2,543 matches
-
adoptate. Curtea a mai statuat că un viciu de neconstituționalitate extrinsec al ordonanței de urgență nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul de ordonanță de urgență, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este actul normativ adoptat. Așadar, controlul de constituționalitate vizează ordonanța de urgență, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în nota de fundamentare a acesteia. Prin urmare, Curtea a concluzionat că nu are competența să cenzureze modul de redactare a
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
procedurală de prevenire a adoptării unor reglementări cu efecte similare și de atenționare a Guvernului, anterior adoptării unei reglementări, asupra eventualelor efecte negative ori asupra necesității fundamentării adecvate a măsurilor propuse prin aceasta; ... – măsuri de monitorizare suplimentară a activității de legiferare pentru evitarea apariției pe viitor a unor astfel de situații. ... ... 5. Posibilități de control ulterior adoptării și intrării în vigoare a ordonanțelor de urgență Avocatul Poporului, în calitate de autoritate publică autonomă și independentă față de orice altă autoritate publică
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
teza a doua din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial“ - dispoziții opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstituționalității unei norme abrogatoare, efect întemeiat pe prevederile constituționale ale art. 142 alin. (1), care consacră rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, și ale art. 147
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
puterilor în stat. Măsurile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 55/2020 nu cuprind și o listă a drepturilor și libertăților ce vor comporta o restrângere, având un caracter atât de general încât autoritățile pot să își extindă competența de legiferare fără vreo limită, cu încălcarea flagrantă a art. 53 din Constituția României. La data de 7.05.2021 reclamantul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise asupra excepției lipsei de interes actual, invocată de instanță din oficiu, solicitând respingerea acesteia. În esență
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
negativ asupra bugetului consolidat. Valoarea punctului de pensie reflectă deopotrivă resursele financiare ale statului la un moment dat, precum și opțiunea legiuitorului delegat ca, în funcție de aceste resurse, să modifice această valoare. ... 17. De asemenea, sub aspectul competenței de legiferare, relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului
DECIZIA nr. 203 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258296]
-
I, nr. 1238 din 28 decembrie 2021. ... 17. Curtea a menționat că a luat act de contextul juridic și social în care legiuitorul și-a manifestat intervenția modificatoare a legii privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate. Premisa legiferării a constituit-o jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care instanța europeană a constatat încălcări ale art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care interzice în termeni categorici tortura sau tratamentele și pedepsele inumane
DECIZIA nr. 181 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258325]
-
pericol un interes public. Cât privește condiția urgenței, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea Constituțională a statuat că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare. ... 34. Prin Decizia nr. 808 din 10 noiembrie 2020, precitată, Curtea a constatat că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2018 se menționează că reglementarea în discuție a fost adoptată, pe de o parte, având în vedere: necesitatea
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
aibă în vedere nu numai litera, ci și spiritul legii, astfel încât rezultatul aplicării practice a normei juridice să fie cât mai aproape de finalitatea urmărită de legiuitor, care nu poate fi prezumat ab initio că își exercită rolul de legiferare în sensul negării atât a drepturilor și libertăților fundamentale consacrate de Constituție, cât și a principiilor constituționale“ (Decizia Curții Constituționale nr. 456/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 16 noiembrie 2018, paragraful 77); (vii) întrucât
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
pensie de serviciu și cei care au o vechime de minimum 4 ani, inferioară însă celei de 14 ani, cu condiția de a fi avut calitatea de auditor public extern la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, confirmă intenția organului de legiferare de a compensa, în acest fel, interdicțiile și incompatibilitățile la care este supus cel care a ocupat și, totodată, a ieșit la pensie din această funcție. În alți termeni, legiuitorul a înțeles să recompenseze nu numai activitatea desfășurată în această
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
cele mai concrete, chiar cazuale, gradul de generalitate al legii fiind determinat, în mod exclusiv, de decizia de oportunitate a Parlamentului. Neexistând un grad de generalitate prestabilit al reglementării, este voința exclusivă a legiuitorului de a alege modalitatea concretă de legiferare, în raport cu obiectul de reglementare și scopul urmărit. Astfel, gradul de generalitate al unei legi este variabil în funcție de specificul relațiilor sociale reglementate și de finalitatea urmărită, sens în care legiuitorul este cel care optează pentru diferite forme
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
opteze pentru o soluție legislativă pe care o apreciază ca fiind concordantă în raport cu scopurile politicii sale legislative. După identificarea soluției care exprimă necesitatea unui scop practic de reglementare juridică, legiuitorul trece la o a doua operațiune, adică a legiferării, care cuprinde ideea sau soluția legiuitorului, acesta apreciind modalitățile tehnico-legislative prin intermediul cărora își poate transpune tehnic în lege soluția legislativă preconizată. În scopul realizării acestei soluții legislative, legiuitorul apelează la forma tehnico-juridică cea mai potrivită pentru realizarea cât mai
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
sarcina de a colabora cu bună-credință cu Comisia pentru a surmonta dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate. Opțiunea legiuitorului în sensul atribuirii unei anumite competențe materiale unei structuri de parchet corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar. Curtea Constituțională a stabilit în jurisprudența sa, în mod constant, că instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și competența funcțională, după materie și după calitatea persoanei, a instanțelor judecătorești constituie atributul exclusiv al legiuitorului
