158 matches
-
a performanței (performance measurement system), analiza de impact (impact assessment) și tehnicile de monitorizare a implementării politicilor publice constituie consecințe de ordin metodologic ale aplicării unei paradigme de înțelegere a relațiilor care se formează în interiorul organizațiilor. Dată fiind tradiția administrativă legalistă a „statului de drept” (Pollit și Bouckaert, 2000), de la care se poate spune că se revendică administrația publică din România 2, introducerea unor astfel de metodologii la nivelul aparatului administrativ al guvernului ar putea întâmpina unele dificultăți legate nu atât
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
politicilor publice subsecvente programului de guvernare poate influența calitatea actului de guvernare. Această situație poate apărea atunci când contextul administrativ în care sunt implementate măsurile de reformare a sistemului de formulare a politicilor publice este orientat mai degrabă către respectarea procedurilor (legalist approach) decât către atingerea unor obiective de politici publice observabile și măsurabile. Abilitatea de a respecta procedurile înlocuiește în această cultură eficiența în termeni de rezultate ale acțiunilor administrației publice centrale. Dat fiind faptul că responsabilizarea nivelului mediu de conducere
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
întreprinse. În aceste condiții, crearea unui sistem de monitorizare și orientarea către rezultate la acest nivel de conducere sunt incompatibile cu cadrul organizatoric în care ar urma să fie implementat. În al doilea rând, datorită aceleiași culturi administrative de tip legalist 1 (Pollitt și Bouckaert, 2000), impunerea unui parcurs administrativ și a unui profil standard pentru propunerile de politici publice creează oportunități strategice în disputele politice din interiorul guvernului. Caracterul ambiguu al oricăror proceduri impuse unor inițiative de politici publice 2
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
2 determină considerarea procedurilor privind formularea și supunerea spre aprobare, în condițiile unui control administrativ la nivelul Centrului Guvernului, ca fiind un instrument ce poate fi utilizat în scopuri politice, datorită puterii administrativ-procedurale corespunzătoare. Astfel, într-o abordare de tip legalist, datorită considerării actului normativ drept principal instrument de implementare a politicilor publice, controlul asupra reglementărilor guvernamentale (prin obligativitatea adoptării în ședința de Guvern a tuturor acestor acte normative), deși asigurat într-un stil greoi și deseori ineficient, apare ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în formarea unui dualism irlandezo-britanic. În concepția lui, Irlanda ar fi fost complet independența, păstrînd în mod formal că suveran regele sau regina Mării Britanii. Ideile sale au devenit o alternativă atît la violențele republicane radicale, cît și la autonomismul legaliștilor irlandezi, fapt ce a determinat transformarea mișcării conduse de A. Griffith în partidul Sinn Fein. Prima convenție a acestui nou partid a avut loc în anul 1905, moment în care i s-au alăturat și alte cîteva organizații, precum Cumann
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
încolonăm în șirul revistelor care poartă pe umerii tineri și viguroși aspirația cea mai frumoasă, cea mai înaltă, de a ridica neamul românesc spre culmile apogeului cultural, spre culmile civilizației.” Adoptând, în climatul de escaladare a revizionismului postTrianon, o poziție legalistă, L. susține un program de argumentații juridice ale cauzei românești în domeniul istoric (Primatul statului național de George Sofronie, Oficialitatea și problemele de cultură, Teoria dirijării de Ambrozie Melinte ș.a.) și, fără manifestări șovine, sunt blamate - în concepția utilitaristă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
timp calitatea acestuia prin cumulare axiologică. O universitate devine prestigioasă prin prestanța dobândită de absolvenții săi, aureolând-o meritat sau nu și atrăgând noi competențe În procesul de formare. Ca principiu, postulăm autoresponsabilizarea actorilor În legătură cu calitatea propriei prestații. Strategiile formale, „legaliste” trebuie ajutate de gesticulațiile informale, de autocontrol, de reglajul deontologic individual. Căci până la o calitate cerută sau atribuită de alții, e mult mai „sfântă” cea pe care tu Însuți o patronezi. Această complementaritate de validare poate asigura, până una alta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
