159 matches
-
op. cit., p. 66. footnote>. Obligația de a munci include pentru vămeni prestații pentru construcții și reparații la clădirile principale și la anexele mănăstirii. Nu știm dacă existau meșteri pietrari de la început în Vama, chiar din secolul al XV-lea sau lemnari care să presteze muncile calificate, ori de lucrau ca salahori sub îndrumarea unor meșteri aduși din orașele Transilvaniei. Produsele pădurii, cu care vămenii erau într-o relație directă, erau supuse zeciuielii. Avem în vedere, în primul rând, fructele și ciupercile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu forme diferite ale aceluiași substantiv (copacul,, (de) copac, copacului), substantivul să fie la început, mii locul său sfârșitul propoziției; să analizeze substantivele dintr-un text dat; să completeze un text dat cu substantivele potrivite; să explice scrierea: croitor, Croitoru, lemnar, str. Lemnarului; să scrie corect după dictare un scurt text ce conține substantive în care întâlnim oa, ie, îi, mp, substantive proprii. 3) Lecția de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor de gramatică Prin repetarea cunoștințelor se urmărește sporirea caracterului conștient
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
diferite ale aceluiași substantiv (copacul,, (de) copac, copacului), substantivul să fie la început, mii locul său sfârșitul propoziției; să analizeze substantivele dintr-un text dat; să completeze un text dat cu substantivele potrivite; să explice scrierea: croitor, Croitoru, lemnar, str. Lemnarului; să scrie corect după dictare un scurt text ce conține substantive în care întâlnim oa, ie, îi, mp, substantive proprii. 3) Lecția de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor de gramatică Prin repetarea cunoștințelor se urmărește sporirea caracterului conștient al însușirii
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
în județul Iași încă din secolul al XV-lea, fiind amintite breslele curelarilor și dubălarilor. În secolele XVII-XVIII, printre meșteșugurile practicate erau și fierăria, argintăria, zlătăria, croitoria, olăritul etc.; în prima parte a secolului al XIX-lea crește numărul croitorilor, lemnarilor, blănarilor, cizmarilor, boiangiilor, lumânărarilor etc.; tot atunci s-au înființat și o serie de ateliere mai mari, frecvent numite fabrici dintre care amintim: fabrica de bere “Zimbru” (1858), fabrica de lumânări din stearină a lui Theodor Ghica (1841), fabrica de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
altar. Pictura bisericii este monumentală, nelipsind scena cum ar fi biruința lui Constantin cel Mare Împotriva păgânilor. Cunoscătorul artei bizantine Charles Diehl a considerat construcția de la Horezu ,, cea mai frumoasă din România”. În pridvorul bisericii sunt pictați vătaful zidarilor, Manea, lemnarul Istrate și pietrarul Caragea. Paraclisul a fost pictat În tehnica frescă de pictorii Marin și Preda, iar biserica mare a fost pictată de Constantin, Andrei, Ioan, Ioachim și Neagoe. Voievodul Brâncoveanu a refăcut din temelie Mănăstirea Mamul, pe locul bisericii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
trupele din Galia, se leapădă de credința creștină, fapt pentru care a fost numit „apostatul” adică „renegatul” sau „lepădatul”. Acest împărat avea o plăcere deosebită să-L batjocorească pe Dumnezeu. Mântuitorului Iisus Hristos nu-i spunea decât „Galileianul” sau „Fiul lemnarului” batjocorind numele lui Iisus. Într-o zi întâlnindu-se cu un bun creștin pe care împăratul îl cunoștea îi zise în bătaie de joc: „Oare ce mai face Galileianul acela, fiul lemnarului? Acesta îi răspunse: „Împărate Fiul Lemnarului pregătește scândurile
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Hristos nu-i spunea decât „Galileianul” sau „Fiul lemnarului” batjocorind numele lui Iisus. Într-o zi întâlnindu-se cu un bun creștin pe care împăratul îl cunoștea îi zise în bătaie de joc: „Oare ce mai face Galileianul acela, fiul lemnarului? Acesta îi răspunse: „Împărate Fiul Lemnarului pregătește scândurile pentru sicriul înălțimii Voastre”. Împăratul râse cu un aer de atotputernic. Dar parcă Dumnezeu a grăit prin gura creștinului evlavios, căci după câteva zile, împăratul Iulian muri într-o luptă în Mesopotamia
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
sau „Fiul lemnarului” batjocorind numele lui Iisus. Într-o zi întâlnindu-se cu un bun creștin pe care împăratul îl cunoștea îi zise în bătaie de joc: „Oare ce mai face Galileianul acela, fiul lemnarului? Acesta îi răspunse: „Împărate Fiul Lemnarului pregătește scândurile pentru sicriul înălțimii Voastre”. Împăratul râse cu un aer de atotputernic. Dar parcă Dumnezeu a grăit prin gura creștinului evlavios, căci după câteva zile, împăratul Iulian muri într-o luptă în Mesopotamia, împotriva Perșilor. Fiind rănit de moarte
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
1000).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1488 Zidarii, lemnarii și ceilalți lucrători întrebuințați la clădirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. (Cod civil 973, 1489, 1490, 1737 pct.
