450 matches
-
juridică constă în a nu dăuna nimănui, neminem laedere, pe când cea morală în a trăi cinstit, honeste vivere 38. 3.3. Drumul de la vinovăție la pedeapsă Deși problema culpabilității a preocupat oamenii încă din cele mai vechi timpuri, în marile legiuiri existând unele aspecte legate de chestiunea răspunderii juridice subiective, dezvoltarea acestei noțiuni a fost încetinită de apariția responsabilității obiective. Spre exemplu, Codul lui Hammurabi face deosebire între actele intenționate și cele săvârșite fără vinovăție și introduce ideea de culpabilitate, dar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mult mai intime, mai înrădăcinate și mai prietenești decât cele de acum. Ar trebui cineva să nu cunoască natura omenească pentru a ignora adevărul că obiceiuri statornice, admise pe tăcute și cu deplină mulțumire de toți, fac de prisos orice legiuiri artificiale, scornite de minți teoretice înstrăinate de țară și de geniul poporului lor. [21 ianuarie 1882] ["CREDINCIOȘI OBICEIULUI"] Credincioși obiceiului nostru de-a reproduce din ziarele străine părerile ce privesc țara, comunicăm articolul de mai la vale, pe care "Neue
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fie, când ați atins-o în sâmburele ei, în dreptul consue tudinar, parte viu, parte cuprins în codicii vechi, și ați impus legislațiuni străine? Și azi, când ați prefăcut dreptul, obiect al datinei și conștiinței publice, în știința vastă a unor legiuiri străine, când judecătorul cată să fie om special, voiți să îndreptați justiția prin electivitate? Cei ce nu cunosc codicele să știe pe cei cari și-au făcut din aplicarea lor o misiunea vieții? Nu e instrucțiune azi? Dar de la cine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Cine, decât reformatorii cari au voit să 'ndrepteze datinele așezate de Domnii cei vechi și adunate în această privire în Regulament? Cine, decât inovatorii cari credeau a putea inventa o altă țară, cine decât cei ce au introdus trebuințe străine, legiuiri străine, mode străine, cine decât cei fără știință de carte și fără seriozitate morală s-au improvizat în stăpânitori ai acestei vechi și binecuvântate țări? Nu ne mai silească d. C. A. Rosetti a repeta crudele adevăruri despre plebea nesățioasă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
texte de legi existente, au creat legi nouă pentru a stipula neînstrăinarea pământurilor țărănești, trecută până și-n Constituție, și împroprietărirea însurățeilor, cuprinsă asemenea în legea primitivă. Nu ne-am opus la această substituție, la acest nou cachet dat unor legiuiri pe cari dumnealor înșii nu le aplicaseră decât din momentul în care li s-a părut practic. Dar de altceva e vorba. Aceste pretinse reforme, reîmprospătări a unor legi existente, îndreptat-au starea țăranului îndeosebi, a țării în genere? Nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1864, mirosind că se va face împroprietărirea, le-a luat tuturor clăcașilor de pe moșia sa pământurile ce le aveau în posesiune ereditară, iar la 2 mai a declarat că el nu are clăcași pe moșie. Deși Codul Caragea și toate legiuirile ulterioare priveau pământul țărănesc ca posesiune ereditară, inalinenabilă din familia săteanului, testată ultimogenitului, a fost cu putință ca acest om, însemnat de Dumnezeu cu ciungia, să escamoteze posesiunile țăranilor. Nici un bulgăre din pământul muncit de ei în sute de ani
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lățirea sistematică a acestui viciu prin colportori jidani să fi fost un izvor de venituri; că proprietatea era sfântă, deși nu era decât jus utendi, nu un jus abutendi. A trăi cu ideile în vremea Regulamentului Organic, a celei întîi legiuiri, introduse de străini, în țările noastre, și a uita că datoria noastră națională, a tuturor, e de-a ne cotorosi de toate urmele păgâne a unor legiuiri dictate de spiritul despotismului muscalesc. ["D. M. KOGĂLNICEANU DÎND PUBLICITĂȚII... "] 2264 D. M.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
jus abutendi. A trăi cu ideile în vremea Regulamentului Organic, a celei întîi legiuiri, introduse de străini, în țările noastre, și a uita că datoria noastră națională, a tuturor, e de-a ne cotorosi de toate urmele păgâne a unor legiuiri dictate de spiritul despotismului muscalesc. ["D. M. KOGĂLNICEANU DÎND PUBLICITĂȚII... "] 2264 D. M. Kogălniceanu dând publicității și a doua parte a scrierii sale asupra Cestiunii dunărene, în care reprezintă cu multă viociune și cu admirabilă claritate conflictul dintre vederile sale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numai vecini: (1) cei ce se vecinesc în lung; (2) cei ce se vecinesc în lat; (3) cei ce se vecinesc la un colț. Am fi vrut să știm cum ar fi putut cumpăra străinii moșii și case sub asemenea legiuire. ["CÎND OPOZIȚIUNEA A 'NCERCAT... "] 2264 Când opozițiunea a 'ncercat în Senat și în Cameră să implore pe M. Sa Regele a garanta libertatea alegerilor ea a avut fără 'ndoială cuvânt. Ea știa cu ce guvern are a face țara, știa
