167 matches
-
îngropată mai adînc decît pătrunde conștiința curentă și decît acceptă comuna definiție de sine a omului modern. în modernitatea tîrzie, transcendența devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acte de tortură și mutilare fizică și psihică, la care au fost supuși atât cei socotiți vinovați, cât și familiile lor. Împrejurarea că activitățile amintite prin care erau încălcate sistematic și grosolan cele mai elementare drepturi și libertăți fundamentale era "legiferata" prin acte normative, îndeosebi ordine sau chiar decrete cu caracter secret, fiind toate de forță juridică net inferioare Constituției și tratatelor internaționale, nu diminuează cu nimic gravitatea faptelor. De asemenea, este deplin evident faptul că responsabilii partidului comunist și ai
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Editura CORINT, București, 2005, pp. 80-81. footnote>. În principiu, raportul de dependență exprimă numărul de persoane din contingentul inactiv, care revin la o persoană potențial activă. Determinarea corectă a raportului de dependență necesită luarea în considerare a limitelor de vârstă legiferată, referitoare la populația activă. În practică, raportul de dependență se calculează sub trei forme: − raport de dependență I - reprezintă proporția populației tinere (0-14 ani) la 100 de persoane în vârstă de muncă (15-59); − raport de dependență II - reprezintă proporția populației
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
era "exercitată de șefii de stat sau de guvern care asigura președinția Consiliului". Această formulă avea inconvenientul de a afecta stabilitatea și continuitatea lucrărilor Consiliului European. Dar pe timpul Convenției privind viitorul Europei s-a optat pentru crearea unei președinții stabile, legiferată mai târziu prin Tratatul de la Lisabona: "Consiliul European își alege președintele cu majoritate calificată, pentru o durată de doi ani și jumătate, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată. În caz de împiedicare sau de culpă gravă, Consiliul European poate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
aici mă voi limita la prezentarea concluziei la care am ajuns. În actualul studiu al cunoștințelor noastre mi se pare de dorit ca regula să fie formulată în termenii comportamentului masei monetare. Opțiunea în acest moment vizează adoptarea de reguli legiferate care să dea instrucțiuni autorității monetare să realizeze o rată specificată de creștere a masei monetare. În acest scop în definiția masei monetare aș include numerarul aflat în exteriorul băncilor comerciale plus totalul depozitelor băncilor comerciale. Precizez că ar trebui
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
cu acest titlu). Cred că există o diferență Între „ospitalitate” și „toleranță”, cel puțin pentru mentalul colectiv românesc din epoca modernă. Ospi talitatea este un fel de „toleranță mai frivolă”, un sentiment de simpatie care nu implică obligații de principiu (legiferate sau insti tuționalizate) și care se manifestă doar din când În când, pe perioade scurte de timp. Este o comuniune „la bine”, o generozitate convivială, care include mâncatul și băutul Împreună. Nu este Întâmplător faptul că termenul ospitalitate este Înrudit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
restricții s-au dovedit eficiente numai când au fost multilaterale, liderii americani încă tind să creadă că putem izola o altă națiune chiar și atunci când suntem singurii care acționăm astfel. Sancțiunile sunt populare în cadrul Congresului deoarece pot fi foarte repede legiferate, dând senatorilor și oficialilor o ocazie rară de a dicta politica. În consecință, ele au fost utilizate de mult prea multe ori. Ca președinte, fie vi se va autoriza, fie vi se va cere impunerea de sancțiuni atunci când o țară
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
conferind trecutului asistenței psihiatrice din țările române dimensiuni mult mai extinse decât cele cunoscute. În paginile următoare am încercat o trecere în revistă a evoluției asistenței psihiatrice de mănăstire (empirică, strict filantropică) spre ospiciile asistate de medici și, ulterior, organizate, legiferate, în spiritul criteriilor sanitare ale timpului, insistând cu precădere asupra aspectelor inedite. ASISTENȚA MEDICALĂ DE MĂNĂSTIRE Cele dintâi informații cu privire la asistența bolnavilor psihic oferită de mănăstirile din Moldova, deși încă disparate, atestă rolul important pe care l-au deținut mănăstirile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de aplicare practică, discrepanță determinată în mare măsură de condițiile locale, de imperfecțiunea funcțională a organelor administrative și justiției. Ideea generală care se detașează cu evidență este superioritatea, ca tratament și asistență medicală, a sistemului de psihiatrie "călugărească" în comparație cu asistența legiferată, ulterior aplicată, în instituțiile aparținând altor foruri ale puterii executive decât cele specializate în asistența sanitară. Această tradiție, de coabitare a unui cuplu de factori terapeutici: spiritual (moral) și medical, treptat ameliorat din punct de vedere științific, a consolidat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
