1,265 matches
-
la bază o ideologie scientist-mesianică bine structurată și un partid de revoluționari de profesie - elemente fundamentale de care momentul iacobin al Revoluției Franceze nu dispunea - fapt care n-a întârziat să ducă la apariția prototipului regimurilor totalitare. LENINISM/MARXISM-LENINISM/STALINISM Leninismul este înainte de toate un model teoretic al revoluției* din Rusia, așa cum se degajă din ansamblul scrierilor lui Lenin* dintre 1899 și 1923 (45 de volume în ediția franceză a Operelor sale). Acest model se referă la ideologie*, la organizare* și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în sânul partidului, în martie 1921, transferă acest monopol exclusiv conducerii partidului și biroului său permanent al cărui șef este Stalin. Acum regala este aceea a unanimității, definită printr-un oximoron: „centralismul democratic”. După moartea lui Lenin, Stalin publică Principiile leninismului (1924), o teoretizare a bolșevismului dinainte și după 1917. Definirea ortodoxiei* leniniste devine una din mizele luptei pentru putere între succesori. Astfel, în 1925, Zinoviev publică Leninismul, în timp ce Troțki revendică numai pentru sine adevărata filiație. Curând apare expresia „marxism-leninism”, destinată
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
definită printr-un oximoron: „centralismul democratic”. După moartea lui Lenin, Stalin publică Principiile leninismului (1924), o teoretizare a bolșevismului dinainte și după 1917. Definirea ortodoxiei* leniniste devine una din mizele luptei pentru putere între succesori. Astfel, în 1925, Zinoviev publică Leninismul, în timp ce Troțki revendică numai pentru sine adevărata filiație. Curând apare expresia „marxism-leninism”, destinată să precizeze interpretarea leninistă a marxismului - transformată de Stalin în ortodoxie - și să se stigmatizeze ca eretice pe toate celelalte. în 1924, Stalin își impune propria teorie
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1938 Materialismul dialectic și materialismul istoric - o viziune sumară și mecanicistă a marxismului - și Tratat de istorie a PC(b)US - o rescriere pro domo a istoriei bolșevismului. își completează opera de transformare a marxism-leninismului în dogmă publicând Probleme ale leninismului, o culegere îmbogățită mereu cu noi reflecții pe marginea problemelor de actualitate. După război, el le adaugă unele teorii extreme, cum ar fi teoria celor două științe*. între 1928 și 1943, releul acestei ideologii este Internaționala Comunistă. Ulterior, între 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu mai mult succes pe Stalin cel de după 1934. Continuitatea teoretică este parțial întreruptă și, în 1959, în URSS apare un manual Fundamentele marxism-leninismului în care dezvoltările cele mai excesive ale lui Stalin sunt trecute sub tăcere. Utilizarea polemică a ,leninismului” reapare în 1960 când, în cadrul conflictului chino-sovietic, Mao* publică un editorial intitulat ,Trăiască leninismul!”, în care sovieticii sunt denunțați ca ,revizioniștii moderni”; maoiștii*, care recuperează figura lui Stalin, se reclamă de la maxism-leninism, aceasta fiind considerată singura teorie revoluționară înainte ca
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și, în 1959, în URSS apare un manual Fundamentele marxism-leninismului în care dezvoltările cele mai excesive ale lui Stalin sunt trecute sub tăcere. Utilizarea polemică a ,leninismului” reapare în 1960 când, în cadrul conflictului chino-sovietic, Mao* publică un editorial intitulat ,Trăiască leninismul!”, în care sovieticii sunt denunțați ca ,revizioniștii moderni”; maoiștii*, care recuperează figura lui Stalin, se reclamă de la maxism-leninism, aceasta fiind considerată singura teorie revoluționară înainte ca ,gândirea mao tzedun” să vină să măture totul în vâltoarea Revoluției Culturale*. ELIBERARE REVENIREA
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