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
totul! Dar nu trebuie încredințate acelorași naturi aceleași ocupații? Ba da. Tot învârtindu-ne, ajungem de unde am plecat și cădem de acord că nu este împotriva naturii să dăm soțiilor de paznici arta Muzelor și gimnastica. Absolut. Nu dăm deci legiuiri imposibile și asemănătoare unor vise deșarte, de vreme ce stabilim o lege conformă cu natura. Dimpotrivă, legile de astăzi, care ocolesc această legiuire, ocolesc, pare-se, natura. Așa se pare. Însă nu cercetăm noi dacă putem numi legiuirile noastre, nu numai posibile
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acord că nu este împotriva naturii să dăm soțiilor de paznici arta Muzelor și gimnastica. Absolut. Nu dăm deci legiuiri imposibile și asemănătoare unor vise deșarte, de vreme ce stabilim o lege conformă cu natura. Dimpotrivă, legile de astăzi, care ocolesc această legiuire, ocolesc, pare-se, natura. Așa se pare. Însă nu cercetăm noi dacă putem numi legiuirile noastre, nu numai posibile, dar și cele mai bune? Ba da. Că sunt posibile, s-a căzut la învoială... Da. Dar trebuie să cădem la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Absolut. Nu dăm deci legiuiri imposibile și asemănătoare unor vise deșarte, de vreme ce stabilim o lege conformă cu natura. Dimpotrivă, legile de astăzi, care ocolesc această legiuire, ocolesc, pare-se, natura. Așa se pare. Însă nu cercetăm noi dacă putem numi legiuirile noastre, nu numai posibile, dar și cele mai bune? Ba da. Că sunt posibile, s-a căzut la învoială... Da. Dar trebuie să cădem la învoială că ele sunt și cele mai bune. E limpede. Așadar, ca să obținem o femeie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca în ea să fie cei mai buni bărbați, cât și cele mai bune femei? Nu există. Or arta Muzelor și gimnastica, așa cum am văzut, produc, prin prezența lor, acest rezultat. Cum de nu! Am stabilit, deci, nu doar o legiuire posibilă în cetate, ci și una bună! Așa e. Să se dezbrace, așadar, femeile paznicilor, de vreme ce ele vor îmbrăca virtutea în locul veșmintelor, și să ia parte la război și la restul pazei cetății și nu altminterea să facă. Să li
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
regiune anume, nu pentru Întreaga țară. Cu toate acestea, pentru că este un raport despre o zonă rurală, e foarte probabil ca cifra să se apropie de valorile superioare ale ratei mortalității. 64. Banu, „Mari probleme”, p. 100. 65. Iordache Făcăoaru, „Legiuirile recente pentru sterilizarea eugenică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, p.236. 66. Gheorghe Banu, „L’Orientation moderne de l’eugénique”, XVIIe Congrès, p. 639. 67. Banu, „L’Orientation moderne”, p. 638. 68. Banu, „Necesitatea”. 69
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Medicină Legală, vol. 3, nr. 3-4, 1939-1940. Dobrogeanu-Gherea, Constantin, „Neoiobăgia”, În Opere complete, vol. 4, 1910; reprint: Editura Academiei R.S.R., București, 1977. Enăchescu, S.D., „Sterilizarea eugenică”, Revista de Medicină Legală, vol. 1, nr.2, 1936, pp. 273-279. Făcăoaru, Iordache, „Legiuirile recente pentru sterilizarea eugenică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, pp. 231-239. Făcăoaru, Iordache, Curs de eugenie, Cluj, 1935. Făcăoaru, Iordache, „Înmulțirea disgenicilor și costul lor pentru societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
LXVII (1949), nr. 1-2, ianuarie-februarie, p. 10. • Ibidem, p. 12. trudim, după însăși porunca Mântuitorului. Teologi purtători de pistoale și semănători de ură, învrăjbitori și vărsători de sânge, n-ar fi existat dacă învățământul teologic n-ar fi ieșit - prin legiuirile trecutelor regimuri - de sub ocrotitoarea priveghere a Sfintei noastre Biserici. Transformate în fabrici de licențiați în teologie, fostele facultăți teologice n-au isbutit decât în mică măsură să pregătească preoți devotați altarului și misiunii lor de păstori sufletești. Prea deseori ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu cel Bun”31; Canonul 27 al celui de-al IV-lea Conciliu ecumenic și Canonul 92 Trulan sunt și mai aspre - îl pedepsesc pe răpitor cu anatema și nu-i iartă nici pe cei care l-au ajutat 32; legiuirile civile, aflate pe atunci în curs de codificare și în Moldova, și în țara Românească erau încă și mai aspre cu „răpitorii”; „certarea” răpitorilor - adică a celor ce „vor apuca de vor răpi muiarea cuiva sau de cinste de-ș vor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
