2,072 matches
-
lor; uneori atît cît și artistul. Gradul de participare exprimă valoarea operei? Trebuie să exprime opera de artă "experiența" de viață a artistului? Numai într-o anumită artă! Ce importanță are cît muncește un artist la opera sa? Unii sunt leneși. Alții care muncesc mult, de fapt muncesc mai puțin decît unii leneși! Cine poate aprecia exact valoarea pierderii de energie imediată sau potențială? * întrebări și exprimări flegmatice care mă muștruluiesc cu o incandescență teribilă! Stăpînire de sine, nerisipire, necedare vanității
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
veac al credinței creștine, dar și vâltoarea și zbuciumul cumplit al marilor genii omenești. Nu e o poezie ușoară, nici lesne de prins în comoditatea formulelor convenționale. Nu e o poezie de petrecut timpul cu ea, de citit cu ochi leneși lunecând pe pagini răsfoite distrat. Nu e dulceață, nici șerbet intelectual, ci cuminecătură pentru sufletul ce căuta, dincolo de aparențele înșelătoare ale vieții, patria din care a fost surghiunit. Lui Ion Pillat, care-și sublima nostalgiile și obiectiva problemele existențiale în
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
oameni faini care se vor afla în sală. Acolo îi veți întâlni pe Raluca van Staden, românca desemnată inventatoarea anului la salonul de invenții de la Geneva, pe Cătălin Ștefanescu, pe Oana Pellea, pe omul de afaceri care a creat Orășelul Leneș și pe încă alți 9 vorbitori, cu povești despre ideile lor frumoase care au prins viață și au ajuns să schimbe atitudini, vieți, și, în cele din urmă, lumea. Așa pornit și TED-ul. De la o idee. Aceea de “a
Idei care schimbă lumea, la TEDxBucharest by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21299_a_22624]
-
în vînt, de la mărgele, Bălii de vrajă, pompe, dragi cișmele... Pe toate ți le-oi aminti-n vis, Pino: Și balega, și cheresteaua, și cîntarul Din dosul gării. Fie-ne amarul, Cojit ca de pe ziduri albe varul, Topit în rîma leneșă ce fin o Plimbă Iubita-n lesă prin mărarul Pe care ți l-oi scutura-n vis, Pino, Eu, Ingerul jongler Emil Brumaru... Ia gramofonul, pîlnia-i înclin-o Spre viața dusă-n aia mă-sii, Pino!!!
Poem feroviar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11604_a_12929]
-
sală părea adus din acel nord îndepărtat, într-atât era de rarefiat și de neliniștitor. Dar, ca și cum asta n-ar fi fost de ajuns, printr-un miracol de butaforie, frunzele galbene se desprindeau ușor de pe ramuri și cădeau încet, după leneșe volute, peste personajele piesei. Își trecu mâna prin păr și prinse între degete o frunză pe care o puse pe masă, alături de farfurie. Uitase de prezența gazdelor, vorbele lor îi treceau pe lângă urechi fără să le audă. Simți doar că
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
Emil Brumaru Iubito, tabla înmulțirii E pentru mine un supliciu! Nu știu cît face șase-ori nouă Nici dac-aș fi bătut cu biciu' De tine, mică și nervoasă, Că sînt atît de imbecil. Dar, iată! gîndului meu leneș, Pe care cu sfială ți-l Strecor sub rochia ușoară Și galbenă, nu-i este frică, Deși sîntem în plină stradă, Să te sărute pe pisică!!!