legi și regulamente, bun simț și răspundere individuală. De fapt, e vorba de un ,,contract’’ de externare la cererea pacientului, care îți poate crea probleme în a te trata dacă ți se agravează afecțiunea de care ești suferind. O regulă legiferată, a spitalelor de la noi, o protecție pe bună dreptate, pentru anumite accidente și comportamente contrare regulilor impuse de medicația administrată în spital, de care să nu fie acuzat corpul medical. Poate că e normal să fie așa, poate nu! * * * Am
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
ce și-au încetat activitatea poate și în urmă nu doar cu ani, ci cu decenii. În literatura de specialitate se folosește, pentru definirea acestei stări de fapt, expresia următoare: o proporție importantă a bugetului oricărui an, respectiv a voinței legiferate de a efectua cheltuieli, este incontrolabilă. „Incontrolabilitatea” bugetului statului se estimează a ajunge până la 80%, ceea ce înseamnă că, în cel mai rău caz, doar pentru aproximativ 20% din cheltuielile incluse în buget se poate lua o decizie bazată pe liberul-arbitru
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
o victorie a vasluienilor 170. Cartea școlară își asuma astfel dificila misiune de a pune istoria în slujba memoriei, aducând adevărul științific în folosul celui identitar. Libertatea studiului școlar suplimentar care nu a lipsit nici până atunci, dar nu era legiferată a fost, însă, un fals câștig. Transformarea parțială a domnitorului din certitudine în probabilitate, din obligație în hobby, însemna, oricum, o situare mai puțin avantajoasă în panteonul școlar. Pentru Ștefan cel Mare, "integrarea" europeană a însemnat reducerea prezenței sale în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ține doliul, nu poate lua parte familia la nici o serbare, ca și cum o serbare patriotică ar fi o petrecere (s.n. C.M.)" (G.T. Kirileanu, op. cit., p. 51). Era vorba despre doliul instituit la moartea regelui Carol I. 161 Deși nu fusese încă legiferată ca atare, în 1918 era deja considerată prezență obligatorie pe lista sărbătorilor "naționale și regale", dar și a celor "judecătorești" sau ale "repausului duminical", onorând astfel "Unirea Principatelor" (vezi "Calendarul nostru pe 1918", Tipografia C.D. Lupascu, Bârlad, pp. 15-16). 162
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de nenumăratele dislocări și distrugeri provocate de război. 240 Regimul antonescian insista pe încadrarea în politica regională a Axei, celebrând insistent recuperarea teritoriilor de peste Prut. Așa se face că 1 Decembrie nu s-a mai aflat pe lista sărbătorilor naționale legiferate sau doar decretate ad-hoc și nici măcar a celor care "se țin de către toate școalele" (vezi, de exemplu, "Calendarul românesc pe anul 1943", redactat de I. U. Soricu, Editura Atheneu, București, pp. 2-3). 241 Totuși, "cu prilejul sărbătoririi realipirii Ardealului la
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
teritorial Gassner, au plecat în refugiu 30 de mii de germani autohtoni, toți din Transilvania de Nord. Majoritatea nu s-a mai întors pe pământul strămoșilor. În totalitate necercetată este istoria țiganilor între anii 1940-1944. Deși acel val (al discriminării legiferate) nu i-a atins în măsura în care i-a afectat pe evrei (pentru ei nu s-au organizat lagăre de muncă forțată până prin 1944), autoritățile prevalându-se de "lipsa lor de capacitate", situația în care se găseau nu era una de invidiat
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
schimbările sociale, tehnologice și politice, până atunci de natură exogenă, și-au găsit o explicație. Mai mult încă, rolul determinant în creșterea economică modernă - creșterea output-ului pe locuitor - a fost atribuit instituțiilor. „Instituțiile sunt - arăta D. North - reguli, caracteristici legiferate ale regulilor și norme de comportament care structurează interacțiunea umană repetată. De aici, ele limitează și definesc setul de alegeri al teoriei neoclasice. Nu ne interesează instituțiile per se, ci consecințele lor pentru alegerile pe care le fac indivizii. Constituțiile
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
regimul cultelor 57. În anii 1925/1926 problema cultelor religioase a reținut atenția prin largi dezbateri publice, determinate de nevoia legiferării acestora. Alexandru Lapedatu, încă din 1923 preciza în legătură cu această chestiune: ,,Problema cultelor și raportul cu noul stat românesc trebuie legiferate. Atunci se va ține seama și de dezvoltarea istorică a acestor culturi și de faptul că noua constituție prevede egalitatea tuturor cultelor; vom desființa toate privilegiile, având întotdeauna în primul rând în față interesele superioare ale statului român. Noi vom
