2,103 matches
-
acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. Conceputul de „lege“ se definește prin raportare la două criterii: cel formal sau organic și cel material. Potrivit criteriului formal, legea se caracterizează ca fiind un act al autorității legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
al autorității legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării“, cu prevederile art. 67, 76, 77 și 78 din Constituție, potrivit cărora Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, care sunt supuse promulgării de către Președintele României și care intră în vigoare la trei zile după publicarea lor în
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
secundară. Cu toate acestea, Constituția instituie, prin art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3), competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. ... 16. De asemenea, sub aspectul legiferării, Curtea a reținut competența Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
un act determinat). Aceasta înseamnă că reglementarea în domeniul interceptărilor poate fi realizată numai printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu prin legislația infralegală, adică prin acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, acte caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate. ... 6. Tribunalul Suceava - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 este neîntemeiată. Invocă în acest sens considerentele
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
reglementarea condițiilor și a criteriilor de acordare a pensiei, a modului de calcul și de plată a acesteia, precum și a procedurii de solicitare, de stabilire a pensiei și de exercitare a contestațiilor. Intră în puterea Parlamentului, ca „unică autoritate legiuitoare a țării“, dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum și dispozițiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcție de situația juridică în care se află, întrucât atât modificarea conținutului unor norme juridice, ca fază de legiferare, cât și
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
Decizia nr. 139 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 3 iunie 2020, paragraful 15). ... 21. Cât privește salariul care urmează a fi plătit în viitor, Curtea reține că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. Totodată, legiuitorul național se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
în considerare că unele dintre acestea s-au produs în centrele serviciilor de tip rezidențial aflate în subordinea direcțiilor generale de asistență socială și protecție a copilului (DGASPC), întrucât „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“ și „În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului“, ținând cont că statul are obligația de a-și proteja cetățenii indiferent de vârstă, în temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituția României, republicată, precum și
HOTĂRÂRE nr. 26 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252328]
-
fonduri publice, prin Legea-cadru nr. 153/2017, apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. Astfel, în aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a intervenit prin articolul unic pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din
DECIZIA nr. 687 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252296]
-
ce înseamnă că, potrivit art. 115 alin. (7) din Constituție, pe de o parte, ordonanța de urgență ar urma să înceteze să mai fie un act normativ de sine stătător și să devină, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, act normativ cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea sa de către Guvern, iar, pe de altă parte, legea astfel adoptată va
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
politice exprimate în exercitarea mandatului. El este chemat să găsească mijloacele adecvate de exprimare, care, pe de o parte, să asigure exercitarea mandatului cu obiectivitate și probitate și, pe de altă parte, să nu împiedice buna desfășurare a activităților forului legiuitor. ... 14. Se apreciază astfel că interzicerea și sancționarea desfășurării de bannere, prin art. 245^1 și art. 246 lit. g) din Regulamentul Camerei Deputaților, fără a distinge cu privire la conținutul mesajului expus, contravine dispozițiilor art. 30 din Constituție și ignoră
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
închise, așa cum este o sală de ședințe. În autonomia sa de reglementare, Camera Deputaților are autoritatea să aprecieze că un asemenea mijloc de exprimare este de natură să afecteze buna sa funcționare sau să lezeze imaginea și prestigiul autorității legiuitoare ori exercitarea neîngrădită a mandatului unor deputați și, în consecință, să interzică utilizarea acestuia în sălile de ședință. Măsura este justificată și apără exercițiul mandatului tuturor deputaților în cadrul ședințelor Camerei Deputaților și ale comisiilor acesteia, excluzând riscul perturbării bunei
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
plen ale Camerei Deputaților care au determinat reglementarea acestor sancțiuni disciplinare mai aspre în Regulamentul Camerei Deputaților, prin care se încearcă asigurarea unui just echilibru între drepturile fundamentale enunțate, respectiv modalitatea de exercitare a acestora, îndeplinirea competențelor constituționale ale forului legiuitor, realizarea activităților înscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, cu respectarea programului de lucru al acesteia, desfășurarea ședințelor de plen și a celor ale organelor de lucru ale Camerei Deputaților într-un cadru oficial, solemn, corespunzător statutului și rolului
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
că noțiunea de pluralism nu se rezumă și nu se poate rezuma doar la nivel de ansamblu al arhitecturii statale, fiind evident aplicabil și la nivel parlamentar, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării. Pluralismul constă în existența unei majorități parlamentare, a unei opoziții și, eventual, a unor parlamentari independenți, ca expresie a diversității, libertății de conștiință și de exprimare, printre altele, dovezi ale unei democrații moderne sănătoase și funcționale. În orice
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