monopoliza în profitul ei exclusiv organizarea vieții sociale și de a-i confisca, prin chiar acest fapt, clasei muncitoare posibilitatea, teoretic recunoscută, de a-și scrie propria istorie. Dacă legătura dintre marxism și totalitarism* rămâne parțial problematică, cea care unește leninismul* și totalitarismul este indiscutabilă. Astăzi e acceptată ideea că marxismul revoluționar și-a cam trăit traiul. Chiar dacă el a inspirat experiențe și utilizări diverse, nu există niciuna care să fi rezistat erodării în timp și să nu fi fost expusă
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
practicii, și ar fi ingrozit să constate soarta pe care i-o rezervă acum cea mai mare parte a universităților din Occident: aceea aunui autor respectabil care se cuvine a fi studiat, cam ca un Aristotel sau un Montesquieu. MARXISM-LENINISM → LENINISM/MARXISM-LENINISM/STALINISM MIȘCAREA COMUNISTĂ INTERNAȚIONALĂ începând din 1919, mișcarea comunistă a fost gândită într-o dimensiune mondială și a fost organizată în consecință: Internaționala Comunistă* (IC) a fost constituită ca un pact mondial al revoluției. Dizolvată în 1943, IC a
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și la teroarea economică”. în 1929, Stalin* estimează că puterea comunistă este îndeajuns de puternică pentru a porni din nou la asaltul țărănimii. NEP ia sfârșit și începe colectivizarea* forțată. OPOZIȚII COMUNISTE Odată cu succesul Revoluției din Octombrie* în noiembrie 1917, leninismul*, care nu este decât unul dintre numeroasele curente ale marxismului* în cadrul celei de-a II-a Internaționale, devine în mod evident dominant, chiar din cauza succesului său politic. Totuși, suscită încă de la început critica altor bolșevici*. încă din 1918, Buharin și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Karl Liebknecht. Apare atunci un curent de idei, mai încrezător decât Lenin în spontaneitatea revoluționară a maselor, luxemburghismul. începând de la mijlocul anilor 1920 și la îndemnul lui Stalin*, marxism-leninismul* este erijat într-o intangibilă ortodoxie, dar, deși rămân legați de leninism și de partidul comunist, mai mulți lideri emit o serie de critici. Unii sunt pur și simplu expulzați din mișcare, ca Troțki* - fondator al troțkismului*, activ și astăzi - sau ca șeful PCI*, Amedeo Bordiga, care dă naștere unui mic curent
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o dogmă în care textele lui Lenin slujesc drept referință absolută. Recursul la ortodoxie într-o elaborare dintre cele mai rafinate și mai apropiate de expresia ei religioasă este instituit de acela care cucerește puterea. în 1924, Stalin* redactează Principiile leninismului, unul dintre textele sacre pe care fiecare cadru al partidului are datoria să le fi citit. Acesta instituie fundamentele ortodoxiei doctrinale - marxism-leninismul* -, completate de câteva lucrări de referință care definesc doxa și epurate de unele dintre textele devenite eretice, precum
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
își schimbă statutul de militanți cu acela de aparatcici și abandonează etica dezinteresului pentru aceea a noii elite privilegiate și atotputernice, dar care datorează supunere absolută față de partid. Pe de altă parte, sub presiunea circumstanțelor care favorizează predispoziția totalitară a leninismului*, partidul devine monolitic încă din martie 1921, când Lenin interzice fracțiunile și îl conduce ca autocrat, prin intermediul unui Politburo care ia deciziile în locul și pentru Comitetul Central. în sfârșit, devenit instanță supremă monolitică, „PARTIDUL” dobândește un caracter sacru, proclamat încă
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comune aproape tuturor formațiunilor: o situație de concurență și de presiune în raport cu stânga democratică, cu tactici de alianță electorală, de toleranță guvernamentală sau de asociere la putere pe plan național, regional sau local. Pe terenul ideologic, aceste partide au abandonat leninismul*, noțiunea de partid de avangardă, centralismul democratic și încearcă să-și modernizeze programele și principiile de organizare. Se vor eterogene, acceptă curente și, din lipsă de bani, își reduc aparatul la un nucleu foarte profesionalizat. Prezintă o dublă față electoralistă