decide cum și ceea ce trebuie să studieze elevii. De ce În această problemă nu se lasă decizia la Îndemâna elevilor, profesorilor sau părinților, În a stabili ei ce să se afișeze pe pereții claselor sau ce nu ? Nu cred Într-o decizie legalistă, generalizată, unică, emanată de la centru. Aceasta nu ar fi valabilă peste tot În țară. Într-un fel vor sta lucrurile la o școală din județul Iași, iar altfel la o școală din județul Arad. Ministrul Educației a acționat ca un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ideile. Un alt motiv Însă, posibil și mai puternic, era faptul că valori precum individualismul și spiritul antreprenorial pe care el le identifica drept caracteristice mișcării eugeniste din Statele Unite nu găseau un ecou semnificativ În societatea românească. Prin opoziție, retorica legalistă practicată de Moldovan, limbajul său moderat și tonalitățile sale naționaliste atingeau corzi mai sensibile În special printre alți noi membri ai claselor de profesioniști. Manliu Însă a continuat să publice articole În Revista de Igienă Socială, o publicație editată la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de droit. O asemenea recunoaștere ar face posibilă aplicarea retroactivă a noțiunii de „crime împotriva umanității”, care să includă crimele legate de abuzul exercitat de state împotriva femeilor în timpul conflictelor violente (Iwamatsu, 1998, pp. 93-140). Poziția statului japonez este una legalistă, care nu ține cont de acele idées de droit ce stau la baza conceptului de „despăgubire acordată de stat”, dar care insistă în schimb asupra interpretării legaliste înguste a ceea ce se numește règles de droit. Aceasta este o abordare juridică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
femeilor în timpul conflictelor violente (Iwamatsu, 1998, pp. 93-140). Poziția statului japonez este una legalistă, care nu ține cont de acele idées de droit ce stau la baza conceptului de „despăgubire acordată de stat”, dar care insistă în schimb asupra interpretării legaliste înguste a ceea ce se numește règles de droit. Aceasta este o abordare juridică tipică țărilor neoccidentale, ce au introdus autoritatea legii fără a fi cunoscut înainte un proces de democratizare care să fi generat noile idées pentru noile règles. Un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
evoluția sa ulterioară, vicarul Pop XE "Pop" nu era un spirit conformist, dimpotrivă, a acționat În lunile următoare ca purtător de cuvânt foarte activ al năsăudenilor. Discursul său moderat din aprilie arată Însă că el pleacă inițial de pe o poziție legalistă, În care fidelitatea față de Împărat reprezintă elementul ideologic central, care trebuie să legitimeze conduita publică și politică a românilor. El nu ignoră realitățile, este conștient de existența nemulțumirilor și a unor revendicări juste („după multă așteptare or avea mângâiere”), dar
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
promotorilor concepțiilor liberale, legați adeseori de mediile comerciale brașovene și sibiene, care Își vor focaliza atenția, după cum am văzut În paginile presei, asupra modelului parlamentar piemontez. Aceștia vor lega ideea de „Piemont politic” de constituționalismul de la Torino, Într-o viziune legalistă și moderată. Situați pe asemenea poziții, era normal ca ei să nu Își Îndrepte simpatia În direcția demersului revoluționar mazzinian, ci Înspre acțiunile prudente ale contelui Camillo Cavour XE "Cavour" . George Bariț XE "Bariț" ilustrează cel mai bine această tendință
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoriei lui O’Connel cu parlamentul ingles”; dar, adăuga fruntașul român, „nu poate ieși mare lucru din această politică”. În calitatea sa de iacobin veritabil, Golescu XE "Golescu" Învățase și selectase din lecția irlandeză doar componenta sa radicală (falimentul demersului legalist și accentul pus pe metodele revoluționare), aplicând acest model În cazul realităților din Transilvania. 4. Politica de presă a lui George Bariț XE "Bariț" și problema irlandeză Spre deosebire de situația din Principate, interesul ardelenilor pentru problema irlandeză are o motivație mult
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tulburările sociale (nouă ocurențe). Dacă indicatorii politici tradiționali, ce reflectau atenția față de mișcarea lui O’Connel, sunt acum În scădere, crește, În schimb, interesul față de aripa radicală, al cărei ascendent e firesc În noile condiții, tot mai improprii pentru demersul legalist și moderat. La sfârșitul anului, În mod semnificativ, după ce luni de zile sosiseră din Irlanda doar vești despre foamete, prima știre politică se referă la aripa radicală: Dezunirea Între O’Connel și partida ce se numește „Tânăra Irlandie” se mărește
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
publică ardeleană, În anii 1843-1844) vor reprezenta, În mod similar, o masă de manevră esențială pentru liderii revoluției românești din Transilvania. Din punct de vedere ideologic, modelul irlandez venea În primul rând cu lecția marilor succese dobândite printr-un demers legalist și pașnic, În tradiția iluminismului. Acțiunea lui O’Connel rezona perfect cu sensibilitatea politică ardeleană, Îngemănând revendicările de factură politico-națională cu loialismul dinastic, cu reținerea față de acțiunea violentă, necontrolată, a mulțimilor. În același timp Însă, pentru generațiile mai tinere, radicale