smartphone. Scopul urmărit de legiuitorul constituant prin introducerea publicității ședințelor celor două Camere ale Parlamentului a fost acela de a transparentiza activitatea acestei autorități publice, în vederea consolidării încrederii publicului în organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. ... 56. Or, prin modificările survenite prin adoptarea hotărârii, a fost instituită de plano interdicția de a transmite în direct și de a înregistra ședințele în plen și în comisii ale Camerei Deputaților, cu excepția mass-mediei acreditate și a
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
Deputaților, care au determinat reglementarea acestor sancțiuni disciplinare mai aspre în Regulamentul Camerei Deputaților, prin care se încearcă: (i) asigurarea unui just echilibru între drepturile fundamentale enunțate anterior, respectiv modalitatea de exercitare a acestora; (ii) îndeplinirea competențelor constituționale ale forului legiuitor; (iii) realizarea activităților înscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, cu respectarea programului de lucru al acesteia; (iv) desfășurarea ședințelor de plen și a celor ale organelor de lucru ale Camerei Deputaților într-un cadru oficial, solemn, corespunzător statutului
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
în exercitarea mandatului. Însă el este chemat să găsească mijloacele adecvate de exprimare, care, pe de o parte, să asigure exercitarea mandatului cu obiectivitate și probitate și care, pe de altă parte, să nu împiedice buna desfășurare a activităților forului legiuitor (a se vedea Decizia nr. 649 din 24 octombrie 2018, precitată, paragraful 59). ... 130. Astfel, stabilirea prin Regulamentul Camerei Deputaților de reguli de conduită pentru deputați și, în mod corespunzător, de sancțiuni pentru încălcarea lor, astfel cum sunt cele prevăzute
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
prevăzut de legislația în vigoare, putea să redacteze un proiect de lege și să îl depună la Parlament pentru a fi dezbătut și adoptat în procedură de urgență, ceea ce ar fi condus la respectarea rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Așa fiind, apreciază că este vădită nerespectarea prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4), ceea ce atrage neconstituționalitatea ordonanței în integralitate. ... 41. În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, subliniind argumentele Curții Constituționale
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
constată că, potrivit jurisprudenței sale, ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 95
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
acordat cuvântul în dezbateri. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Eucarie Ecaterina Nicoleta, având cuvântul referitor la chestiunea de drept supusă dezlegării, a susținut că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute cumulativ de legiuitor pentru admiterea sesizării, inclusiv sub aspectul existenței unei veritabile probleme de drept ce se cere a fi explicitată. Cu privire la fondul problemei de drept supuse dezlegării, doamna procuror a precizat că simpla purtare a unui dispozitiv care acoperă o
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
exercițiu poate fi restrâns și nici situațiile în care poate opera restrângerea. Arată că reglementările în materie, în situații excepționale, de urgență, trebuie să fie previzibile pentru destinatari, cetățeni și Guvern, care nu trebuie aruncat în tentația de a deveni legiuitor, deoarece, într-un asemenea caz, principiul separației puterilor este de facto suspendat. De asemenea, drepturile limitate nu sunt drepturi prevăzute prin legi, inferioare ca forță juridică Legii fundamentale, ci drepturi constituționale, precum libera circulație, libertatea întrunirilor, libertatea economică, libertatea conștiinței
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
Guvernul să legifereze în materia restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale, contrar art. 53 din Constituție. De asemenea, modificările și completările aduse de Camera Deputaților nu păstrează concepția de ansamblu a proiectului legislativ, iar Camera Deputaților s-a constituit ca unic legiuitor, cu încălcarea prevederilor constituționale care consacră principiul bicameralismului. Mai mult, configurația actului normativ adoptat de Senat este semnificativ diferită de cea supusă dezbaterii Camerei Deputaților, iar acest fapt nu rezultă dintr-o simplă restructurare a materiei, ci din adoptarea unor
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
în acest sens Decizia nr. 781 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2016). ... 22. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție privind rolul Parlamentului ca autoritate legiuitoare, autorul excepției de neconstituționalitate nu arată în ce constă această încălcare. În aceste condiții, Curtea reține că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate (a se vedea în acest sens
DECIZIA nr. 856 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253668]
-
instanțe a unor dispoziții de drept material, altele decât cele aflate în vigoare la data sesizării, are un caracter excepțional, conform principiilor care se degajă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 25. Astfel, instanța europeană a admis că puterea legiuitoare poate adopta reglementări cu efect retroactiv în materie civilă. Preeminența dreptului și noțiunea de proces echitabil exclud însă orice ingerință a puterii legiuitoare într-un proces deja existent, în vederea influențării soluționării litigiului de către puterea judiciară, cu excepția cazului
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
se degajă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 25. Astfel, instanța europeană a admis că puterea legiuitoare poate adopta reglementări cu efect retroactiv în materie civilă. Preeminența dreptului și noțiunea de proces echitabil exclud însă orice ingerință a puterii legiuitoare într-un proces deja existent, în vederea influențării soluționării litigiului de către puterea judiciară, cu excepția cazului în care există motive extrem de importante de interes general (cauzele Rafinăriile grecești Stran și Stratis Andreatis împotriva Greciei, Hotărârea din 9 decembrie
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, dar aceasta nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Nici reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]