9,095 matches
-
punct de vedere filologic, poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum Înțelege fiecare editor În parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de suspensie), exact așa: Luminarea-i stinsă'n casă... somnu-i cald. Titu Maiorescu păstrează În prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme disjuncte, și pune virgulă În loc de trei puncte, adică așa
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
cu un calup de cuvinte, cu o rostire egală. În imaginea luminării, Însă, acest apostrof trebuie considerat strâns. Eminescu are multe locuri unde cere lectură imitativă, adică așa cum se desfășoară acțiunea, și vom reveni asupra lor. Când ai, Însă, scrierea legată: sara suflu'n luminare, și vezi formele aliterante sa-/su-; au-u-u-a sugestia suflatului Încet și continuu vine de la sine. Dimpotrivă, pauza după suflu sugerează acțiune rapidă. Considerați cele două obiecte În discuție, lampa sau lumânarea, și vedeți cum se stinge
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
noi, corect gramatical, Înseamnă zugrăvite la umbră, zugrăvite și puse, aflate, undeva În umbră. Cum vrea poetul, Însă, e altceva: el spune că aceste icoane sunt zugrăvite cu umbră, În rostire / recitare se accentuează al doilea termen și se citește legat: numbră. Sunt tocmai florile de umbră din Sonetul cerdacului Deși poetul ne spune și ne repetă cum vrea să lege cuvintele, noi nu avem urechi să-l auzim. Apostroful a fost scos din scrierea limbii române În 1953, În aceeași
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
iubire, unica jumătate, femeia care-Ți trebuie, cu care poți rezista măcar câțiva ani”. „Sarcina nevestemii era deja vizibila [...] cum să vă spun... autorul sarcinii nu eram eu”. Iată un detaliu ce poate duce până la dezlipirea celor două drumuri fragil legate. Cât despre stil, veți regăsi franchețea/brutalitatea, lipsa de pudoare ale lui Pascal Bruckner, de exemplu. Autorul se folosește strategic de această circumstanță pentru a studia comportamentul uman ce vine În antiteză cu situația, prin reacții neașteptate: „o conduceam acasă
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
și ar crea obstacole în calea achiziției de active strategice de către Rusia și China. În al treilea rând, România trebuie să reușească ca democrație. Nu doar să reușească, ci să reușească în mod vizibil. • Securitatea națională și guvernarea sunt strâns legate. Acest lucru este valabil în toate țările - inclusiv în Statele Unite ale Americii. • Diferența în cazul României este că mizele sunt mai mari aici. Trăiți într-un mediu ostil. Tocmai pentru că jucați un rol crucial în succesul Occidentului în această regiune
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
pentru legături. Mă bazam pe lipsa, dintre cărțile sale și dintre manuscrisele din lada sa, a „Convorbirilor”: ce poet nu-și păstrează propriile apariții? Nu, mi-a spus George Muntean, Perpessicius credea că Eminescu a dat la tipografie chiar volumele legate ale „Convorbirilor”, punînd semne la poeziile care trebuiau culese și intercalînd ineditele. Abia în anul 2000, ieșind la iveală noul tezaur de scrisori eminesciene, am înțeles că această teorie a lui Perpessicius se confirmă. Poetul îi scrie Veronicăi Micle în
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
pe front toți cei care puteau ține o pușcă în mână, nu mai conta vârsta. Johann era perfect instruit, căci făcuse în țară pregătire militară sub unguri, așa numita „levente”. Desfăcea pușca mitralieră în bucăți și-o refăcea cu ochii legați, în patruzeci și două de secunde, mai bine decât un ofițer. La tragerea la țintă a făcut 100 de puncte din 100 posibile, ceea ce i-a adus laude și un pachet de țigări cadou din partea unui colonel. „Io eram un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
străine. Baza lor este nevoia oamenilor de a se asocia pentru a-și promova interesele. La acest capitol, stăm destul de prost, iar rezultatul este vizibil. Cauzele situației proaste a agriculturii românești, pentru a da un singur exemplu, sunt cu siguranță legate, cel puțin parțial, de faptul că după demolarea formelor comuniste de producție oamenii nu au fost capabili să se asocieze pentru a-și apăra și susține interesele. Acolo unde acest lucru s-a reușit, s-au văzut ulterior și rezultatele
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
