88 matches
-
Plângeam în hohote. Oltea, sora mea, nu reușea să mă potolească. Mama, a ieșit apoi din grajd cu un lighean mare, în care era capul Joianei. Avea lacrimi în ochi, dar se stăpânea față de noi. A chemat-o apoi pe lelița Verona, care a venit cu băiatul ei mai mare Iliuță și l-au ajutat pe tata la jupuit pielea și tranșat carnea. A scos covata cea mare, pentru porci și în ogradă s-a desfășurat toată operațiunea. Nu puteam să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin Dolheștii mari și mici, prin pădurea Probotei pe înserate. La Preutești o fată privea cu ochii negri ațintiți curgerea regimentului, de lângă o poartă, cu cofa uitată în mână. "Ce te uiți așa, lelițo? Ia mă uit și eu, că tare mai sunteți năcăjiți..." Tot drumul femeile es cu apă și cu fructe în calea flăcăilor obosiți de drum pășind greu sub raniță prin praful șoselei și zăpușala văzduhului. La o haltă, un soldat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prima dată. Docărașul l-am tras la Miron Pintilie, foarte mare gospodar și încă avea și crâșmă. Și am fost și la Grigore Grumăzescu, om înalt și frumos, era socru lui Vasile Lită Vasile a lui Neculai a Gafiței și lelița Paraschița era fata lui Grigore Grumăzescu. Iar soția lui Grigore Grumăzescu era o femee dragalașă cu niște ochi pătrunzători. După ce m-am însurat eu, de foarte multe ori ne-a oprit prin Fălticeni, hai să ne cinstească cu un pahar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mei, brâu și corăbiasca cu zurgălăi la picioare, în medianul din Baea. Și era și învățătorul de la Tătăruși Bădița Alexandru Gh.Vasiliu, care a strigat din gură la o horă: "Lele nu te burica, Că mai sunt ca dumneata ! * Și lelița cu brâu roș, Parcă-i putina cu borș." Dintre toți elevii mei cel care juca cel mai bine și mai frumos a fost Petrea lui Constantin Gherasim Roșca, văr al doilea cu mine, care a murit foarte de tânăr ! Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pe la crâșma din Bogata, unde era mama mea vânzătoare. Și și-a văzut nora, și așa noaptea cum era, tare i-a mai plăcut Eugenia mamei mele. A doua zi au venit la noi la școală cu câte o găină: lelița Anica nevasta lui bădica Toader fratele mamei mele și lelica Anica nevasta lui bădica Dumitru și mama mea. Și o săptămână am trăit fericiți fără griji și supărări. Dar duminică 21 Noiembrie 1910, am fost chemat de dascălul Gh.Gavrilescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
monetară). Am ajuns, astfel, la o unitate din Piatra Neamț, situată la capătul dinspre Roman, al orașului. Printre tinerii sublocotenenți ai unității l-am Întâlnit și pe consăteanul Chisăliță Aurel, care Îmi va deveni curând nepot prin căsătoria cu Mărioara, fata leliței Maria de Sub Râpă. Prin el și camarazii lui mi-am găsit o cameră mobilată În apropierea unității, pe malul Bistriței, pe atunci purtătoare a zeci de plute, conduse În strigătul specific al țapinarilor. Cuvintele nu mi sunt capabile să reproducă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
zoon politikon. Până aici e clar. Dar Țepeneag, părintele fondator, nerecunoscut, al textualismelor valahicești (bravat, la ocazie, până și de Iova), ce crede el... în chestiunea ratării? Credincios dogmei autonomiei semnificantului (care se autogenerează, marxturbându-se în draci, precum Materia, diabolectica leliță din centrul fantasmagoriilor Bărbosului Karl), el suputează că omul ratează pentru că îi lipsește ț-ul din semnificant; mai precis, virgula, sedila de sub t, marcă indelebilă a castrării sale aurorale. Rața, ea, nu ratează. Tautologic exprimându-ne, sau comițând o