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
întreprindere. **) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1489 Zidarii, lemnarii și cu ceilalți lucrători care contractează direct cu un pret hotărât, sunt priviți că întreprinzători pentru partea de lucru ce iau asupra-le.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art.
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
fie poslușnici svintei mănăstiri. Si făcând jalobă Leontie egumenul cum acești oameni sunt dintr-acei poslușnici și acum nu vor să asculte să dea agiutoriu la svânta mănăstire precum le era obiceiul, ce unii să fac siimeni; alții să pun lemnari pe la boieri, alții să duc într-alte părți.” Tăranii însă au spus că ei nu sunt poslușnicii mănăstirii „ce sânt oameni de moșie și au moșiile sale și acmu pe aiurea.” Vodă însă nu s-a lăsat dus cu vorba
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
îndreptățiți: preoții, învățătorii, precum și toți ceilalți mici funcționari publici avînd reședința în comunele rurale, absolvenții școlilor de agricultură de toate gradele, sub condițiunea că unii și alții să locueasca la țară și să se oblige să lucreze pamantul. Meseriașii că: lemnarii, fierarii, croitorii, lăutarii, etc., cari în trecut nu s-au ocupat cu agricultura, carciumarii și diferiții comercianți, precum și acei din orice categorie ar fi, cari avînd pămînt, l-au vandut, nu vor fi împroprietăriți decat după ce au fost satisfăcuți toți
LEGE nr. 3.093 din 14 iulie 1921 privind reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
proporția prețului defipt prin convenție, valoarea lucrărilor făcute și aceea a materialelor pregătite, întrucat însă acele lucrări și materiale pot fi folositoare pentru dânsul. Articolul 1487 Întreprinzătorul răspunde de lucrările persoanelor ce a întrebuințat. (Cod civil 1000). Articolul 1488 Zidarii, lemnarii și ceilalți lucrători întrebuințați la clădirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. (Cod civil 973, 1489, 1490, 1737 pct.
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. (Cod civil 973, 1489, 1490, 1737 pct. 4 și 5, 1742). ---------- *) În întreprindere. Articolul 1489 Zidarii, lemnarii și cu ceilalți lucrători care contractează direct cu un pret hotărât, sunt priviți că întreprinzători pentru partea de lucru ce iau asupra-le. Articolul 1490 Dispozițiile articolelor precedente din acest capitol se aplică și la dânșii. Titlul VIII DESPRE CONTRACTUL
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
precum și toți ceilalți mici funcționari publici avînd reședința în comunele rurale, absolvenții școlilor de agricultură de toate gradele, sub condițiunea că și unii și alții să locuiască la țară și să se oblige să lucreze pamantul. Articolul 181 Meseriașii săteni (lemnari, fierari, croitori, lăutari, etc.) din comunele rurale cari sînt și plugari, au drept în categoriile respective numai la un loc de casă și în completare pînă la 1 hectar. Mărginașii orașelor și targurilor, cultivatori de pămînt, au drept la împroprietărire
REGULAMENT din 31 octombrie 1921 privind cauza de utilitate naţionala, proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile mai jos arătate, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
erezilor lor, în proporția prețului defipt prin convenție, valoarea lucrărilor făcute și aceea a materialelor pregătite, întrucat însă acele lucrări și materiale pot fi folositoare pentru dânsul. Articolul 1487 Întreprinzătorul răspunde de lucrările persoanelor ce a întrebuințat. Articolul 1488 Zidarii, lemnarii și ceilalți lucrători întrebuințați la clădirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. ---------------- *) În întreprindere. Articolul 1489 Zidarii, lemnarii și
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
Zidarii, lemnarii și ceilalți lucrători întrebuințați la clădirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. ---------------- *) În întreprindere. Articolul 1489 Zidarii, lemnarii și cu ceilalți lucrători care contractează direct cu un pret hotărât, sunt priviți că întreprinzători pentru partea de lucru ce iau asupra-le. Articolul 1490 Dispozițiile articolelor precedente din acest capitol se aplică și la dânșii. Titlul VIII DESPRE CONTRACTUL
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
