii române
Emil Panaitescu () [Corola-website/Science/332056_a_333385]
-
Școlii, la propunerea lui Ion Antonescu, Emil Panaitescu a fost numit consilier cultural cu misiune specială în cadrul Legației României de pe lângă Sfântul Scaun. Emil Panaitescu s-a căsătorit, la 5 noiembrie 1925, cu Maria-Sofia Lahovary-Kretzulescu, fiica lui Alexandru Emanuel Lahovary, șeful Legației române la Roma, decanul corpului diplomatic român și principalul negociator cu statul italian în vederea fondării Școlii române de la Roma. Anna Kretzulescu, soția lui Alexandru Emanuel Lahovary, era fiica lui Nicolae Kretzulescu, om politic, de mai multe ori președinte al Consiliului
Emil Panaitescu () [Corola-website/Science/332056_a_333385]
-
zis organelor Securității, nu le plăcea prezența în Constanța a vreunui corp diplomatic englez sau american. Misiunea Militară Americană s-a desființat aici și la București, deoarece nu mai eram în stare de război, în schimb, s-au deschis ambasade, legații și consulate. La Constanța exista, cum am spus, numai Consulatul Brita nic, care reprezenta și interesele americane. Aici Securitatea încerca prin toate vicleșu gurile să împiedice bunul mers al serviciului consular. Până la un moment dat, am avut permis de intrare
Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/90_a_414]
-
și o linie de telegraf de-a lungul traseului. Abia în 1897 autoritățile franceze au acordat permisiunea necesară construcției. Elemente ale nobilimii tradiționale s-au opus construcției și au existat demonstrații populare împotriva sa. De asemenea s-a opus și legația britanică din Addis Abeba, care se temea de o reducere a traficului din portul Zeila, Somalia Britanică. Firma a avut și dificultăți în vânzarea acțiunilor sale în Europa. Interesul investitorilor a fost scăzut, la fel fiind și interesul oficial al
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]
-
cu colonelul Ion Antonescu. În 1941 a fost numită președintă a Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale. În seara arestării lui Ion Antonescu Radu Lecca s-a prezentat la președinție și i-a propus Mariei Antonescu să se refugieze la Legația germană, dar l-a refuzat. După ora 22 a plecat la Snagov însoțită de Veturia Goga și secretara ei, Domnica Negulescu-Chiriceanu. La 2 septembrie, anunțându-se că trupele sovietice se apropie de București, la sugestia ofițerilor din cabinetul lui Ion
Maria Antonescu () [Corola-website/Science/323642_a_324971]
-
din Cairo. Între 1970 și 1974 urmează cursurile secției de franceză-română la Universitatea din București de unde obține diploma de licență în filologie cu lucrarea "Les traductions françaises du Coran". După ce a lucrat o perioadă (1951-1956) ca interpret de arabă în cadrul Legației României din Cairo, este expulzat de autoritățile egiptene. Se stabilește în România și timp de doi ani (1956-1958) lucrează la ICECHIM, București, ca inginer chimist. În 1957, devine primul lector de limbă arabă la Universitatea din București unde va activa
Yves Goldenberg () [Corola-website/Science/314368_a_315697]
-
a lungul unor secole, a unor teritorii românești (în special Banatul, Transilvania și Bucovina) într-un plan politic apropiat. După dizolvarea monarhiei austro-ungare, la 27 august 1920, s-au reluat relațiile diplomatice dintre Republica Austria și România la nivel de legație. Acestea au fost însă întrerupte în 1938, o dată cu anexarea Austriei la Germania nazistă. Primul reprezentant politic al Austriei acreditat în România după al Doilea Război Mondial a fost consilierul de legație Dr. Herbert Schmidt, care a deținut în România titlul
Relații diplomatice dintre Austria și România () [Corola-website/Science/328084_a_329413]
-
diplomatice dintre Republica Austria și România la nivel de legație. Acestea au fost însă întrerupte în 1938, o dată cu anexarea Austriei la Germania nazistă. Primul reprezentant politic al Austriei acreditat în România după al Doilea Război Mondial a fost consilierul de legație Dr. Herbert Schmidt, care a deținut în România titlul de consul general. În data de 5 octombrie 1947 a înmânat Ministrului pentru Afaceri Externe de la acea vreme, Gheorghe Tătărescu, scrisoarea de acreditare. Reprezentanța austriacă la București a rămas până în 1955
