118 matches
-
care să fi Încercat măcar, de a contesta capacitatea succesorală a străinilor”. Carp aducea ca exemplu cazul Angliei unde, de la 1870 „orice străin poate poseda.....cu singura condițiune să nu aparție unei țări care e În dușmănie cu Anglia”. Nici legislațiunea din Suedia care Împiedica pe străini de a poseda, nu a putut să legifereze contra capacitații succesorale a străinilor; ci a zis: „ai dreptul de a moșteni, dar Îți Împiedic exercițiul, și te oblig să vinzi”. Aceeași situație era și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
care crede, că odată ce burghezia europeană a căpătat toate libertățile, toate privilegiile, toate foloasele, nu mai este nimic de făcut, și că Într-o societate, nu mai este nici o clasă care să aibă nevoie de solicitudinea noastră, de o legislațiune prin care să-i dăm drepturi de care să se poată bucura, prin care să-i dăm bunul trai”. Ideea avea să fie enunțată și În discursul din 14 aprilie 1895, când a declarat, completând cele spuse anterior „casele acestea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și mai la obiect necesitatea publicației: „o atare revistă corespunde de fapt unei vădite necesități , căci în circumscripția Curții de Cernăuți se aplică în Bucovina vechea legislație bucovineană, iar în județele Hotin și Dorohoi legislația din Vechiul Regat, deci două legislațiuni diferite. Câte ocazii deci ne sunt date pentru studiile practice comparate asupra ambelor acestor legislații și la cât material valoros și necesar dau naștere pentru studiu, pentru pregătirea unificării legislative ce se pierde în necunoscut fără o revistă...” Pagini de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Alba Iulia. 215 Ibidem. 216"Mureșul" (Tg. Mureș), din 3 decembrie 1924, p. 1; conform menționării făcute de Constantin Nuțu, Mircea Tomescu (coord.), Contribuții bibliografice privind unirea Transilvaniei cu România, București, 1969, p. 436. 217 Consiliul Dirigent decretase că, "până când legislațiunea va face dispoziții unitare, zilele de 24 Ianuarie, 10 Maiu și 1 Decemvrie ale fiecărui an se declară sărbători de Stat" (conform "Gazetei Oficiale" nr. 66 din 15 noiembrie 1919, citată de Valer Moga, în lucrarea sa Astra și societatea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ca membru al Partidului Național Român, fiind numit în Consiliul Dirigent ca secretar general la resortul finanțelor, funcție deținută până la dizolvarea Consiliului în 192025. Pentru meritele sale a fost ales în perioada 1919 1931, membru al corpurilor legiuitoare în patru legislațiuni ca deputat și în două ca senator, luând parte la discutarea problemelor economico-financiare ale țării. Este relevant de menționat că Ion I. Lapedatu a fost unul dintre experții economici la tratativele ce au urmat Conferinței de Pace de la Paris, unde
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Ardeal consta în principal, în a rezolva problemele de interes public ale Ardealului. El a fost singurul care a reușit să reprezinte permanent în Parlament, organizațiile liberale de dincoace de munți, fiind exponentul lor statornic, după cum el însuși preciza: ,,Cu excepția legislațiunii guvernului gen. Al. Averescu din 1920/1921, în toate celelalte legislațiuni ale Parlamentului român, până la 1940, voi fi ales deputat sau senator”. În ceea ce privește concepția sa politică, relevantă este cuvântatea de răspuns la Mesajul Tronului, rostită la 21 decembrie 1922 în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
ale Ardealului. El a fost singurul care a reușit să reprezinte permanent în Parlament, organizațiile liberale de dincoace de munți, fiind exponentul lor statornic, după cum el însuși preciza: ,,Cu excepția legislațiunii guvernului gen. Al. Averescu din 1920/1921, în toate celelalte legislațiuni ale Parlamentului român, până la 1940, voi fi ales deputat sau senator”. În ceea ce privește concepția sa politică, relevantă este cuvântatea de răspuns la Mesajul Tronului, rostită la 21 decembrie 1922 în Adunarea Deputaților, în care își expune prncipalele sale idei politice. Cuvântarea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
naționale și cu cerințele epocii 62. Elaborarea proiectului de lege a reprezentat un proces îndelungat și dificil datorită multelor aspecte legate de prezența cultelor religioase minoritare în statul român. Acesta a fost pus în discuție în cele două Camere ale legislațiunii, în intervalul cuprins între 17 martie/6 aprilie 1928, unde a produs o dezbatere amplă 63. La data de 17 martie 1927 au început dezbaterile în Senat pe marginea proiectului legii regimului cultelor din România. La discuții au participat aproape