Iubitei ce-și purta pisica-n lesă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11649_a_12974]
-
Prin ipostaza asta belalie Nici că răsar figurile de stil Și-mi cade stilografu-n astenie La capătul acestui vers fosil. Prea galopantă-i trecerea prin lume Prea galopantă-i trecerea prin lume La care toți contribuim din plin, Fie și leneși, subsemnatul cum e, Sau pilangiul megieș, Savin. (Acesta are, nene, o fomeie Ca o suveică, harnică-pârjol! Unde mai pui că-i dă și frangi, să-i beie, Și alivenci, când i-i târbanul gol.) Se cuvenea, mereu mi-am zis
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
vîrful de iceberg al unui dar ascuns. Greșelile-mi minuscule creșteau sub lupa oarecum geloasă a acelei rațiuni și mă sileau să aștept o minune care să le împăturească iar în adagiul lor embrionic (abia mult mai tîrziu greșelile-mi, leneșe, aveau să stea cu șoldurile împăcate). Nu mai eram atît de mic încît să nu fi învățat să vreau să uit. Cînd, în fine, fui sigur că toate nopțile mele îmi aparțineau - cum pe-atunci nu bănuiam că femeile erau
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
lua pe gînduri și amîna din zi în zi și de joi pînă mai apoi ș...ț. Unia zic așa, că femeia-i sac fără fund. Ce-o mai fi și asta? Alții, că să te ferească Dumnezeu de femeia leneșă, mîrșavă și răsipitoare; alții, alte năstrușnicii, încît nu știi ce să crezi și ce să nu crezi?!" Cînd aghiuțul Chirică îl persuadează să-și găsească totuși nevastă, ca să nu fie singur la bătrînețe și să aibă ajutor în gospodărie, burlacul
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
și Îl prețuim, limba română, să-și păstreze frumusețea și vivacitatea atât În comunitățile noastre de sub arțar, cât și oriunde În lume. Profesorul Brumaru se sculă cu o durere neînțeleasă de ceafă. „Bătrânețea” Își spuse el, ridicându se, cu mișcări leneșe, din așternutul mototolit de somnul agitat, pe care-l avusese peste noapte. Dormea stăpânit de vise prostești, pe care acuma, treaz fiind, nu le mai putea povesti. O visase pe Maria luptându-se În Împrejurări ciudate, cu tot felul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
vecie prizonierul unei ideologii funeste. Dar să-i lăsăm în plata propriei conștiințe "hegeliano-marxiste" pe tov. Ianoși, dar și pe zelatorii săi din presa de partid, și să vedem ce surprize ne oferă publicațiile așa-zis mondene. Într-o după-amiază leneșă a lui august, mi-a căzut în mână o revistă ilustrată. Ce m-a atras, a fost titlul de pe copertă: "Interviu cu Maria Ioana Cantacuzino, despre comunism, aristocrație și viața în exil". Oricine a petrecut câțiva ani în perimetrul literaturii
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
să fie premiantul clasei: când profesorul mi-a rostit numele, clasa a izbucnit în râs, știindu-mi aversiunea. Spre uimirea tuturor, profesorul a scos revista și a arătat numele meu (îmi trimisese o rezolvare fără să mă întrebe). Metodă mea“leneșa” de a rezolva un determinant trigonometric fusese găsită ca fiind cea mai scurtă, și deci și cea mai “elegantă.” Impresionat de nouă stima arătată de colegi, am stat pe gânduri și am decis să aleg, tocmai înainte de divizarea cursurilor pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ai capitalismului decît la realitatea contemporană. Scrie Monica Heintz: "Nu am întîlnit în interviurile mele nici o referire la valorile esteticii consumului (Bauman, 1998), la o viață echilibrată și nici un gînd despre lauda lenii (Russel, 1976) sau dreptul de a fi leneș (Lafargue, 1994). Etica muncii capitaliste (stilul occidental) înseamnă pentru majoritatea celor intervievați muncă intensă; pentru un grup ceva mai mic muncă bine făcută; și doar pentru o minoritate de intelectuali organizare inteligentă și management corect al forței de muncă". (p.
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
să fie premiantul clasei: când profesorul mi-a rostit numele, clasa a izbucnit în râs, știindu-mi aversiunea. Spre uimirea tuturor, profesorul a scos revista și a arătat numele meu (îmi trimisese o rezolvare fără să mă întrebe). Metodă mea“leneșa” de a rezolva un determinant trigonometric fusese găsită ca fiind cea mai scurtă, și deci și cea mai “elegantă.” Impresionat de nouă stima arătată de colegi, am stat pe gânduri și am decis să aleg, tocmai înainte de divizarea cursurilor pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și unii pe alții, dacă ne-am dedica biografii." Intrată în bibliografia obligatorie Eliade, cartea lui Florin }urcanu se poate dovedi și o lectură de acomodare cu un ton echilibrat, impersonal și lipsit de impulsivitate. Chiar una relaxantă, deși nu leneșă. Științifică și înțeleaptă. Credem că, și de data aceasta, România literară a optat fericit. Așteptăm noi cărți și noi premii, în 2007.
