616 matches
-
Paris, surprinde în clădirea alăturată un bărbat făcîndu-și toaleta: "Prin cadrul ferestrei mele privesc cum un bărbat își pregătește trupul. Trecut de 50 de ani - îmi spun buclele părului argintiu și torsul lui dezgolit. Gîndurile mele încremenesc în amănuntele și lentoarea gesturilor lui. Păr potrivit cu föhnul și cu peria, spume și creme înainte și după bărbierit, sprîncenele netezite, flacoane și ustensile diverse pentru față, urechi, piept și subsuori. În sfîrșit, gesturile cunoscute: spălatul pe dinți și îmbrăcatul cămășii. Și din nou
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
urmare, cele 3000 de pagini nu sunt decît instrumente care să ne permită căutarea Ťtimpului pierdutť cu ajutorul memoriei involuntare." (p. 203) Una peste alta, într-o lume al cărei ritm ne-a transformat în ființe incapabile de a mai înțelege lentoarea universului proustian, antologia Violei Vancea poate da cititorului ceea ce el singur nu mai poate face: o lectură a lui Proust prin ochii scriitorilor români.
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
pe treptele lustruite ale unui soclu. Și, când era gata să închidă ochii, din mulțimea care își țară de colo-colo picioarele a ieșit în lumina soarelui un bărbat cu părul fluturând că o coama de leu. Venea încet, pășind cu lentoare prin cenușă argintie a străzii. Era un barbat tânăr și elastic că o pulpa de atlet, iar de sub cămașă lungă și nisipie se bălăngănea un cordon unduitor. S-a apropiat de omul din Dudești, care îl privea ca si cum n-ar
Miracol la Veneția by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8624_a_9949]
-
poposește, asemeni unei frunze aduse de vînt, Elisabeth (Norah Jones). Locul are farmecul lui nocturn-opiaceu, totul pare să se desfășoare au ralenti, o mică altercație pare asemeni unei derulări rapide ale unei benzi video, după care acțiunea curge cu aceeași lentoare obosită de balet piscicol într-un acvariu. Visătorul Jeremy păstrează cheile unor povești de dragoste sfîrșite demult sau suspendate nedefinit, inclusiv a propriei sale povești rusești. Recunoaștem infuzia de poezie specifică lui Wong Kar-Wai care-și forjează propria mitologie lirică
Chagrin d'amour cu gust de afine by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8387_a_9712]
-
luat în seamă - de zece până la cincisprezece la sută din totalul cărților vândute. Rămâne, însă, o problemă majoră. Deocamdată, singurul actor capabil să asigure o distribuție la nivel național e Poșta Română. Rostind acest nume, invoc tot ce înseamnă scleroză, lentoare, incapacitate de a te ridica la solicitările unei societăți dinamice. Cât privește prețurile prohibitive, nu mai trebuie să adaug nimic. Acest impediment obiectiv ar putea fi măcar diminuat, dacă nu înlăturat, prin construirea unor mari depozite de cărți în zone
Vor dispărea librăriile? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8393_a_9718]
-
victima să fugă, să se pună la adăpost prin alcătuiri mimetice. Constantin Mateescu l-a cunoscut în de sine pe acest tânăr fugar deși în realitate i-a trăit spaimele, reflexele, prăbușirea. în nuvele, pasul său analitic înaintează cu voluptuoasă lentoare, acordând fiecărei ore șansa ei de suferință și oroare. Cu modernul elixir al ironiei.
