58,837 matches
-
Paros etc. Sfinții Părinți conform tradiției păstrate afirmă că: „Sfânta Elena a construit la Locurile Sfinte 365 de biserici mari și mici.”(Kostas V. Karastathis, op. cit., p. 393) Dumnezeu a încredințat-o prin vis și a hărăzit-o să găsească lemnul Sfintei Cruci al Răstignirii Domnului și Răscumpărătorului nostru de la Locurile Sfinte, despre care cel mai Mare Apostol, traco-dacul Pavel mărturisea: „Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos.” (Galateni 6, 13
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
făcută din chiparos, alta din brad, iar alta din cedru...” (Dositei, Cele 12 cărți, vol.1, 1982, p. 260/ 262) Crucea căutată de Împărăteasa Elena era aceeași despre care profețise cu mult înaintea tuturor Sibilele neamului nostru pelasgo-traco-geto-dac: „O preafericite lemn, pe care Dumnezeu și-a întins mâinile (pentru a se Răstigni).” (Sozomen, în P.G. 82, p. 955). După vis împărăteasa Mamă Elena i-a mărturisit fiului ei Constantin învrednicirea pe care i-a dat-o Domnul: „Închina-ne-vom locului
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
cărei victimă fusese timp de 13 ani. Babeel Bubuuia, unchiul octogenar, deși rudă din partea mamei, era un fel de persona non grata în familia nepotului, deoarece, îngrijorat de eventuale urmări catastrofale pentru copiii săi, tatăl îi sfătuia, în limbajul de lemn al epocii, că „nu dă bine unor feciori de proletari agricoli” să se laude „cu rudenia asta”, ca să nu-i calce pe urme, căci acesta, chiar dacă a fost om deștept, „a stat nu știu câți ani la închisoare”. Totuși, personajul impresionează, de la
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
chipurile unor tovarăși de temniță, mari personalități ale culturii și literaturii, „«pușcăriabilii» cărora li s-a făcut cinstea de a-și reprezenta țara în calitate de condamnați morali, deoarece au fost priva(tiza)ți de libertate prin lovitura dată cu ciocanul de lemn al justiției”, precum Nechifor Crainic, Ion Pillat, Petre Țuțea, interlocutori avizați despre problemele majore ale omenirii - războaiele mondiale, cu deosebire -, și despre cele ale României, căreia, de-a lungul istoriei, nicio alianță nu i-a fost favorabilă („Am fost filogermani
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
cu floricele răzțețe. Pe ea trona o tufă de mărimea unui copăcel. Datorită acestei sculpturi uriașe și magnifice, sătucul de vacanță Mraconia, unde s-au construit în ultimii ani multe vile, câteva pensiuni de referință și niște cabane superbe de lemn, este vizitat de foarte mulți turiști din întreaga țară și din lume. Unii dintre ei vin și cu rulotele. Majoritatea turiștilor care vin, sunt interesați de construcția Capului lui Decebal sau de istoria întregii zone, și atunci leagă prietenii cu
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
mai ai pace până când nu îți vezi visul împlinit. Nu aveam rezolvată problema locuinței, iar mie îmi ardea de mașină. Locuiam într-o cameră de serviciu, petreceam iernile fără foc că nu aveam buletin de capitală și nu puteam cumpăra lemne, mă încălzeam mai mult cu vin ieftin dela alimentara, hrănindu-mă în pincipal cu salam Muntenia, cel mai ieftin, dar și plin de „gloanțe”, respectiv cartilagii, zgârciuri. Duceam sticla la gură și la coborâre nu rămânea în ea mai mult
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_27_ion_untaru_1348806033.html [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
-ți de suflet, de liniștea lui, singura avere care-i trebuie nu este materială! Caută iubirea și învață s-o păstrezi dăruind-o! E tot ce contează... Am obosit repetând aceleași cuvinte mă simt ca o ciocănitoare lovind într-un lemn încuiat încercând să-i smulgă viermele ce-l roade pe interior slăbind-ul... M-ai adus într-o lume bolnavă de "rău" și n-ai făcut nimic să mă protejezi mi-ai zis doar "rezistă!" . Am obosit... am obosit atât
E TOAMNĂ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1444287088.html [Corola-blog/BlogPost/381808_a_383137]
-
să vă săturați! Rupeți crengile cu totul! Altfel, le ia colegul pe toate și tu nu mai apuci, nu mai ai ce să mănânci. Sss! Sss! Așa ne îndemna șarpele lăcomiei. Toți ne-am înarmat cu bolovani, pietre, bucăți de lemne, scânduri, și am început să aruncăm în caiși. Alții, mai sprinteni, s-au urcat în ei și rupeau crengile cu totul. Ca apucații, ne repezeam să culegem cât mai multe. Ne umpleam buzunarele cu ele, umpleam și geacurile, făceam rezerve
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