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exploatau proprietățile prin sistemul arendărilor și subarendărilor În loturi infime și În condiții oneroase, erau cu precădere englezi protestanți. Scena politică irlandeză era ocupată de o puternică mișcare națională, condusă de Daniel O’Connel, a cărei orientare ideologică, moderată și legalistă, evolua Între reformismul din descendența gândirii lui Edmund Burke XE "Burke" și un liberalism de coloratură națională, asociat catolicismului progresist. Anii 1843-1844 vor Înregistra apogeul acestei mișcări, al cărei țel era desfacerea uniunii cu Anglia (Repeal of Union) și dobândirea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a nu lăsa să pătrundă apele murdare din afară.” (P. Brown, La Vie de Saint Augustin, pp. 286‑287) . Optat din Mileva, De schismate donatistarum I, 10, CSEL 26, ed. C. Ziwsa, 1893. . Peter Brown a evidențiat foarte bine caracterul legalist al donatismului. În opinia savantului anglo‑saxon, donatiștii „nu erau niște puritani în sensul anglo‑saxon al cuvântului”, ei își trăgeau forța „dintr‑o altă sursă: pentru ei era importantă curățenia grupului în legătura lui cu Dumnezeu. Asemenea vechiului Israel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
la elementele exterioare. Riscă să cadă în ritualism. Exagerează importanța acțiunii, chiar în cadrul reconcilierii sacramentale, ignorând celelalte componente ale personalității și, implicit, ale religiozității sale. Religiozitatea sa se mai numește și „moralistă”, pentru că se axează pe observarea legii în mod legalist, ignorând propriile sale limite. Este carent în a avea simțul gratuității. Privește toate în manieră narcisistă și perfecționistă. Afectivitatea sa îi alimentează o viziune idealizantă a religiozității, trăind și stări intense de scrupulozitate. Adesea, însă, acest tip de penitent poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebra reconcilierea sacramentală, confesorul riscă, prin structurarea psihicului său, sau prin simpla funcționare de moment a aceluiași psihic, într-o formă sau alta, să se angajeze în procesul dialogic cu penitentul într-o manieră inadecvată. El poate deveni fie prea legalist, fie obsesiv, fie prea raționalist sau, dimpotrivă, „extrem de iertător”. Datorită acestor tendințe, în celebrarea reconcilierii se pot strecura diferite erori, pe care unii autori le prezintă astfel: a) Legalismul - atunci când confesorul este extrem de exigent față de penitent cu privire la respectarea legii. Accentuând
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de revoluționarii din Țara Românească 19. Remarcabili deveneau cei care-și desfășurau activitatea în Muntenia și Moldova, de formație liberală, și care din perspectiva mentalității lor, a modului în care vedeau raportarea la marile provocări ale perioadei puteau fi numiți legaliști. Printre ei se aflau Ion Ghica, Vasile Boerescu, Gh. Costaforu, Constantin Bosianu, Constantin Crețulescu, A.G. Golescu, Ch. Tell, M.C. Epureanu, Anastasie Panu, cei mai mulți jucând roluri importante în desfășurarea de forțe de la 184820. Urmărind cu atenție textele care apar în această
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
privește alegerile prezidențiale, candidatul PNL, Radu Câmpeanu, s-a plasat al doilea, cu aproape 11% din sufragii. În bună măsură, dincolo de atractivitatea doctrinei și de meritele istorice ale partidului, explicația pentru succesul electoral al liberalilor trebuie căutată în politica lor legalistă. Plasat, alături de PNȚCD și PSDR, în opoziție față de FSN, PNL s-a distins totuși de primele prin tactica adoptată în perioada anterioară alegerilor, utilizând nu doar arma contestării, ci și pe cea a dialogului politic. Pe urma unei astfel de
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
pe cea a dialogului politic. Pe urma unei astfel de politici, liberalii au câștigat în popularitate, iar alegerile din 1990 i-au plasat în cea mai bună poziție ocupată de un partid adversar al FSN. Pe de altă parte, politica legalistă promovată de conducerea partidului a amplificat conflictul dintre generațiile liberale, cauzând prima din lungul șir al schismelor ce aveau să marcheze mișcarea liberală în ultimul deceniu al secolului trecut. În mod oarecum paradoxal, cei nemulțumiți de legalismul PNL nu erau
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
mai 1990, au pus bazele unui nou partid liberal Partidul Național Liberal-Aripa Tânără, constituit oficial pe 23 iulie. Divorțul "tinerilor liberali" nu a afectat însă nici forța, nici strategia național-liberalilor. PNL condus de Radu Câmpeanu a continuat să promoveze politica legalistă, care i-a asigurat statutul de cel mai bine reprezentat partid de opoziție în perioada Guvernului Stolojan, paralel cu intensificarea eforturilor pentru consolidarea opoziției unite. Alături de aliații săi, PNL a contribuit la succesul electoral al Convenției în alegerile locale din
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
trebui băgat la închisoare pentru deturnare de fonduri, ar trebui să fie Ministerul Finanțelor. Poate face acest lucru Justiția Română? Evident că Justiția Română nu o poate face, înainte de a ajunge să fie independentă față de politic. O consecință a curentului „legalist” este adoptarea de către medici a unei „medicini defensive” (28), care evită procedurile medicale majore (cu avantajele lor) în favoarea procedurilor minore, acoperitoare legal, dar cu eficiență scăzută. Costurile medicale cresc, pacientul pierde, medicul pierde. Cei mai onești dintre ei ajung să
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]