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
câteva elemente puternice: marxismul* - cel al tânărului Marx* și al Manifestului - rămâne principalul punct de referință. Utopia* comunistă este și-acum acceptată ca ideal, deși eșecul modelului sovietic este afirmat ca fiind definitiv. Stalinismul este condamnat, dar natura totalitară a leninismului este trecută sub tăcere. Cultura muncitorească este abandonată, ca să se țină seama de mutațiile sociale în curs. Definindu-se ca anticapitaliste*, antiimperialiste, pacifiste, antifasciste și antirasiste*, aceste partide propun reconstruirea stângii în jurul unui „pol de radicalitate” și caută să se
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
consecințele. Stalin a fost un discipol exemplar al lui Lenin, lucrând toată viața sa la consolidarea partidului-stat sovietic și a sistemului comunist mondial, pregătindu-se pentru confruntarea supremă, care, era convins, avea să aducă victoria comunismului la scară planetară. STALINISM -> Leninism/marxism-leninism/stalinism STRATEGIE/TACTICĂ Teoretician al ei, Lenin* concepe acțiunea revoluționară ca un război de clasă între proletariat și burghezie, apoi între Partidul Bolșevic și toate celelalte forțe politice. El hrănește această viziune „militară” a luptei politice, și mai accentuată
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Arbeitbund Deutschlands Kommunistische Bund Westdeutschland Kommunistische Partei Deutschlands/Marxiste Leninisten Komsomol Kommunistiscka Strana Slovenska Kőnigsberg KOR Kouropaty Kuzbass Kozielsk Krestintern Kronstadt Kurdistan L Labor Party La Cause du Peuple limba de lemn Laogai Legiunea Condor Legiunea Voluntarilor Francezi contra Bolșevismului leninism/marxism-leninism Lesbos letoni Eliberare Eliberarea Muncii liberă cugetare Liga Anticomunistă Mondială Liga Comunistă Revoluționară Liga contra Imperialismului și a Asupririi Coloniale Liga Comuniștilor Liga Drepturilor Omului Liga celor Drepți Liga Internațională Anticomunistă Liga Internațională contra Antisemitisimului Liga Spartakistă Lipp literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
hotărît pe o dezvoltare autocentrată și lansează formula "socialism într-o singură țară". Stalin reia ideea pe seama sa. Anul 1924 constituie, în această privință, o cotitură. Dacă la începutul acelui an, se mai pot încă citi următoarele cuvinte în "Fundamentele leninismului" elaborate de Stalin: "eforturile unei singure țări, în special ale unei țări agricole ca Rusia, nu pot asigura victoria socialismului și nici nu permit organizarea producției socialiste", cîteva luni mai tîrziu, această frază dispare din cea de a doua ediție
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Populare Chineze să fi inspirat conducerea României în promovarea demersului vizând retragerea armatei sovietice în 1958 de pe teritoriul României. Încheind semnalarea faptelor în ordinea de idei expusă mai sus, istoria ne impune constatarea că odată cu publicarea suitei de articole ,,Trăiască Leninismul" în publicații importante din China, în primăvara anului 1960, articole care formulau critici la adresa tezelor ideologice și politice curente ale primului secretar al C.C. al P.C.U.S., Nikita S. Hrușciov, fără a-l nominaliza, se deschide o nouă etapă în raporturile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
enunțarea tezei, care ocupă locul central în intervenția de astăzi a delegatului chinez, cum că în ultima vreme întreaga mișcare comunistă internațională a fost cuprinsă de oportunism, a slăbit lupta împotriva imperialismului și revizionismului și că numai apariția culegerii ,,Trăiască Leninismul" ar fi stăvilit asemenea stări de lucruri. Cu diferite prilejuri, tovarășii chinezi au afirmat că P.C. Chinez nu dorește să-și atribuie un rol aparte în mișcarea comunistă internațională. Dar cum se împacă aceste afirmații cu încercarea de a prezenta
