158 matches
-
activă privind integritatea la nivelul autorităților locale. Vom începe cu o discuție generală despre ce înseamnă integritatea și opusul ei, corupția, pentru a circumscrie mai bine legătura dintre abordarea birocratică a administrației publice și o anumită definiție a corupției, cea legalistă. Vom prezenta tipurile de corupție din administrația publică din România și modul cum (nu) face față administrația publică acestor probleme. Apoi, vom discuta consecințele unui management public asupra formelor deja existente ale corupției. În final, vom face o pledoarie pentru
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
descriptive (Weber, Putnam) și teoriile limitelor instituționale (institutional weakness). Acestor abordări li se poate adăuga teoria noului management public (NMP). I. Teoriile descriptive ale administrației publice urmăresc doar îndeplinirea unor proceduri reglementate legal și merg mână în mână cu definiția legalistă a corupției. Rezultatele corecte se obțin prin respectarea legilor. În modelul weberian al administrației publice, legile sunt stabilite în mod intenționat, supunerea este reglementată de legi (există mijloace de constrângere clar definite ce pot fi utilizate în anumite circumstanțe explicite
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în cadrul sistemului politic în faza de implementare a reglementărilor. Așa cum reiese din diverse studii de percepție 1, modelul birocratic, manifest în România, nu reușește să facă față corupției. Cerințele de imparțialitate, neutralitate și corectitudine, garanțiile procedurale și legale, precum și definirea legalistă a corupției își manifestă limitele în fața inovațiilor corupției. Efectele managementului public asupra corupțieitc "Efectele managementului public asupra corupției" Schimbarea paradigmei dinspre administrarea procedurilor legale spre managementul public poate avea efecte asupra tipurilor de corupție detaliate mai sus? În ce sens
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
limitele în fața inovațiilor corupției. Efectele managementului public asupra corupțieitc "Efectele managementului public asupra corupției" Schimbarea paradigmei dinspre administrarea procedurilor legale spre managementul public poate avea efecte asupra tipurilor de corupție detaliate mai sus? În ce sens? Mai poate o definiție legalistă a corupției să acopere situații în care avem de-a face cu managementul public? Dacă nu, de ce tip deabordare a corupției avem nevoie? Implementarea tehnicilor noului management public presupune dezvoltarea puterilor discreționare ale funcționarilor, dar și creșterea răspunderii lor față de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
bazate pe legalitate, pe interesul public, pe opinia publică, pe piață și definiții instituționale. Aceste tipuri de definiții ale corupției au fost corelate cu diversele abordări ale birocrației. Astfel, teoriile descriptive ale administrației publice merg mână în mână cu definiția legalistă a corupției. Teoriile pozitive alebirocrației au fost corelate cu o definiție a corupției bazată pe piață. Teoria noului management public presupune schimbarea stilurilor de conducere în sectorul public, inclusiv prin adoptarea unor tehnici de management din sectorul privat și a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a performanței (performance measurement system), analiza de impact (impact assessment) și tehnicile de monitorizare a implementării politicilor publice constituie consecințe de ordin metodologic ale aplicării unei paradigme de înțelegere a relațiilor care se formează în interiorul organizațiilor. Dată fiind tradiția administrativă legalistă a „statului de drept” (Pollit și Bouckaert, 2000), de la care se poate spune că se revendică administrația publică din România 2, introducerea unor astfel de metodologii la nivelul aparatului administrativ al guvernului ar putea întâmpina unele dificultăți legate nu atât
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
politicilor publice subsecvente programului de guvernare poate influența calitatea actului de guvernare. Această situație poate apărea atunci când contextul administrativ în care sunt implementate măsurile de reformare a sistemului de formulare a politicilor publice este orientat mai degrabă către respectarea procedurilor (legalist approach) decât către atingerea unor obiective de politici publice observabile și măsurabile. Abilitatea de a respecta procedurile înlocuiește în această cultură eficiența în termeni de rezultate ale acțiunilor administrației publice centrale. Dat fiind faptul că responsabilizarea nivelului mediu de conducere
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
întreprinse. În aceste condiții, crearea unui sistem de monitorizare și orientarea către rezultate la acest nivel de conducere sunt incompatibile cu cadrul organizatoric în care ar urma să fie implementat. În al doilea rând, datorită aceleiași culturi administrative de tip legalist 1 (Pollitt și Bouckaert, 2000), impunerea unui parcurs administrativ și a unui profil standard pentru propunerile de politici publice creează oportunități strategice în disputele politice din interiorul guvernului. Caracterul ambiguu al oricăror proceduri impuse unor inițiative de politici publice 2