Relații diplomatice dintre Austria și România () [Corola-website/Science/328084_a_329413]
-
titlul de consul general. În data de 5 octombrie 1947 a înmânat Ministrului pentru Afaceri Externe de la acea vreme, Gheorghe Tătărescu, scrisoarea de acreditare. Reprezentanța austriacă la București a rămas până în 1955 una pur politică, nefiind ridicată la rang de legație sau ambasadă la cererea României. Motivul ce a stat la baza acestei atitudini rezervate a fost situația juridică incertă a Austriei, până la restabilirea independenței statale în 1955. O evaluare a relațiilor cu Austria între anii 1944 și 1954, întreprinsă de
Relații diplomatice dintre Austria și România () [Corola-website/Science/328084_a_329413]
-
de partea română a fost puternic afectată de stereotipiile predominante acelei perioade. Prin urmare, Austria ar permite pe propriul teritoriu tendințe fasciste, anti-românești și s-ar subordona în probleme de politică externă hegemoniei SUA. Ridicarea reprezentanței Austriei la rangul unei legații sub însărcinatul cu afaceri de atunci Dr. Albert Filz, în urma semnării Tratatului de Stat în 1955 poate fi considerat drept urmare un „act simbolic”. Ulterior, erau necesare schimbări de personal la conducerile de vârf ale celor două state, care să ducă
Relații diplomatice dintre Austria și România () [Corola-website/Science/328084_a_329413]
-
Perioada bunelor relații diplomatice din anii ´60 s-a evidențiat prin semnarea Acordului româno-austriac privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat în 1963 de Corneliu Mănescu și Bruno Kreisky. Seria acordurilor bilaterale încheiate ulterior a fost accentuată și de ridicarea Legației Austriei la rang de ambasadă în același an, 1963. Din acel moment, s-a dezvoltat un intens schimb de vizite la cel mai înalt nivel politic, iar vizita președintelui austriac de atunci, Franz Ionas în România în 1969, precum și vizita
Relații diplomatice dintre Austria și România () [Corola-website/Science/328084_a_329413]
-
Dr. Iuliu-Ioan Mezei Câmpeanu (n. 28 martie 1881, Turda - d. 24 octombrie 1943, Cluj) a fost un avocat, consilier de Legație la Budapesta și membru al Marelui Sfat Național Român la 1 Decembrie 1918. Iuliu-Ioan Mezei Câmpeanu a fost descendent al Familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul secolului al XIV-lea și reînnobilată în anul
Iuliu I. Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328813_a_330142]
-
din Budapesta, la 10 noiembrie 1918. A participat ca delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde a fost ales membru al Marelui Sfat Național Român la 1 Decembrie 1918. Pe 11 decembrie 1918 a fost numit Consilier de Legație la Budapesta , unde a funcționat pe durata de existență efemeră a Republicii Poporale Maghiare și apoi a Republicii Sovietice Maghiare condusă de Bela Kun. Una din cele mai importante acțiuni la care a participat a fost cea a repatrieirii, la
Iuliu I. Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328813_a_330142]
-
Păcii de la Brest-Litovsk cu Rusia (3 martie 1918) și al Păcii de la Buftea-București cu Regatul României (7 mai 1918). Czernin a studiat dreptul la Universitatea Germană din Praga. În anul 1897 a intrat în serviciul diplomatic, pe un post la Legația austro-ungară de la Paris. În anul 1905 a publicat studiul "Oesterreichisches Wahlrecht und Parlament", despre sistemul electoral austriac, studiu care a atras atenția arhiducelui Franz Ferdinand, interesat de o reformă a imperiului. În perioada următoare a intrat în cercul de apropiați
Ottokar Czernin () [Corola-website/Science/333064_a_334393]
-