între slănină și cașcaval) Poezia e-o moarte onorifică mai tîrziu după ce toți șerpașii te vor fi părăsit și armele și bagajele toate se vor fi acoperit de zăpadă statornică în marsupiul prăpastiei și clopoțeii efectelor și dangătul cauzelor împreună legate vor fi crăpat odată cu zeci de cîini salvatori în teribila zloată a narațiunii acesteia (oricum poezia e-o moarte onorifică atunci cînd vîrful pleșuv se află-ngropat numai în ochiul tău orb și asta cu mult înainte ca tu să
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
și păcat, a fost tradus de data aceasta La poesia, tra silenzio e peccato - precum și cea pentru traducerea penultimului vers "O, drama de-a muri de alb" cu "Oh, il dramma di morire in bianco". Cum tema purității este strâns legată, în poezia Anei Blandiana, de cea a căderii în păcat, cred că "păcat", cuvânt nedespărțit în limba română de conotația sa biblică, pierde mult prin traducerea "colpa", precum în poemul Cădere (Caduta), unde, fiind vorba de îngeri, poeta pune întrebarea
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
de abdicări. Inconștiență sau un foarte mare curaj semnifică această opțiune? Alegi sau ai fost ales? Citez din Norman Manea: "Ar trebui să poată să răspundă acum de ce literatura alege pe unul anume, în ce fel rămâne acesta, fără scăpare legat, ce îi ia și ce îi dă în schimb. Să fii fost doar o lentă, insidioasă contaminare de lecturi din care, treptat, se naște în mai toți, iar în unii și răzbește până la urmă, acel confuz monolog, nebuloasă de cuvinte
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
odelete pe subt pleoape la agape trec mâțanii neagră salba ritmuri din magia albă îngenunchi precum ascentul și trag giulgiul/ ger sonetul. Care? protopsalt cândva duhul mi l-a mai salva când eretic mă împiedic de alt trup de bolti legat. Toate clopotele bat și mireasma planșa suie an foetet tot mai incet anima uxores tuae? Somnul ochiului betran la ieșirea din amor naștere da formelor: manuscrisul din Qumran.
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
neaerisit, care unește - sau desparte ? - strigătul de ecou. și numai vălătuci de zăpadă viscolită se îndreptau către mine, treceau mai departe, frigul se încolăcea tot mai strîns printre picioare, îmi închipuiam deja cum mă voi răsturna ca un sac bine legat, chiar în mijlocul străzii, iar el îl va găsi și nu va afla niciodată că întîrziase, îl va arunca într-un șanț și pînza aspră îi va lăsa pentru scurt timp o senzație neplăcută și asta l-ar face să-și
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
este valabilă, în sensul că muntele, care simbolizează "stabilitatea", are un efect tămăduitor asupra bolii mintale a lui Pașadia, putem afirma că înmulțirea plecărilor către munte este în legătură cu înrăutățirea stărilor Craiului, datorate evident prezenței dușmancei. Femeia și muntele sunt așadar legați, dar într-o dinamică antitetică: prima se hrănește cu energiile Craiului, iar cel de-al doilea i le redă purificându-l. Lumea Vechiului Testament o regăsim și în imaginea finală a femeii: "Vrednică de marea sa străbună Iudita, Rașelica nu
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
ideologie brutală anexase esteticul care se clătina în urmă ca o remorcă fără viață. Cum să scape din încercuire? Era convocat în derâdere să rostească alocuțiuni la comemorări fixate în calendarul național și internațional, dar la tribună era în realitate legat fedeleș de mâini și de picioare. Putea expune doar foile puricate în prealabil de cerberii cabinetelor oculte. Numai ceea ce avea stampilă oficială pe margine îi îngăduia contactul cu auditoriul. Întreg ritualul retoric care-l făcuse celebru, se derula acum în
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
mult mai săracă decât viața ta Nu-i știi pe cei dinainte decât după nume, spini reci pe bătrâni trandafiri la zidul iertării sau al dojenii trecut și prezent o singură vale Un singur supliciu, sacul de lacrimi cu grijă legat să nu scuipe lumină spre dimineață asta trebuie strivita într-un portbagaj Sfârșit fericit: evenimentul TV Puer Aeternus Miros de vânat, senzual respingător, cald, iute, impur hormonul fricii dătător de putere neputința de a mai minți de a nu mai
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
Dragoș Bucurenci (partea a treia a interviului cu Mihai Ghyka) De care dintre strămoșii tăi te simți cel mai legat? A cărui poveste a devenit exemplara pentru tine și te-a modelat? Întrebarea asta nu mi s-a pus niciodată. Acum, contează foarte mult în familie ce ți se povestește și cum ți se spune. Din păcate vremurile au fost