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
2 determină considerarea procedurilor privind formularea și supunerea spre aprobare, în condițiile unui control administrativ la nivelul Centrului Guvernului, ca fiind un instrument ce poate fi utilizat în scopuri politice, datorită puterii administrativ-procedurale corespunzătoare. Astfel, într-o abordare de tip legalist, datorită considerării actului normativ drept principal instrument de implementare a politicilor publice, controlul asupra reglementărilor guvernamentale (prin obligativitatea adoptării în ședința de Guvern a tuturor acestor acte normative), deși asigurat într-un stil greoi și deseori ineficient, apare ca fiind
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
văzuse altă posibilitate decât lupta pe tărâmul justiției și a destinat mica lui avere pentru crearea unei "academii de drepturi". Așa stând lucrurile, se înțelege că discursul lui Xenopol, rostit în prezența multor oameni politici, trebuia să fie, în formă, legalist. În fond, însă, programul emis de istoric conținea o strategie a schimbării treptate, pe calea culturii, a atitudinii față de valorile proprii și față de muncă. Cronica, II, (2 februarie 1990), p. 1, 6 CONTINUITATE ȘI RUPTURĂ Un paradox curent în istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Olanda, ca toate partidele aflate în discuție să încerce, cu posibilități diferite, să reia apariția ziarelor lor sub cenzura germană. Această politică va cunoaște expresia sa cea mai strălucită în Danemarca, unde liderul Aksel Larsen, întors de la Moscova, aplică linia legalistă după modelul tuturor partidelor daneze, ceea ce nu lasă nici o îndoială în privința semnificației telegramei din 9 aprilie 14! În Marea Britanie, Harry Pollitt, căindu-se pentru ieșirile sale din 1939, semnează o broșură despre război în care face apel la socialism. Dacă
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
mai stăpînește cu adevărat, ci căreia mai curînd încearcă să i se adapteze. În ce privește Statul, el trebuie să se modernizeze pentru a putea răspunde în mod adecvat nevoilor urgente și în continuă schimbare din societatea chineză. Un Stat legal și legalist, care să dezrădăcineze corupția generalizată ce sapă la baza funcționării noii economii și noii societăți chineze, care să elaboreze și să aplice reguli clare și ferme, previzibile, coerente și fiabile tuturor, fie slabi, fie puternici ai zilei. Dar cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
aflate într-o funcție publică (prin alegere sau numire) din motive ce țin de sfera privată (personală, familială sau de grup) sau de dobândirea bunăstării sau a unui anumit statut social (Nye 1967, 417). Această viziune se înscrie în perspectiva legalistă asupra corupției. Carl Friedrich (1989), urmând viziunea aristoteliană, a văzut corupția drept un tip de comportament deviant asociat unei motivații personale, respectiv realizarea unor câștiguri personale pe cheltuiala statului (Johnston și Heidenheimer 2009, 3). Friedrich a susținut de asemenea că
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
bază în sistemele autoritare și semi-democratice. O formă specială a acestuia o reprezintă nepotismul, ce se eferă la favorizarea în diferse funcții sau situații a membrilor de familie (Amundsen 2000, 2-5). Din exemplele prezentate mai sus putem observa că viziunea legalistă asupra corupției nu mai este suficientă pentru realitățile socio-politice actuale. Ne putem cu ușurință închipui un stat în care reglementările legale vizavi de actele de corupție publică sunt deficitare și nu încadrează decât anumite forme ale acestora. Corupția este un
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de autoritate al legii și instituțiilor, președintele Constantinescu a pierdut treptat susținerea propriului electorat, în mare măsură moștenitor al unei culturi politice a rezistenței contra statului la limită, o cultură a subversiei nerăbdător și dezamăgit de rezerva care părea excesiv de legalistă a președintelui. În locul eroului salvator, pe alocurea chiar un fel de haiduc, pe care îl visau, ei descopereau un jurist atent la forme, la echilbrele de putere și la proceduri: o neînțelegere de neiertat, pe care Constantinescu o plătește și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