compus cîteva lieduri și valsuri, și a fost distins în 1926 cu un premiu "George Enescu" la un concurs rezervat tinerelor talente. A fost de asemenea diplomat de carieră. Intră în diplomație în 1927, devine în 1941 atașat cultural la legația română din Bratislava, rechemat în același an în țară. Devine violonist la Teatrul Național din București. În 1946 devine consul la Oslo dar în 1947 nu se mai întoarce în țară. Se refugiază în exil stabilindu-se în capitala statului
Grigore Cugler () [Corola-website/Science/299146_a_300475]
-
Thomas Woodrow Wilson. În perioada februarie-octombrie 1919 a fost secretarul particular al lui Iuliu Maniu, iar în perioada octombrie-decembrie 1919 al lui Alexandru Vaida-Voievod A participat la Conferința de Pace de la Paris. În perioada 1919-1920 a fost atașat diplomatic la Legația Română din Londra. A publicat nouă cărți în domeniul politic și diplomatic. Numele lui a rămas în istoria celui de-al Doilea Război Mondial. A fost trimisul extraordinar și plenipotențiar al României la Londra în perioada 1938-1940. Este cunoscut pentru
Viorel Tilea () [Corola-website/Science/313584_a_314913]
-
el a fost eliminat de două ori din rândul cetățenilor români de către extremiști politici. A fost martor și participant activ la toate marile evenimente ale poporului român din prima jumătate a secolului al XX-lea. A fost primul șef al Legației României din Londra, care a lucrat și a locuit în prestigioasa clădire situată în 1 Belgrave Square. Clădirea găzduiește astăzi spațiile de reprezentare diplomatică ale Ambasadei României și sediul Institutului Cultural Român. În anul 2009, la inițiativa ambasadorului Ion Jinga
Viorel Tilea () [Corola-website/Science/313584_a_314913]
-
prieten apropiat cu Vasile Alecsandri. În 1899 publică la Bruxelles volumul " Câteva suvenire ale carieri mele. Ion Ghica, V. Alecsandri, Alexandru Lahovari" (semnat George Bengescu, V-371 p.). Din 1872 a desfășurat o intensă activitate diplomatică, funcționând la mai multe legații ale României în străinătate, printre care cele din Belgia, Olanda și Franța (numit prim secretar al Legației din Paris, odată cu venirea lui Vasile Alecsandri ca ministru plenipotențiar al României în Franța, în 1885). A fost delegat (ministru plenipotențiar) al României
Gheorghe Bengescu () [Corola-website/Science/307103_a_308432]
-
Ghica, V. Alecsandri, Alexandru Lahovari" (semnat George Bengescu, V-371 p.). Din 1872 a desfășurat o intensă activitate diplomatică, funcționând la mai multe legații ale României în străinătate, printre care cele din Belgia, Olanda și Franța (numit prim secretar al Legației din Paris, odată cu venirea lui Vasile Alecsandri ca ministru plenipotențiar al României în Franța, în 1885). A fost delegat (ministru plenipotențiar) al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării. Este cunoscut în lumea literară francofonă ca un specialist în Voltaire (studii
Gheorghe Bengescu () [Corola-website/Science/307103_a_308432]
-
Third" („Sufragiul universal și Napoleon al treilea”)(1860). Până la urmă expediția lui Garibaldi în Sicilia a făcut ca acest plan conspirativ să fie lăsat baltă. În iunie 1861, după o călătorie în Muntenegru, Oliphant a fost numit prim secretar al legației britanice în Japonia, pe lângă ministrul plenipotențiar Rutherford Alcock. Carieră să diplomatică a fost însă întreruptă în mod brutal, încă de la debutul ei, când, în 3 iulie 1861 noaptea, sediul legației la Edo a fost atacat pe neașteptate de localnici xenofobi
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
călătorie în Muntenegru, Oliphant a fost numit prim secretar al legației britanice în Japonia, pe lângă ministrul plenipotențiar Rutherford Alcock. Carieră să diplomatică a fost însă întreruptă în mod brutal, încă de la debutul ei, când, în 3 iulie 1861 noaptea, sediul legației la Edo a fost atacat pe neașteptate de localnici xenofobi din clanul Mito. Neavând la îndemână pistoalele care erau încuiate în valiză, Oliphant a sărit afară cu un bici de vânătoare în mână. Atacat de săbiile grele ale unor ronini
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]