Figuri exemplare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82643_a_83968]
-
se retrase, ca și cum se temea să nu bage mâinile în foc. Locotenenții lui nu se iviseră încă, Gilda continua să-i urmărească, amuzată, frământările, iar când înțelese că nu-i hotărât pentru o decizie, îl îndemnă: - Oferindu-mă poliției, așa legată cum sunt, îți ușurezi sarcina! - Adică, mi-o îngreunezi! răspunse, încă derutat, Furgoteiu. Doar am sechestrat un om. E adevărat, din motive bine întemeiate, pentru care am circumstanțe atenuante. - Nu cumva agravante, substituindu-te unor organe? Care, au un dinte
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
un rob să scrie, Fără să știi că poate, fără să vrea să știe. Mai ai nevoie, Doamne, de-o nouă mărturie? A fost de față singur, în beznă, frig și ceață, Cu arșița-n grumaz, sub fulgere și gheață. Legate-s toate-n gând, nod după nod, cu rost, Muiate în păcate, smerite-n zi de post. Când frântu-i-s-a-n zare și cerul și destinul, Ca broasca i-au plesnit feciorul și vecinul, Se-ncenușa pe buze și-n blide, brusc, tainul
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
m-a întrebat dacă nu le-aș putea publica eu în ,Viața Românească". Nu puteam. Nu doar fiindcă s-ar fi speriat alde Got, ci fiindcă nu peste mult aveam să părăsesc revista aceea de care eram cîndva atît de legată. Dar cred că a fost infinit mai bine că ele au apărut în România literară. Întîi pentru că andrisantul a fost de-al casei. Apoi pentru că visul lui Brumaru de a deschide într-un tîrg de provincie o prăvălioară cu lenjerie
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
pentru noi ceva mai bun, Ca ei să nu ia fără noi desăvârșirea" Dar nu uităm nici mielul ucis pentru jertfă Căci focul de la Domnul a căzut în timpul jertfei de seară. Cei doi pești se-ndreaptă fiecare pe calea lui Legați unul de altul și amândoi de brațul Mielului Căci "Iată, Domnul Dumnezeu Vine ca un viteaz și brațul Lui spune tot: Iată că plata biruinței lui este cu el și răsplata izbânzii merge înaintea lui" înger Numai ție îți dau
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
principalele calități. Frumoase pagini dedică scriitoarea unor evenimente istorice care au marcat destinul poporului român („ Șarja de la Prunaru”). Încărcătura emoțională a impresiilor născute la trecerea dintre ani, la prăznuirea sărbătorilor creștinești în spațiul canadian,... relevă un suflet sensibil și încrezător, legat totuși cu toate rădăcinile de pământul strămoșilor... • Capitolul al II-lea al cărții, „ Elogiul limbii și literaturii române”, este o mărturie a iubirii pe care autoarea o poartă literaturii și scriitorilor, și, în același timp, este o pledoarie pentru lectura
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
și receptata. În „Focul pleoapelor”: „Lâni:... câte secole am călărit/ pe cărările ursului în peșteri de marmură/ în muntele uscat flori am semănat/ Hava:.. erau ore, minute/ nu erau secole trecute pe valurile stâncoase/ luna am atins-o cu mâini legate/ ne-au alintat ochii verzi/ Lâni:... tremura amintirile-n pleoapa/ adâncul oceanului cu vârtejul apelor/ în sertarele noastre renaște soarele/ Hava:... am crescut stejari și pini/ cu extaza vanturilor în grădina noastră/ Lâni mi-ai furat visul divin cu mireasma
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > TÂRZIU DE NOI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Târziu de noi s-a scurs pe-obraji de clipe, făclii din doru-ți m-au ars lăcrimând, legat-am răni din suflet să nu țipe, când te-ascundeai prin noapte sub un gând! Târziu de noi s-a scurs hrănind himere, rănind cuvinte din tăceri de flori, umbre de șoapte îmi zâmbeau stinghere, prin ghimpi de vis când
TÂRZIU DE NOI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380819_a_382148]
-
zona de la vărsarea Dunării era cunoscută și cu numele Arabia, așa cum rezultă și din multe alte date în afara celor de mai sus. Ulterior a apărut și Arabia din Orientul Apropiat, dar studiată la „bani mărunți” și „ pe surse” o găsim legată puternic de spațiul dunărean, după cum a menționat în scrierile sale poetul latin Plaut, care a trăit în secolul al III-lea î. H., unde vorbește de cele două „Arabii” (Comodiae, Trinumus Act III): „Carmides - Ho! Ho! Dar ce, mai există
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]