viziunii asupra lumii din Upanișade care susține c] viața, adic] întreaga lume, trebuie v]zut] că un tot, în care sinele își ignor] propriile interese m]runte sau chiar se dizolv]. Etică Smarta La susțin]torii tot mai îndoctrinați și legaliști ai normei dharma, au loc dezvolt]ri paralele și continue pe care le vom grupa în ceea ce numim etică smarta (derivat]). Școală de la Mimamsa este cea mai categoric] în ceea ce privește citirea rigid] a imperativelor scripturale. Consecință este c] toate îndatoririle - atât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi instructiv] pentru discursurile etice și legale de mai tarziu. Cele mai cunoscute texte, cunoscute sub numele de Dharmashastras, dintre care cele mai relevante sunt Cartea legilor lui Manu și tratatul de politic] al lui Kautilya, scot în evident] perspectiva legalist] (Manu, 1975; Kane, 1969). În acest fel, Kautilya (cca 200 d. Hr.) justific] domnia „biciului” (danda) mânuit de rege, fondat] pe ideea c] dac] nu este controlat] cu strictețe, legea (natural]) care susține c] peștii mici sunt înghițiți de peștii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intense, renunțarea la valorile de conduit] str]vechi ar fi un fapt situat undeva între nesocotinț] și nebunie. vi. Era întunecat]: sfârșitul „celor o șut] de școli de gandire” Cei mai renumiți dintre discipolii lui Xunzi au pus bazele doctrinei legaliste, care a preluat din gândirea acestuia teoria lingvistic], mai putin pasiunea să pentru normele tradiționale. Ei au fost de acord cu necesitatea unor reguli de conduit] convenționale, ins] nu considerau vechimea acestor norme ca fiind un aspect primordial. Utilitatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
invazie ideologic] barbar]. Gânditorii chinezi au manifestat un interes aparte pentru sisteme filosofice occidentale precum socialismul și pragmatismul. Cu toate acestea, Mao Zedong, în calitatea sa de reformator al tradiției, preferă s] se compare mai degrab] cu primul împ]rât legalist. Pe de alt] parte, Deng Xiaoping este reprezentativ pentru renașterea spiritului pragmatic. Toate celelalte teorii despre tao care s-au succedat au purtat amprenta tot mai evident] a influenței vestice, ins] gândirea chinez] nu le-a interpretat prin prisma modelului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noțiunea de respect este puțin transparent], iar invocarea respectului pentru orice ființ] rațional] nu aduce nici o clarificare în plus. Problemă care se pune este urm]toarea: de ce trebuie s] înțelegem respectul într-un sens atât de restrâns, de tehnic și legalist, ca fiind o cerinț] de evitare a minciunii, atâta timp cât toler]m înșel]ciunea sub forma ț]cerii sau a altor mijloace de a ascunde adev]rul? În plus, consecințele celor dou] variante pot fi de multe ori aceleași, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aib] - condițiile de moral] pot inc]lcate cu ușurinț]. S] ne amintim cuvintele lui Fried: „Dup] evitarea r]ului și îndeplinirea obligației proprii, măi r]mân inc] nenum]rate alegeri de f]cut”. Este evident c] aceasta este o concepție legalist] asupra moralei, iar principiul legal pe care este întemeiat] este ușor de determinat. Într-o asemenea viziune, ceea ce se cere individului prin lege este neînc]lcarea statutului persoanei, iar aceasta este o condiție care afecteaz] în mic] m]sur] viața
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
proprietate (principiul lui Locke) sau din respect pentru conceptul de liber arbitru (al lui Kant) sunt argumente lipsite de substanț]. Supunerea sau conformitatea în raport cu legea este singura care ne definește că persoane corecte. Acest gen de supunere, aferent concepției etice legaliste, nu este doar simplu și direct, dar și strict], cel puțin în aparent]. Suntem datori s] respect]m anumite norme formulate cu strictețe, ins] acest respect este înțeles în termeni foarte restrânși: el se refer] doar la litera (textul) legii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
set de proceduri clare care s] stabileasc] modul de soluționare a conflictelor legate de conținutul normelor morale propuse, dezacordurile în materie de etic] nu își g]sesc rezolvare. Exist] și alte motive mai puțin evidente de a respinge aceast] viziune legalist] asupra moralei. Ideea c] preceptele morale sunt lucruri care pot fi sau ar trebui s] fie omise din viața cotidian] pentru că fiecare s] tr]iasc] viață pe care o dorește se dovedește a fi necorespunz]toare atât din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evoluția sa ulterioară, vicarul Pop XE "Pop" nu era un spirit conformist, dimpotrivă, a acționat În lunile următoare ca purtător de cuvânt foarte activ al năsăudenilor. Discursul său moderat din aprilie arată Însă că el pleacă inițial de pe o poziție legalistă, În care fidelitatea față de Împărat reprezintă elementul ideologic central, care trebuie să legitimeze conduita publică și politică a românilor. El nu ignoră realitățile, este conștient de existența nemulțumirilor și a unor revendicări juste („după multă așteptare or avea mângâiere”), dar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
promotorilor concepțiilor liberale, legați adeseori de mediile comerciale brașovene și sibiene, care Își vor focaliza atenția, după cum am văzut În paginile presei, asupra modelului parlamentar piemontez. Aceștia vor lega ideea de „Piemont politic” de constituționalismul de la Torino, Într-o viziune legalistă și moderată. Situați pe asemenea poziții, era normal ca ei să nu Își Îndrepte simpatia În direcția demersului revoluționar mazzinian, ci Înspre acțiunile prudente ale contelui Camillo Cavour XE "Cavour" . George Bariț XE "Bariț" ilustrează cel mai bine această tendință
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]