călări, se luptă) se află scris: „Scri(u) și cu jupâneas(a)Sima a stol(ni)cul(u)i lu Stroe, deacă voi muri, să mă gropați lângă dumnialui, aicea”104. Grupul în negru „Anul jalii” „Doao viri” fixau vechile legiuiri românești pentru respectarea anului de doliu, perioadă în care „muerii căriia-i va muri bărbatul [...] nu e volnică să ia alt bărbat până nu va trece jalea 1 an”. Prima zice îndreptarea legii, ed. cit, glava 261, text din care am
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
afirmă J. Chiffoleanu 111) a ritului de trecere reprezentat de moarte, interval necesar pentru reintegrarea femeilor îndoliate în circuitul social 112 (pe care - ne asigură un cercetător [îl privise cu destulă mefiență] - dreptul canonic apusean nu-l stipula 113 iar legiuirile civile puteau fixa intervalul cu pricina la mai puțin de douăsprezece luni) chema sancțiuni asupra femeii neascultătoare: „de spune că încă muierea carea nu împle anul cel de jale, ce să mărită de ia alt bărbat, aceaia are și certare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și ceale din zestrea ei”), Provilniceasca Condică din 1780 arată limpede că acest drept dispărea „de să va mărita a doua oară repăzind anul jălii, de vreme ce atunci o vinovățește pravila a fi lipsită de acea parte”114. O adunare a Legiuirilor civile ale țării Românești, întocmită de clucerul C.N. Brăiloiu pe la 1854, dovedește trăinicia acestei prevederi: „De se mărita femeea în anul jalii, să piarză darul dinaintea nunții, și de va avea copii, să fie al lor, iar de nu, să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mărgineni, era nepoata acelui Udriște care fusese însurat cu Anca, fiica lui Radu de la Afumați). Leca spătarul, în 1657, este încă și mai limpede cu privire la dreptul de uzufruct al soției sale, (sub incidența cărora - am văzut și mai sus - citatele Legiuiri civile așezau și darurile dinaintea nunții „ale unei văduve cu copii”) întărit prin testament: „Și las pre fii-meu, Fiera, stăpân casei și a tuturor bucatelor mele. Iar jupâneasa mea, Evda, să aibă a șederea decindéle casele méle și să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei... Cele mai multe dintre debitele, cu care văduvele se luptau (dacă se luptau...) să le stingă, erau „moșteniri” (înregistrate sau nu în diate) de la defuncții lor soți (principiu păstrat până târziu în legislația românească, de vreme ce încă la 1854, în evocatele deja Legiuiri civile, între „dreptățile” mortului „ce se moștenesc” erau înregistrate „toate datoriile lui”). Urmașii marelui vistiernic Hrizea Karydi din Popești (ucis din porunca lui Șerban Cantacuzino), tatăl cronicarului Radu Popescu, au refuzat moștenirea ce li se cuvenea (ce mai rămăsese din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sine, post 5 ai, închinăciuni 150 în dzi - Pravila ritorului Lucaci; „Muiarea ce-ș va ucide feciorii la naștere cu sfeatul oarecăror vrăji de bunăvoia ei, aceaea întru toate zilele vieții ei să aibă pocaanii” - Pravila de la Govora), le sancționau legiuirile civile (în îndreptarea legii [Tălcuire la glava 21] un paragraf se cheamă „Carele vor lua erbi ca să strice rânza unde se zămislesc coconii ...”) -, după cum nelegiuit era și actul femeilor ce nu voiau să fie date în vileag. Nu de puține
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doar un început, pentru că trebuia să urmeze în mod necesar și acordarea drepturilor politice integrale, potrivit cu „regimul de sufragiu universal azi”. Senatorul Ph. Mandrea-Vaslui recunoștea și el că „starea de incapacitate civilă a femeii nu mai putea dăinui” și că legiuirea de până acum „constituia o jignire a rostului ei social, a demnității și personalității ei”1. Promulgarea legii la Senat, pe 21 aprilie 1932, a fost primită cu deosebită satisfacție de femeile de pretutindeni. Filiala bucureșteană a A.E.C.P.F.R. a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
moțiune de protest împotriva prevederilor anacronice ale Codului Penal în vigoare privind avortul, revendicându-se admiterea principiului maternității conștiente: Credem că necesitatea avortului din motive sociale nu mai trebuie a fi explicată unor oameni de știință puși să întocmească o legiuire ca cea a codului penal cu atât mai mult cu cât țara noastră este una din țările cu cele mai multe nașteri și deci cu cea mai mare mortalitate de copii, tocmai ca urmare directă a acestei natalități și a lipsei de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]