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
XX-lea și al XXII-lea ale P.C.U.S., calcă în picioare documentele Consfătuirilor de la Moscova din 1957 și 1960, promovează cu ostentație zgomotoasă cultul personalității lui Stalin, ale lui Hodja, Shehu și altora. Ei au trecut la atac deschis împotriva leninismului, a P.C.U.S., calomniază zi de zi prin cuvântări, presă și radio URSS, țările socialiste, partidele marxist-leniniste și pe conducătorii acestora, persecută și extermină pe membrii de partid care se pronunță pentru prietenia cu URSS și cu țările socialiste. Este cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
After the End of History: The Refusal to Cease Suffering, Routledge, Londra, 2001. Benjamin, Walter & Jacques Derrida, Despre violență, trad. rom. G. State& B. Ghiu, ediție îngrijită de C. Mihali, Editura Idea Design, Cluj-Napoca, 2004. Besançon, Alain, Originile intelectuale ale leninismului, trad. rom. de L. Văcar, Editura Humanitas, București, 1993 Besançon, Alain, Trois tentations dans l’Église, Calmann-Levy, Paris, 1996. Blaga, Lucian, Eonul dogmatic, vol. Trilogia cunoașterii, Editura Humanitas, București, 1993 Blond, Philip (ed.), Post-Secular Philosophy. Between Theology and Philosophy, Routledge
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Hoffmann, Fleron J. Frederic Jr,, The Conduct of Soviet Foreign Policy, Editura Aldine de Gruyter, United State of America, 1971, p. 428; footnote> Este cunoscută istoria agitată a acestor relații, care s-au născut după revoluția rusă din 1917 când leninismul se manifestă ca o ideologie ce pune bazele unui nou sistem politic. Relațiile economice Est-Vest sunt concentrate esențial pe dezvoltarea comerțului. Comerțul este baza oricăror relații economice. Perioada premergătoare anilor `90 se caracterizează pe o nevoie foarte mare de cooperare
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
fără rezultatele științelor sociale particulare. [...] Politică se fondează pe sociologie. [...] Etică este știința normativa cea mai înaltă care închide seria științelor sociale explicative și normative"35. La scurt timp după revoluția bolșevica, când a atras atenția asupra pericolelor comunismului și leninismului, Gusti mărturisea că "propunerile de reformă a metodei de legiferare ale lui Saint-Simon se află la baza Asociației pentru Studiul și Reforma Socială și merită toată atenția noastră. Politică, accentuează Saint-Simon, trebuie să fie subordonată Științei, ea trebuie să devină
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
PhD at the Department of Political Science from the Faculty of Political Science, Philosophy and Communication Sciences, Western University Timișoara. He is the author of several scientific articles published în Romanian political science journals. He also published the book Geneză leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului românesc, 1948-1989 (Editură Institutul European, Iași, 2013). His areas of interest are theory of internațional relations, political ideologies, political history and theories of totalitarianism. Mădălina Virginia ANTONESCUholds a Ph. D. în
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Biroului Politic al Partidului Comunist Bulgar, din noiembrie 1969, transformă fosta Școală Superioară a PCB În Academia de Pregătire a Cadrelor pentru Conducere Socială, care-și va schimba din nou denumirea un an mai tarziu, Academia reunind Institutul de Marxism Leninism și Institutul de Conducere Socială. Durată studiilor cunoaște din nou o extindere, la patru ani pentru cursurile obișnuite și cinci ani pentru cele prin corespondență, cu trei specializări distincte: 1. conducerea activităților sociale și politice; 2. conducerea activităților economice; 3
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]