1,271 matches
-
ca obiect anularea unui act administrativ cu caracter normativ. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin intermediul art. 111 alin. (6) și al art. 205 alin. (2^1) din Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost legiferată acordarea de facilități (reduceri) și gratuități de transport elevilor și studenților, cu condiția ca aceștia să utilizeze exclusiv serviciile de transport feroviar sau cu metroul. Facilitățile și gratuitățile respective sunt cele prevăzute de art. 84 alin. (1)-(3^1) și art.
DECIZIA nr. 178 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255520]
-
art. 205 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, se constată că este inexactă afirmația cuprinsă în sesizare, potrivit căreia „prin intermediul art. 111 alin. (6) și art. 205 alin. (2^1) din Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost legiferată acordarea de facilități (reduceri) și gratuități de transport în favoarea elevilor și studenților cu condiția ca aceștia să utilizeze exclusiv serviciile de transport feroviar sau cu metroul“. Gratuitățile se acordă inclusiv pentru „transportul intern auto“, însă în condițiile prevăzute de
DECIZIA nr. 178 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255520]
-
art. 79 din același cod reglementează calculul impozitului și termenul de plată; veniturile din surse neidentificate, reglementate prin art. 79^1 din Codul fiscal, sunt tot venituri din alte surse, cu atât mai mult cu cât sunt prevăzute în capitolul care legiferează veniturile din alte surse; în plus, conform art. 41 lit. i) din Codul fiscal, sunt supuse impozitului pe venit și veniturile din alte surse, definite conform art. 78 și 79^1 din același cod. Cu toate acestea, în interpretarea organelor fiscale
DECIZIA nr. 186 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258861]
-
lângă îndatorirea fundamentală de a asigura executarea legilor, este abilitat de art. 115 din Constituție să și legifereze, sub controlul Parlamentului. Or, câtă vreme măsurile criticate în cauză au fost adoptate de către Guvern în exercitarea competenței constituționale de a legifera prin intermediul ordonanțelor de urgență și acesta a respectat prevederile art. 115 din Constituție, nu se poate spune că Guvernul a interferat cu atribuția Parlamentului de a legifera și nici nu a adus atingere supremației legii. ... 61. În sfârșit, cu
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
au fost adoptate de către Guvern în exercitarea competenței constituționale de a legifera prin intermediul ordonanțelor de urgență și acesta a respectat prevederile art. 115 din Constituție, nu se poate spune că Guvernul a interferat cu atribuția Parlamentului de a legifera și nici nu a adus atingere supremației legii. ... 61. În sfârșit, cu referire la pretinsa lipsă a avizului de legalitate al Ministerului Justiției referitor la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea constată că o asemenea critică este lipsită
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
exigențele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție (Decizia nr. 731 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.239 din 28 decembrie 2021). ... 82. Prin urmare, cadrul constituțional care îi permite Guvernului să legifereze exclude orice posibilitate de utilizare de către acesta a atributelor de legiuitor delegat, astfel încât să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
în contextul litigiului din dosarul de fond, aceste aspecte legate de respectarea legislației în domeniu țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești, excedând competenței Curții Constituționale. ... 43. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile legale criticate legiferează dreptul statului de a diminua participarea procentuală a Fondului Proprietatea - S.A., determinând o afectare substanțială a dreptului de proprietate al acestuia din urmă (prin „diluarea“ cotei sale de participare), Curtea reține că dispozițiile criticate nu trebuie considerate ca „o privare
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități - a căror nerespectare este susceptibilă să provoace moartea unei persoane, interpretarea fiind realizată de către organele judiciare. Principiul legalității, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, impune legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a fi aplicate, în scopul asigurării posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale, fără a pretinde însă recurgerea la liste exhaustive, întrucât tehnica de reglementare vizează, în principal, categorii și
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că în activitatea de interpretare a legii judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea însă competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu, și, de asemenea, că puterea judecătorească, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării lui unitare de către instanțele
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
prevederile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 contravin dispozițiilor art. 61 alin. (1) și ale art. 102 alin. (1) și (2) din Constituție privind rolul Parlamentului și, respectiv rolul Guvernului, deoarece Guvernul s-a substituit Parlamentului, legiferând în locul acestuia într-un domeniu supus în mod exclusiv atribuțiilor senatorilor și deputaților. Totodată, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă este neconstituțională. ... 22. Se mai
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
11. Soluția Guvernului de transformare a unei contravenții cu caracter repetat într-o contravenție simplă prin intermediul unei ordonanțe de urgență este neconstituțională, neexistând o situație extraordinară care să justifice acest demers legislativ. Un alt argument al Guvernului pentru a legifera prin intermediul ordonanței de urgență a fost o presupusă existență a evaziunii fiscale în domeniul serviciilor de transport în regim de taxi sau în regim de închiriere. Or, acest argument este înlăturat de Ministerul Finanțelor Publice, care, în Punctul de
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
dar și de funcționarea autorității judecătorești. Se invocă, în acest sens, Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. Se mai arată că dreptul la pensie al magistraților este recunoscut ca o componentă a independenței justiției, astfel că Guvernul nu poate legifera în acest domeniu pe calea ordonanței de urgență. Se invocă, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010 și nr. 262 din 5 mai 2016. ... 39. În final, se susține că Legea fundamentală recunoaște rolul instanțelor
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