respirând orizontul dimineții/ așteptarea.// În- tre păduri fără arbori,/ se naște un izvor în inimă/ grăbit/ unde sosește marea lumină / a cuvântului copt. // Toți care înțelesul îl știu /simt/ nești- indu-l. // Visul se-mplinește în ei/ ca într-un lemn,/ în măduva roșie,/ un semn.“ Parabola vrea să spună că, deși nu vedem în interiorul lemnu- lui, totuși simțim semnul care se pune/ se naște în trunchiul lui- atunci și numai arunci când prindem miracolul cuvântului. Poezia lui Llelu Nicolae Vălăreanu
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
cu Capitala la Charleston s-a desprins din Commonwealth of Virginia în timpul Războiului civil american, fiind admis în Uniune ca un stat separat în 1863. Este cunoscut pentru frumusețea sa naturală, pentru tradiția în domeniul mineritului cărbunelui și al exploatării lemnului și ca destinație turistică pentru cei interesați de activități și sporturi în aer liber, cum ar fi schiatul, pescuitul, plutăritul sportiv, vânătoarea, cățărarea pe stânci și alpinismul. Ne-am oprit pentru câteva minute și am privit fermecătorul, interminabilul lanț al
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
sărbătoarea toamnei de Ziua recoltei organizată în piața mare a orașului, țărani din întreg județul și din localitățile limitrofe ale județului Vrancea au adus cu ei rodul bogăției, transformat în multitudinea de legume ce umpleau rafturile amenajate pe stivele de lemn special montate pentru această ocazie, de către municipalitate. În apropiere se montase și o scenă unde se produceau artiștii locali, încântând vizitatorii cu muzica lor veselă. Simțeai de cum te apropiai de piață, mirosul micilor ce sfârâiau pe grătare, sau al pastramei
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
-mi amintesc de ele când nu ești lângă mine, cum îmi amintesc de copilăria mea la țară, în ograda bunicilor, când o vedeam pe bunica cum arde cuptorul din curte și cum introducea bucățile de cocă pe o lopată din lemn, ca apoi să scoată niște pâini crescute frumos, rumene și plăcut mirositoare. Mi-e dor de pâinea coaptă pe vatră a bunicii, cum îmi este mereu dor de iubirea ta, când nu mă aflu lângă tine. Vreau să devin din
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
era târziu și ei se culcaseră. Să vezi, ce-or să se mai bucure când vor afla! - Așa e! M-am gândit! O să le pun dulciuri și câte o jucărie meșterită de mine. Fetei i-am făcut un cărucior din lemn pentru păpuși și lui Ionuț i-am procurat un clopoțel pentru când va merge cu plugușorul. Până la Crăciun vreau să iau o pereche de porumbei tineri, de la Mișu de la Vedea, pentru Ionuț, că își dorește tare mult. Pentru Violeta îi
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
pentru că n-aveam ce le da de mâncare copiilor, posibilitatea de încălzire. De lumină electrică. Dar am renunțat fiindcă am descoperit că se poate posti de carne trei zile pe săptămână și toate posturile. Și că rumegușul poate să înlocuiască lemnul. Că lampa cu gaz n-a murit. Iar dorința de a i se repartiza o țeapă celor care aveau „grijă” de siguranța noastră nici măcar mental nu mi-o formulam. Dar dacă mi s-ar fi dat un pistol cred că
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
aceste ultime ore de libertate. Judecătoarea care l-a condamnat inițial, pe fond, constata că executarea efectivă a unei pedepse atât de severe, la vârsta sa, este iluzorie. Și atunci, care este scopul acestei pedepse? Simplu spus, în limbajul de lemn al justiției penale: funcția pedagogică a pedepsei în societate, pentru a demonstra că statul protejează valorile umane și mai ales pentru a dovedi tuturor că nimeni nu e mai presus de lege și că dreptul la viață este primul drept
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
și cinstită cruce Semn divin de nemurire, Ne ești pavăză-n răscruce Și toiag spre mântuire. Sfărâmând în lanțuri moartea, Iadul s-a predat prin tine Descuindu-ne cetatea Raiului - printr-o minune. Patru brațe țin puterea Dumnezeului cel veșnic, Lemnul vieții și durerea Trupului ce arde-n sfeșnic. Sfânt Altar al răstignirii, “Ușa tainelor” cerești, Călăuză dezrobirii De păcatele lumești. Dă-ne harul îndurării “Crucea vieții” s-o purtăm, Al iubirii și-al iertării Spre Lumina s-alergăm. Și-nchinându
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Citește mai mult Sfânta și cinstită cruceSemn divin de nemurire, Ne ești pavăză-n răscruceși toiag spre mântuire. Sfărâmând în lanțuri moartea,Iadul s-a predat prin tineDescuindu-ne cetateaRaiului - printr-o minune.Patru brațe țin puterea Dumnezeului cel veșnic,Lemnul vieții și durereaTrupului ce arde-n sfeșnic.Sfânt Altar al răstignirii,“Ușa tainelor” cerești,Călăuză dezrobiriiDe păcatele lumești.Dă-ne harul îndurării“Crucea vieții” s-o purtăm,Al iubirii și-al iertăriiSpre Lumina s-alergăm.Și-nchinându-ne Treimii... XVIII