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
și criminalistică și parchetele de pe lângă curțile de apel), aceste cauze urmând a fi instrumentate doar de procurori anume desemnați în acest sens, potrivit procedurii reglementate de lege. Aceste soluții constituie opțiunea legiuitorului în exercitarea competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și sunt în consens cu condiționalitatea MCV vizând desființarea Secției. Nu este întemeiată critica adusă normelor privind stabilirea competenței în investigarea cauzelor cu magistrați în sarcina parchetelor obișnuite (regulare), iar nu a unor structuri specializate
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
parchetelor obișnuite, iar nu unor structuri specializate cu obiect determinat de investigație în domeniul infracțiunilor de corupție/crimă organizată (de tip DNA/DIICOT). Dimpotrivă, opțiunea legiuitorului în sensul atribuirii unei anumite competențe materiale unei structuri de parchet corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar. Astfel, fără a fi exclusivă, soluția prevăzută de legea dedusă controlului de constituționalitate constituie una dintre soluțiile permise și posibile inclusiv sub aspect constituțional. Textul de lege supus controlului de constituționalitate este clar, precis și
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
o experiență anterioară în investigarea infracțiunilor de corupție, rezumându-se la expunerea unui criteriu general de selecție, respectiv experiența profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale, formulă redacțională care ar avea un înțeles vag, se arată că, întrucât prin legiferarea acestei condiții în discuție legiuitorul a vizat ca desemnarea procurorilor să fie realizată din rândul celor cu experiență și maturitate profesională, dispozițiile art. 4 alin. (2) din lege stabilind expres modalitatea de apreciere a acestei condiții, experiența profesională semnificativă a
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
din 8 iulie 2011). ... 79. Curtea reține caracterul consecvent al jurisprudenței sale în privința competenței legiuitorului de a înființa sau desființa diverse structuri de parchet. Astfel, opțiunea legiuitorului de a înființa o structură de parchet corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și nu constituie o problemă de constituționalitate faptul că o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competențele sale legale, atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională (Decizia nr.
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
studiile clinice - Clinical Trial Information System (CTIS), care a devenit funcțional de la data de 31 ianuarie 2022 potrivit prevederilor Deciziei Comisiei Europene (UE) 2021/1.240, emisă în conformitate cu dispozițiile art. 82 alin. (3) din regulament, având în vedere că legiferarea delegată - legitimată constituțional de Curtea Constituțională în variate ipoteze care necesitau punerea de acord a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene în considerarea necesității evitării declanșării de către Comisia Europeană a unor proceduri de sancționare - asigură, în mod prompt
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 29 din 23 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253151]
-
nr. 21/2019. ... 10. În condițiile în care jurisprudența Curții Constituționale a statuat, cu privire la conceptul de situație extraordinară și conceptul de urgență, că acestea nu se suprapun cu motivarea utilității reglementării, a oportunității adoptării actului normativ sau cu scopul/rațiunea legiferării, este evident că situația extraordinară nu poate fi determinată de existența unui cadru legislativ neunitar, complex, imprevizibil, iar urgența măsurii nu poate fi justificată de nevoia îmbunătățirii acestui cadru sau de cea a armonizării legislației române cu cea europeană. Or
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Prin urmare, în considerarea celor arătate mai sus, în preambulul ordonanței de urgență, Guvernul avea obligația să identifice situațiile extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată și să motiveze urgența legiferării cu privire la materiile modificate. Aceste exigențe constituționale nu au fost respectate la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019, aspect confirmat prin Avizul Consiliului Legislativ. Se invocă și Avizul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul nr. 46A din
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
normelor care reglementează un anumit domeniu (în speță, transportul de persoane în regim de taxi), poate reprezenta o situație anormală care justifică modificarea de urgență a cadrului normativ existent, mai ales în acele situații în care parcurgerea procedurii obișnuite de legiferare, care presupune o anumită durată în timp, nu ar fi suficientă pentru combaterea fenomenului contravențional și stoparea efectelor negative pe care le produce. În prezenta cauză, instanța apreciază că urgența unei reglementări se raportează și la consecințele pe care le
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ. “ Curtea a apreciat că această din urmă dispoziție legală subliniază importanța rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, prin aceea că avizul acestui organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorități competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală și globală a
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
astfel modificarea și completarea textului legal criticat în sensul reglementării posibilității constituirii dreptului de proprietate și asupra terenului deținut și folosit în fapt de aceștia. Or, soluționarea acestui aspect nu ține de competența Curții Constituționale, întrucât implică un act de legiferare, care ține de competența Parlamentului. Așadar, având în vedere art. 61 din Constituție și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa un text de lege, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]
-
sunt încă libere. ... 30. Referitor la invocarea în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 a Opiniei preliminare a Comisiei de la Veneția, se susține că aceasta nu poate fi considerată o stare excepțională, urgentă, de natură a justifica legiferarea printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, atâta vreme cât această opinie fusese emisă încă din luna iulie 2018 când procesul de adoptare a Legii nr. 242/2018 nu era finalizat. La pct. 148 din Raportul preliminar al Comisiei de la
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]