sectorul 3. 411. Râdă Liviu-Iosif, născut la 27 februarie 1974 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Iosif și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 8200 Gleisdorf, Alois Koberlgasse 11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Lemnari nr. 9, județul Timiș. 412. Râdă Dina, născută la 8 noiembrie 1974 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Ghiulai Avram și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 8200 Gleisdorf, Alois Koberlgasse 11, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
Mită, născută la 29 septembrie 1961 în localitatea Poienari, județul Neamț, România, fiica lui Niculae Gheorghe și Dodu Georgeta, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Roșa Jochhann Ring 5/16/3, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Lemnarilor nr. 144, sectorul 1. 80. Vasi Florina-Delia, născută la 17 septembrie 1969 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Vasi Gaspar și Marta, cu domiciliul actual în Austria, 2460 Bruck an der Leitha, Altstadt 3/1, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 18 din 16 ianuarie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147703_a_149032]
-
aprilie 1974 în București, România, fiica lui Harabagiu Ioan și Angela, cu domiciliul actual în Germania, 39291 Friedensau, Ăn der Ihle 2A, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Dreptății nr. 11, bl. P12, ap. 52, sectorul 6. 228. Lemnar Maria, născută la 19 iunie 1959 în localitatea Turda, județul Cluj, România, fiica lui Lemnar Iacob și Focsan Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Kriehubergasse 27/ 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turda, Str. Luptătorilor nr.
HOTĂRÂRE nr. 661 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143332_a_144661]
-
Germania, 39291 Friedensau, Ăn der Ihle 2A, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Dreptății nr. 11, bl. P12, ap. 52, sectorul 6. 228. Lemnar Maria, născută la 19 iunie 1959 în localitatea Turda, județul Cluj, România, fiica lui Lemnar Iacob și Focsan Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Kriehubergasse 27/ 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turda, Str. Luptătorilor nr. 22A, județul Cluj. 229. Zeides Dana-Cristiana, născută la 24 decembrie 1978 în București, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 661 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143332_a_144661]
-
Romașcu Dumitru, Bontea Costache, Plopan Georgel, Plopan Ionuț, care confecționează butoaie, căruțe, mobilă. Romașcu Gheorghe îmbină meseria de dulgher cu cea de fierar, confecționând, pe lângă obiectele menționate mai sus, diferite miniaturi din lemn sau metal, în primul rând cruci. Alți lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în confecționarea obiectelor folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Gîndac etc.; croitori ca Vasile Fasolă, C-tin Popescu, Chirică Chițac, Vasile Popescu, Miluță Bețianu. Mulți dintre cei de mai sus au lucrat apoi în cadrul CAP-urilor. La Vatra erau fierari Ion și D-tru Nazare, D-tru Corlăteanu și Victor Hulpe, lemnari Mihai Mereuță, Vasile Mărăndei și Toader Bostan, la Alba Azâzoaie Gh. și la Mlenăuți Corneliu Brahă. în cadrul cooperației de consum au luat ființă ateliere ca cel de tâmplărie (Gheorghe și Neculai Gavril), de croitorie (Vasile Popescu și Chirică Chițac). La
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ei au coabitat cinstit cu răzeșii satului ... nu am auzit de acte huliganice din partea lor, nici de insulte ale răzeșilor la adresa lor. Copiii lor au învățat la școala primară în aceleași bănci cu noi. Mai mult, erau buni meseriași (fierari, lemnari, morari etc.) și talentați muzicanți ce animau petrecerile noastre tinerești ... sau horele organizate la marile sărbători sătești ... ori la momentele familiale importante (botezuri, nunți, onomastici, decese). Repet, răzeșii Stâncășenilor s-au comportat totdeauna deschis și frumos cu noii veniți ... iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de boală și zbucium. Cu toate că sunt în Iași de peste 40 de ani, pentru mine “acasă” nu este acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu oameni harnici, veseli, fântâna, curtea, scrânciobul (zbanța). Sfătoși, buni gospodari, țărani, olari, lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]