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Iulia, ca membru al Partidului Național Român, fiind numit în Consiliul Dirigent ca secretar general la resortul finanțelor, funcție deținută până la dizolvarea Consiliului în 192025. Pentru meritele sale a fost ales în perioada 1919-1931, membru al corpurilor legiuitoare în patru legislațiuni ca deputat și în două ca senator, luând parte la discutarea problemelor economico-financiare ale țării. Este relevant de menționat că Ion I. Lapedatu a fost unul dintre experții economici la tratativele ce au urmat Conferinței de Pace de la Paris, unde
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ardeal consta în principal, în a rezolva problemele de interes public ale Ardealului. El a fost singurul care a reușit să reprezinte permanent în Parlament, organizațiile liberale de dincoace de munți, fiind exponentul lor statornic, după cum el însuși preciza: ,,Cu excepția legislațiunii guvernului gen. Al. Averescu din 1920/1921, în toate celelalte legislațiuni ale Parlamentului român, până la 1940, voi fi ales deputat sau senator”. În ceea ce privește concepția sa politică, relevantă este cuvântatea de răspuns la Mesajul Tronului, rostită la 21 decembrie 1922 în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
ale Ardealului. El a fost singurul care a reușit să reprezinte permanent în Parlament, organizațiile liberale de dincoace de munți, fiind exponentul lor statornic, după cum el însuși preciza: ,,Cu excepția legislațiunii guvernului gen. Al. Averescu din 1920/1921, în toate celelalte legislațiuni ale Parlamentului român, până la 1940, voi fi ales deputat sau senator”. În ceea ce privește concepția sa politică, relevantă este cuvântatea de răspuns la Mesajul Tronului, rostită la 21 decembrie 1922 în Adunarea Deputaților, în care își expune prncipalele sale idei politice. Cuvântarea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
naționale și cu cerințele epocii 62. Elaborarea proiectului de lege a reprezentat un proces îndelungat și dificil datorită multelor aspecte legate de prezența cultelor religioase minoritare în statul român. Acesta a fost pus în discuție în cele două Camere ale legislațiunii, în intervalul cuprins între 17 martie/6 aprilie 1928, unde a produs o dezbatere amplă 63. La data de 17 martie 1927 au început dezbaterile în Senat pe marginea proiectului legii regimului cultelor din România. La discuții au participat aproape
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
În ordinea judecătorească reforme însemnate sunt încă de îndeplinit. Noul cod de comerț, înaintat în sesiunea trecută Corpurilor Legiuitoare și în mare parte votat de Senat este așteptat cu o legitimă nerăbdare. Interesele comerțului fiind strâns legate de o bună legislațiune nu Mă îndoiesc că veți grăbi a înzestra țara cu această nouă legiuire. Pentru a putea urma și duce la bun sfârșit opera începută a reviziunii codurilor și a introduce totodată în procedura și organizarea noastră judecătorească toate îmbunătățirile de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
onoare ș. a. m. d., la cari țin și ei, nu sânt decât rămășițe fosile ale creștinismului, Credința mea că morala e o emanațiune a doctrinei revelațiunii, la care ține și împăratul, mă face să-i dau o formă și în legislațiune. În Austria ministeriul Taafe se bucură în Parlament de-o majoritate compusă printr-un compromis dintre naționalități și conservatori. În cabinet însuși sânt mai mulți reprezentanți ai naționalităților, precum cehul Prazak, ministru de justiție, polonul Dunajewski la finanțe ș. a. m.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
electorale române din Banat și din Țara Ungurească, pe lângă cei ardeleni. Rezoluția conferenței a fost ca românii din Ardeal să observe ca până acum politica pasivității și să se abție de la alegeri, atitudine ce implică nerecunoașterea de jure a întregei legislațiuni ungurești de la 1866 (de la dualism) încoace. Românii din cercurile ungurene și bănățene să ia însă parte la alegeri, accentuând în Dietă atitudinea ardelenilor. În ajunul alegerilor (prin iunie) doi membri ai episcopatului român, mitropolitul gr[eco]- or[todox] al Ardealului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a scris acum patruzeci și mai bine de ani. De atunci încoace Societatea de Navigațiuni îngrijește de tranzitul necesar și colonii numeroase de manufacturieri și industriași au împînzit țara noastră. Iată dar situația în care ne aflăm. Ne-am modificat legislațiunea după mintea d-lui Boerescu și după placul străinilor. Toate garanțiile de inalienabilitate a bunurilor imobiliare s-au dus din obiceiul pământului, ca și din legile scrise, și, neavând nici industrie nici negoț, suntem în pericol a pierde până și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