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
a benzilor desenate își face apariția în carne și oase. Viața pe care o duce Garfield (motanul cu vocea lui Bill Murray) este extraordinară! Mănâncă, doarme... și cam asta e tot ce face de-a lungul unei zile o pisică leneșă. Dar stăpânul lui Garfield, Mister Jon Arbuckle, tocmai și-a cumpărat un câine adorabil pe nume Odie. Și de aici, începe tot necazul! Viața liniștită a lui Garfield este dată peste cap, acum, când Odie locuiește sub același acoperiș cu
Agenda2004-36-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282851_a_284180]
-
sau de matematici, prin excelență ezoteric) e unul "to the happy few", greu compatibil cu succesul facil și promptă promovare. Cât despre elitismu-i propriu, ce este unul noocratic, acesta nu avea a face nici cu acela, strict monden, al "lumii leneșe, cochete", nici cu acela al Legiunii, ce va fi fost un sectarism. - O altă explicație, poate a strofelor despre Bălcescu (cu care antifrancmasonul din anii ^40, Ion Barbu, se simte "frate cărvunar") constă (și asta e valabil pentru întreaga poezie
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
motivație deplină.Acum, flăcăii ăștia, vreo cinci-șase, într-un albastru foarte chimic, anevoie retinîndu-si rîsul, apar, nu prea cadențat, de după colțul clădirii și se îndreaptă, pe trotuar, catre majestuoasa poartă. Nimeni nu-i observa. În urma lor, ca la țară, vin leneși doi cîini vagabonzi, probabil amicii flăcăilor în răstimpul dintre schimbări. Dincolo, clădirea fostului CC, intactă după răpăiala regizată din decembrie ^89, conserva cîteva urme de gloanțe, ricoșeuri scăpate regizorului care ne-a păcălit șapte ani. Ce spațiu plin de spaime
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
În Muză din tomberon (Ed. "Marineasa", 1998), intertextualitatea proliferează pe fondul, unui mesterism/mestesugărism jurnalier (dezinvolt). Din grabă/nerăbdare, proporționarea anumitor contraste lirice suferă de o vizibilă fatigabilitate/devitaminizare (astenie prentanieră). Voce autentică, G.I. iese cu abilitate din mrejele poeziei leneșe, aducându-si aminte că ar putea fi și interesant. Energic experimentat, din când în când și obosit, sentimental și aproape vigilent, amant îndurerat, vesel și cioranian, poetul comunica stări de veghe (à la S. H. de la Cruz), le metaforizează, le
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
Val Gheorghiu Cea mai leneșă artă s-a făcut în comunism. Societate eminamente heirupistă, trîmbițînd munca, dar generînd fetișul ei, "eu mă fac că muncesc, tu te faci că mă plătești", sau cam așa ceva, oricum, lipsind determinarea, finalitatea, munca însăși era una leneșă, autotrișîndu-se, într-
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
Cea mai leneșă artă s-a făcut în comunism. Societate eminamente heirupistă, trîmbițînd munca, dar generînd fetișul ei, "eu mă fac că muncesc, tu te faci că mă plătești", sau cam așa ceva, oricum, lipsind determinarea, finalitatea, munca însăși era una leneșă, autotrișîndu-se, într-un secret consens leninist-caragialesc. Ce putea genera o astfel de structură leneșă decît artă leneșă, mimînd avînt și energie? Spăimoase la o primă ochire, cearșafurile pictate, mozaicurile, statuile, aținîndu-ne calea cu arătătorul lor bolșevic, indicator de ideal unic
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
dar generînd fetișul ei, "eu mă fac că muncesc, tu te faci că mă plătești", sau cam așa ceva, oricum, lipsind determinarea, finalitatea, munca însăși era una leneșă, autotrișîndu-se, într-un secret consens leninist-caragialesc. Ce putea genera o astfel de structură leneșă decît artă leneșă, mimînd avînt și energie? Spăimoase la o primă ochire, cearșafurile pictate, mozaicurile, statuile, aținîndu-ne calea cu arătătorul lor bolșevic, indicator de ideal unic, monstruozitățile astea toate nu erau altceva decît lene programată, aducătoare de bănuți în buzunarele
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
ei, "eu mă fac că muncesc, tu te faci că mă plătești", sau cam așa ceva, oricum, lipsind determinarea, finalitatea, munca însăși era una leneșă, autotrișîndu-se, într-un secret consens leninist-caragialesc. Ce putea genera o astfel de structură leneșă decît artă leneșă, mimînd avînt și energie? Spăimoase la o primă ochire, cearșafurile pictate, mozaicurile, statuile, aținîndu-ne calea cu arătătorul lor bolșevic, indicator de ideal unic, monstruozitățile astea toate nu erau altceva decît lene programată, aducătoare de bănuți în buzunarele harnicilor artiști ai
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]