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Tania Radu, „Europa mea”, LAI, 1991, 7; Eugen Istodor, Călătoria ca act de cultură, RL, 1991, 51; C. B. [Constanța Buzea], Gheorghe Ursu-Babu, RL, 1992, 37; Romanița Constantinescu, Pagini arestate, RL, 1993, 42; Roxana Iordache, Albastre flăcări în noaptea grea legiferată, RMB, 1993, 1 076; Radu Cosașu, „Ancheta liberă” ca vis al morții eterne, „Dilema”, 1993, 43; Florin Antonescu, Poezia unei victime a Securității, „Tineretul liber”, 1993, 1 080; Cornelia Ștefănescu, „Mă otrăvesc de poezie”, JL, 1993, 45-48; Lovinescu, Unde scurte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
astfel instituită și primește înalta investitură filosofică prezervându-i acesteia demnitatea originară și restituindu-i de fiecare dată, la finalul buclei actante, deschiderea unei noi posibilități de integrare (oportunitatea unei alte articulări aplicative). Astfel se asigură evoluției vitale o guvernare legiferată și se organizează parcursul destinal dezordonat în funcție de o armonie supraordonată care mediază de fapt o întâlnire a conștiinței cu ea însăși (în două ipostaze distincte ale sale). Din punctul de vedere al conștiinței de sine, fapta etică apare ca o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
străine de etică, plasabile într-o regiune a eficienței stricte sau a unei cotidianități restrânse, adică tributare unei fenomenologii neinvestite axiologic (deși rămase în proximitatea influenței directe a personalității). Ele reprezintă latura lipsită de tensiunea unei relații strânse cu guvernarea legiferată a spiritului revendicat de rigori finaliste absolute. Și totuși, ele nu încetează de a fi însoțite de reflexie și de a fi remise unei strategii generale fără investitura gravității sau a unui obligatoriu caracter de esențialitate. Astfel, indiferent de culoarea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Stalin, ce a primit la 11 iunie 1948 numele de „naționalizare a principalelor mijloace de producție și a băncilor”. Fără-ndoială că s-au găsit mulți români săraci material dar și cu duhul care s-au bucurat de aceste hoții legiferate iar dacă mai punem în calcul și deșănțata propagandă promovată de ziarul PCR „Scânteia”, ne putem da seama de grozăvia acestui fapt. Cum au procedat ai noștri activiști „de partid”, ne-o spune chiar unul dintre ei, Dumitru Cotruță, secretarul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care nu mai are niciun fel de importanță ce lege de restituire ai. Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu spune că trebuie să dai ceva înapoi, deci dreptul la pro‑ prietate nu e legiferat. Legiferate sunt lucruri precum dreptul la un proces previzibil, la un proces drept. Noi pierdem toate procesele pe procedură. În acest moment noi suntem ca și condamnați să dăm compensații inte‑ grale tuturor, pentru că am apucat cândva să dăm câteva proprietăți
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Iugoslavia și Uniunea Sovietică -, procese aflate atunci în ultima fază, astfel încât acestea să nu escaladeze. Conceptele, principiile și modalitățile de abordare și căutare a soluțiilor pentru problemele interetnice, de drepturi democratice, de ordin constituțional, cu care a operat Președinția română legiferate și verificate în activitățile de până atunci ale O.S.C.E. -, aveau la bază același spirit novator care caracterizase contribuțiile României la începuturile lansării procesului de securitate și cooperare în Europa. Tensiunile, conflictele și celelalte probleme cărora avea să le facă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
izola de lume și de realitate și apoi Îi ucidea. Într-un fel sau altul, prin otravă, cuțit sau glonț. Bucuroasă de libertate - deși libertatea Încă nu era pe nicăieri, aproape, deoarece libertatea este una nu numai formală, afirmată, chiar „legiferată”, ci ea este reală și funcțională când ne intră În reflexe, când legile, oricare ar fi, sunt cu adevărat respectate și aplicate de o majoritate covârșitoare! -, bucuroasă, deci, de „zorii libertății”, lumea și mai ales lumea literară și-a ieșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
este invers, merge dinspre abstract spre concret, metafora este explicativă, face comprehensibil un conținut abstract, ne ajută să vizualizăm latura materială a violenței chiar dacă construcția presupune o inversiune. Tocmai „princi- piile moderne” limitează accesul la violență, chiar și vio- lența legiferată. Există un singur loc permis al violenței legiferate în spațiul public, - exceptând starea de război - și anume cel al execuției capitale la care face aluzie Lache referindu-se la ghilotină. Mache reușește să suspende polemica lui Lache cu Sache Protopopescu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]