privilegii pentru ca această arhiplebe pururea să rămâi deasupra. 53 {EminescuOpXIII 54} Și nu e dreptate azi? Dar de unde să fie, când ați atins-o în sâmburele ei, în dreptul consue tudinar, parte viu, parte cuprins în codicii vechi, și ați impus legislațiuni străine? Și azi, când ați prefăcut dreptul, obiect al datinei și conștiinței publice, în știința vastă a unor legiuiri străine, când judecătorul cată să fie om special, voiți să îndreptați justiția prin electivitate? Cei ce nu cunosc codicele să știe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sarcinile impuse de stat, de comună, de județele cu selfguvernmentul lor plătit și compus din simpli postulanți? Și azi - spre îndreptare - voiți să desființați libertatea tranzacțiunilor, stipulând tocmai contrariul unicului principiu de drept care domnește în materie de când lumea? Principiul tuturor legislațiunilor de când i-a venit în minte unui legiuitor să dispuie ceva e că absolut libere sunt tocmelele, dar făcute odată, îndeplinirea lor e obligatorie. Voi întoarceți principiul pe dos și ziceți: Tocmelele nu sunt libere, se vor face cum zic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
învățămînt paragrafele 9, 78). În fine ministrul are dreptul de-a determina programa obiectelor în așa măsură încît învățămîntul sistematic al limbilor nemaghiare ale țării să fie curat cu neputință. Biserica română a Răsăritului nu are nimic de zis daca legislațiunea voiește a stabili minimul materialului de învățămînt pentru școalele secundare sau, c-un cuvânt, daca voiește să reguleze esența învățămîntului public, nici are ceva de zis daca statul, în virtutea dreptului său de supravegheare, controlează dispoziția și succesul școalelor secundare confesionale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în cele următoare: Biserica greco - orientală română din " Ungaria și Transilvania care, în împrejurări vitrege, a fost expusă în curs de secole întregi la grele suferinți, îndată, ce, din părinteasca îngrijire a Prea înaltei Case domnitoare și din bună - voința legislațiunii, a fost primită și ea în rândul bisericelor și confesiunilor libere și egal îndreptățite din patrie, a luat conform cu misiunea ei măreață, între primele sale îngrijiri: de-a îmbrățișa în sfera ei proprie de activitate educațiunea poporului și de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
scolastice totdeodată, precum și cele ce privesc fundațiunile și e în drept de-a le administra și dirige independent prin organele sale proprii, rămânând neatins dreptul de supremă, inspecțiune pe care-l are statul. Biserica greco - orientală română, - știind că chemarea legislațiunii nu consistă în a restrânge, necum a detrage drepturile acordate și asigurate prin lege, ci, din contra, în a le da o estensiune tot mai tare în conformitate cu pretențiunile juste ce se dezvoltă - simte cu îndreptățită nedumerire că, mai ales pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de stat a confesiunilor, nici pe relațiunile proprii bisericii greco - orientale române, ba nici măcar pe bunul tact. Biserica greco - orientală română, privind afacerea învățămîntului din punct de vedre al statului, nu poate avea și nici are nimic de zis, daca legislațiunea determină minimul studiilor obligatorii ce sunt a se propune în școalele secundare și daca în genere indică esența instrucțiunii publice; de asemenea nu are nimic de zis daca regimul statului, în virtutea dreptului său de supremă inspecție, controlează, în mod convenabil
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a vindeca astfel de rele; dar fiindcă, așa ceva nu se poate presupune despre nici o confesiune din patrie, această dispozițiune riguroasă a proiectului, transpusă în lege, ar prezenta relațiile noastre interne într-o coloare, care nicidecum nu răspunde adevărului. Pe terenul legislațiunii mai nouă e un fenomen caracteristic acea dispozițiune a proiectului de lege, după care gimnaziile și școalele reale confesionale și preste tot confesiunile și bisericile nu pot nici cere nici primi ajutoare și sprijin material de la statele din afară și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ale neascultării sau ale neastâmpărului lor, nu e cuvânt ca să se facă numaidecât gaură în cer, ca cele două virtuți de iască ale adunărilor, P. G. din Senat și P. G. din Adunare, să se aprinză, ca presă, ministeriu și legislațiune să se 'nfioare ca frunzele codrului la suflare de vânt. E un nimic, o escitație involuntară și momentană, de care mai totdauna profesorului [î]i pare cu mult mai rău decât elevului, ceva ce se esplică lesne și trebuie trecut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
plătesc bine serviciile de interpret, ia avansuri în procese pendente ș. a. m. d. Însă toate lipitorile astea mari și mici n-ar fi încă în stare de-a ruina țara și de-a aduce populația la sărăcie deplină, daca o legislațiune defectuoasă și o administrație care-și bate joc de orice idee de dreptate n-ar merge mână 'n mână cu toate acestea. 202 {EminescuOpXIII 203} {EminescuOpXIII 204} Deocamdată vom da următoarele cifre cari vorbesc de sine. Banatul, așa numitul grânar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]