conferite prin Constituție și a preluat rolul legiuitorului, adăugând la lege, prin modificarea datei de la care începe să curgă termenul pentru aplicarea sancțiunii disciplinare. Astfel, pentru a putea face trimitere la raportul final al cercetării disciplinare prealabile, instanța supremă „legiferează“ această noțiune, care nu există în Codul muncii. ... 9. Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție nici nu s-
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
spune dreptul, o parte din inițiativă. Astfel, în activitatea sa de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu“ (Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). ... 17. În temeiul art. 126 alin. (3) din Constituție, „Înalta Curte de
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
de interpretare a legii, instanța supremă a realizat „un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor“. Curtea constată că instanța a acționat intra vires, în interiorul marjei sale de competență, fără a legifera, substituindu-se autorității competente în acest domeniu. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
către legiuitor, s-a acordat pentru faptul că militarii au restrânse drepturile constituționale. La data intrării în sistem, militarul știa că beneficiază de acest spor. Or, Guvernul, prin ordonanțe de urgență succesive, l-a redus sau chiar l-a anulat, legiferând într-un domeniu de competența Parlamentului, ceea ce contravine art. 61 din Constituție și Deciziei Curții Constituționale nr. 593 din 15 iulie 2020. Totodată, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis
DECIZIA nr. 716 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251578]
-
1)-(3) se restituie“. ... 21. În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului accesului liber la justiție sau a dreptului la un proces echitabil, Curtea constată că și din această perspectivă critica de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât textul criticat nu legiferează cu privire la dreptul constituțional prevăzut ca atare de art. 21 din Constituție, ci, așa cum s-a arătat mai sus, instituie anumite drepturi/facilități pentru judecătorii, procurorii și alte categorii de personal din sistemul justiției care se află în situația
DECIZIA nr. 876 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251745]
-
legale referitoare la extrădare, aspect ce contravine dispozițiilor constituționale invocate. Se arată, în acest sens, că prin interpretarea anterior menționată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, fără a avea competența de a legifera, s-a substituit Parlamentului și că reglementarea mandatului european de arestare, la nivel european și la nivel național, nu cuprinde dispoziții legale referitoare la întreruperea prescripției executării pedepsei. Se susține că această extindere prin analogie a prevederilor art. 33 alin.
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
nr. 72 din 18 februarie 2000, în care a reținut că dispozițiile constituționale potrivit cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii „nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituționale obligatorii pentru Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenței judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existența statului de drept, prevăzut prin art. 1 alin. (3) din Constituție“. Curtea a mai reținut că „în contextul normativ constituțional și legal
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
prin trimiterea la un alt act normativ cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenței/inexistenței infracțiunii. De asemenea, s-a constatat că, dacă legiuitorul își respectă numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera, fără ca prin conținutul normativ al textului incriminator să stabilească clar și cu precizie obiectul material al infracțiunii, aceasta poate determina o lipsă de previzibilitate a respectivului text. Se apreciază că aceste considerente sunt pe deplin incidente și în cauza
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu. ... 34. Având în vedere că între data formulării prezentei sesizări și data motivării acesteia de către instanța de judecată a fost legiferată o modalitate de stabilire și evaluare a măsurilor compensatorii de către legiuitor, instanța de apel a constatat că întrebările formulate au devenit caduce, împrejurare față de care nu mai subzistă considerentele avute în vedere la data de 29 iunie 2021
DECIZIA nr. 13 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254358]
-
tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu. ... 48. Luând în considerare că între data formulării prezentei sesizări și data motivării acesteia de către instanța de judecată a fost legiferată o modalitate de stabilire și evaluare a măsurilor compensatorii de către legiuitor, așa cum a constatat și instanța de trimitere, întrebările formulate au devenit caduce, împrejurare față de care nu mai subzistă considerentele avute în vedere la data de 29
DECIZIA nr. 13 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254358]
-
constituționale prevăzute la art. 115 alin. (6), de a nu adopta ordonanțe de urgență care „pot afecta“ regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, au avut în vedere „restrângerea competenței Guvernului de a legifera în aceste domenii esențiale în locul Parlamentului, iar nu lipsirea totală de competența de a legifera în materie“. ... 211. În cazul de față, obiectul de reglementare al ordonanței de urgență a Guvernului îl constituie măsurile pentru punerea în executare a
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
afecta“ regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, au avut în vedere „restrângerea competenței Guvernului de a legifera în aceste domenii esențiale în locul Parlamentului, iar nu lipsirea totală de competența de a legifera în materie“. ... 211. În cazul de față, obiectul de reglementare al ordonanței de urgență a Guvernului îl constituie măsurile pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, dispozițiile art. I pct. 1 fraza a doua
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
ale art. 1 alin. (5), ale art. 26, 28, 124, 126, 131 și 132 din Constituție. ... 212. Aplicând considerentele deciziilor sale la cauza de față, Curtea constată că nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului de a legifera în materia reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016, însă, întrucât dispozițiile anterior menționate contravin prevederilor din Constituție, care fac parte din titlul II - Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale, Curtea constată că art. I pct. 1 fraza a
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]