judecată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Naintea marii dezmierdări Cu tot dichisul și alaiul Apoi m-ai înșelat cu ceaiul! Numărătoare pentru puștoaice și babalâci elefantul dă din trompă strada gării dă din pompă avionul dă din bombă însă nimeni nu sucombă Am găsit o "Chiuitură". Leliță, paraleliță Astăzi o să-mi pun la punct Arhebuza cu rotiță Și-o să-ți scriu defunct. Căci cred c-a sosit momentul Dulcei după-amieze Și să-ți tai părul cu patentul Ca să nu mai curenteze. Și să-ți pup cu gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
vers ? Însă imediat te reechilibrează moral gândul că neicuțul o fi văzut reportajul tv de la marele combinat-ruină "Siderca" de la Călărași și-i pe-acolo și el să facă-un ban pe fier vechi pentru a se vindeca de nepăsarea față de leliță la o clinică din străinătate, medicul său de familie fiind recalificat funcționar public - după cum umblă zvonul prin mass-media, bazat pe realitate... -Hei! Heeeei!, te impacientezi brusc. Ce naiba faceți acolo ? Ce e cu imaginea asta neclară ? Iar vă faceți de cap
Desfătări telespectatorice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12592_a_13917]
-
1954 în localitatea Talpoș, județul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Stuwerstr. 37/20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Tinca, str. Gheorghe Lazăr nr. 1, județul Bihor. 205. Popp Rodica, fiica lui Papp Francisc și Lelița, născută la 24 februarie 1953 în localitatea Arad, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Germania, 90766 F'8arth, Wilhelmstr. 81, cu ultimul domiciliu din România în București, bd. Nicolae Grigorescu nr. 43, bl. D1, sc. 1, et. 5, ap.
HOTĂRÂRE nr. 633 din 29 aprilie 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157710_a_159039]
-
Cehoslovacia (1942) și Iugoslavia (1942). Deși înregistrase la casele de discuri Electrecord și Odeon numeroase cântece populare, cântăreața a evitat să cânte la nunți. A cunoscut și repertoriul de petrecere pe care l-a promovat la restaurante, în programele nocturne („Lelițo cârciumăreasă”, „Fir-ai să fii mai băiete”, „Cine mă puse pe mine”, „În grădina lui Ion”). A apărut și în câteva filme artistice în roluri pasagere („Zile de neuitat”, în regia lui Haralambie Boroș) și în filme de televiziune („Pe
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
Tinerimea Moldovei”, „Cultura Moldovei” „Chipăruș”, „Moldova socialistă” ș.a. Redactor la Editura Școala Sovietică; secretar literar la Teatrul „Luceafărul”; director al Biroului de propagare a literaturii de pe lîngă Uniunea Scriitorilor. Primele poezii lirice „O călătorie prin rai”, „Seară de vară”, „O, leliță” ș.a., cu pronunțate accente umoristice, văd lumina tiparului în „Tinerimea Moldovei” (1954-1955). Debutează editorial cu volumul de poezii umoristice „Soare cu dinți” (1962), urmat de „Trandafir sălbatic” (1965), în care condamnă viciile sociale. Apariția vijelioasă a parodistului zeflemitor, care trage
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
diverse momente, alături de tinerii boieri. Dintre culegerile și creațiile sale muzicale se numără compoziții orientale, romanțe și cântece de lume printre care: "„Bordeiaș, bordei, bordei”", "„Inima mi-e plină”", "„Mugur, mugurel”", "„Până când nu te iubeam”", "„Nu mai poci de ostenit”", "„Leliță săftiță”", "„Și noi la Ilinca”", "„Unde-auz cucul cântând”" sau "„Sub poale de codru verde”". Unele dintre acestea au apărut în volumul „Poezii deosebite sau cântece de lume”, primele în ediția din 1931, iar celelalte în ediția din 1937, în care
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]