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
hoție crimă a crezut că va reuși să lase râul să moară în propria lui mocirla. Dar nu a reușit să audă decât marșul funebru al sufletelor. Atunci cu puteri înzecite a strigat tuturor oamenilor de bine. Și din așchiile lemnului crucii au început să se desprindă note și versuri și forțe de care râul de orice fel s-a înfricoșat. Atunci cântecul zborului a strigat oamenilor: Treziți-vă! Nu mai cântați marșul funebru al sufletelor, cântați imnul zborului care vă
CANTECUL ZBORULUI de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/silvia_cinca_1451547698.html [Corola-blog/BlogPost/375025_a_376354]
-
proiecte au evoluat în Târgul de Țară ca o consacrare a acestui tip de eveniment, care beneficiază începând cu 8 septembrie de o infrastructură dedicată specifică. Asta înseamnă că au fost amenajate câteva căsuțe, replici ale unor construcții tradiționale de lemn, care vor fi folosite de producători. Vor avea în sfârșit condiții optime pentru prezentarea și vânzarea mărfurilor, dar și condiții de depozitare. Absolut toate căsuțele sunt prevăzute cu lăzi frigorifice. Rep.: Să înțelegem că târgul de produse tradiționale se permanentizează
Interviu Ovidiu Baron, Complexul Național Muzeal Astra by http://www.zilesinopti.ro/articole/3459/interviu-ovidiu-baron-complexul-national-muzeal-astra [Corola-blog/BlogPost/97413_a_98705]
-
eleve din clasa a opta. - Heheheeeee, behăi satisfăcut directorul, iete bă, ce trupan pă moșu’, numa’ fibră, când dracu’ are timp de tras la fiare, c-așa cân’ te uiți la el n-ai zice!! Băăă, și ștorfetinele astea ce lemn de cruce și ce țoale profesioniste cu danteluri, cu alea, cu alea, cu cizme, cravașă, cătușeeee!? Bă, ăsta nu-i prost bă, are gusturi nu glumă, cine-ar fi crezut? Brava, să-mi faci și mie un set să le
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
de ce bate clopotul din senin sus în deal și doi îngeri cu aripi de ceară îl șterg pe ochi, noaptea pe prispă, hipnotizat de lună stau ca o nălucă și-i descânt de deochi. încă se mai aude toaca de lemn, o măicuță varsă o lacrimă lângă mine, nu-i nimeni în jur, vine amurgul, bestia de amurg, apele încă nu s-au culcat, încă mai curg, stelele încă mai sclipesc pe boltă și luna, amanta ce vine la mine involtă
VECERNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Vecernie_ion_ionescu_bucovu_1359790987.html [Corola-blog/BlogPost/359346_a_360675]
-
distanță mult mai mare. Fiecare casă avea o altă culoare, sau uneori erau grupate pe culori. Dacă erau cu aceeași arhitectură aveau și aceleași culori, ca și când aveau același proprietar. Un oraș așa cum am mai spus, cu majoritatea caselor construite din lemn, dar și din beton și vopsite în tot spectrul coloristic posibil. Era un oraș al culorilor. Casele erau înșiruite dea lungul străzilor având temeliile ieșite direct din trotuar, fără curți și fără garduri, fie pe coline sau pe șes, cam
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
din mine, bolnav după pescuit și pește, m-a determinat să ajung lângă ei, dar erau pe cealaltă parte a înălțimii pe care mă aflam. Cercetând minuțios promontoriul, am descoperit că printre pomi exista o cărăruie marcată cu stinghii din lemn de brad, vopsite la partea superioară cu roșu. Însemna că era o cărare marcată, așa că ținându-mă de crengile copacilor, am început coborâșul spre o zonă necunoscută. După mai multe peripeții, alunecări, murdărit de haine și mai ales de încălțăminte
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
imortalizam prin obiectivul aparatului foto această arhitectura plină de fantezie și frumusețe. O casă albastră lângă una albă, apoi alta muștar, sau verde, ori neagră, roșie, gri, portocalie, cu balcoane sau fără, cu mansardă sau acoperișul în două ape, din lemn unde scândurile erau montate una peste alta pe orizontală sau cu altă scândură montată peste doua îmbinate cap la cap pe verticală. Erau case fără garduri, fără curți, dar cu flori în ghivece la ferestre, cu gazonul tuns scurt. Nimeni
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
trupuri. Anticipația imaginii sale într-o sală plină de oglinzi noi și magice, o făceau să ignore coridorul din ce în ce mai îngust și ornamentele din ce în ce mai înfricoșătoare, care împânzeau pereții. Colega ei se opri în fața unei uși scunde, cu modele circulare gravate în lemnul înnegrit: - Aici e! Ar fi trebuit să o întrebe de unde știe de ușă sau dacă era sigură că în bezna aceea erau oglinzi, dar nu se mai deranjă. Încercă clanța curbată, diformă și prea masivă pentru mâna ei fină și
OGLINZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411441375.html [Corola-blog/BlogPost/360090_a_361419]