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
filmul de acuzațiile clasice de pornografie, exhibiționism, sadism, cuvânt mare, dar o cheie pentru filmul regizorului danez, pentru că ieșirea din făgașurile normalului sub imperiul instinctului sexual eliberat de constrângerile civilizației provoacă apropierea de sacru pe care atât începutul filmului cu lentoarea sa rituală modelată de partitura lui Händel, Lascia ch'io pianga, cât și finalul cu soteriologia sa dantescă o reclamă. Nu există nicio o pictură de vulgaritate în acest film, și nicio clipă tensiunea sexuală cu momentele ei paroxistice nu
Ecce Homo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6914_a_8239]
-
odisee în spațiu-timp. Andreea }înț nu-și uită eroii pe drum, însăilîndu-le destine, strecurînd cîte o pagină de pastel la plecarea verii, aducînd bine din condei variațiuni pe temă, contrapunctînd dramatic cîte o conversație liniștită. Curgerea dialogurilor, a frazelor are lentoarea nepăsătoare, fericită, a însăși copilăriei. Nimic forțat, chiar dacă adolescența, cu impetuozitățile ei, bate la ușă, nimic pripit și aruncat pe pagină în grabă, fără a da, însă, nici impresia migălelii fără suflu, fără foc. Dimpotrivă, calea de mijloc, cît să
Cărțile unei adolescente by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6992_a_8317]
-
ecorșeului; îți vine să lași totul baltă și să citești învățătorii revelați ai maeștrilor de azi. Textele lui Andrei Pleșu, la fel ca editorialele lui Nicolae Manolescu sau ca pastilele publicistice ale lui Radu Cosașu, transmit sentimentul trezirii dintr- o lentoare înșelătoare - o moarte ingenioasă, specifică prezentului. Cartea trădează un bonom predispus la fine extravaganțe, gata oricând să producă expresii memorabile. Pe măsura extravaganței sale delicate, Andrei Pleșu este un atlet al idiosincraziilor tihnite; el adăpostește cu grijă vitalități încordate, activate
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
Aurel Pântea scrie chiar dinlăuntrul senzației de neantificare și face filmul acut, clinic al acesteia. Rapoartele sale nici nu mai sunt rapoarte de angoasa, ci transmisiuni în direct ale descompunerii, ale putrezirii ființei, ale degenerescentei lente și implacabile. Senzația acestei lentori a detracării e atat de profundă și de temeinic așezată încât nici nu mai produce spaime: ea doar se reproduce. Calm, de-a dreptul ataraxic, poetul notează doar progresia agonica a acestei dezagregări și face reportajul cangrenării lumii, al climatului
Note despre critica de poezie, rânduri despre o anume poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4286_a_5611]
-
pentru rezolvarea aspectelor procedurale prealabile numirii efective în funcția de ministru a doamnei judecător Mona Maria Pivniceru. Respectarea prevederilor legale în acest sens este absolut necesară, dar ea nu trebuie să aibă nimic în comun cu tergiversarea, formalismul excesiv și lentoarea procedurilor administrativ- birocratice," precizează cele două instituții într-o scrisoare adresată membrilor CSM. AMR consideră că se putea face o ședință extraordinară deși este vacanță, dat fiind că acest lucru s-a întâmplat pentru cazuri mai puțin importante. Credem că
CSM, sesizat să acţioneze cu celeritate în cazul Monei Pivniceru by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/42934_a_44259]
-
acasă, oamenii îmi displăceau, mă iritau sau mă lăsau rece. Țineam un jurnal de călătorie, ca să nu uit de mine, să mă reorganizez, să mă amplific prin scris. Dintr-un sat din Maramureș am adoptat o pisică neagră. Lingea cu lentoare și aviditate un țurțure de gheață de pe dru mul împietrit de frig. Era splendidă și vicleană ca o noapte de vară la poalele mării. Dădea impresia de înțelepciune și fler, îmi alina fermecător durerea. Nu am reușit să-i dau
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cu iluziile, cu măștile care își câștigă astfel un grad nesperat de viață. Măștile înseși, alese cu grijă de poet, sunt niște absențe care îi asigură un soi de ubicuitate deplorabilă. Dar aceste absențe au o inexplicabilă greutate, o insuportabilă lentoare, un mod exasperant de a prefera tăcerea, cuvântului atât de zgomotos. Poetul este copleșit de prea multele absențe: Trăiesc fără iubire și neîncercat de iubire, asta mi-e crima. Și o expiez din belșug cu libertatea mea, care e mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
canal, să torn păsărelele. Te iubesc, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Ah, cât am băut. Să vină meliția să mă ducă acasă. Nu mai pot, nu mai pot, măria ta, cârmaciule... Vasile și-a retras mâna de pe umărul lui Căreală Încet, cu lentoarea sigură a tăcerii. Numai tăcerea l-a salvat În momentul acela, pentru că individul ținea În mână un cuțit, pe care Îl ascuțea nervos de metalul ușii de la ghenă - și cine știe dacă, brusc, nu s-ar fi Întors și l-
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
simte, pe scenă, în sală, sunete care murmură ceva despre acumulările minciunii fără de limite parcă, sunete care urlă dimensiunea prostiei. Pendulă, clopot..."Triumful dragostei". Acolo, în "Triumful dragostei", de pildă, am avut senzația bizară că trupul meu este suspendat în lentoarea cu care se contractă sau se relaxează un arc, un mecanism de la un boite-a-musique straniu, care coincide cu blocajul și ezitarea din sufletul bietului Hermocrate. Adrian Enescu alcătuiește o lume surprinsă în zarva căutărilor de tot felul, în fuga după
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
istorii. Ca în filmul mut, distanța dintre taifas și bătaie nu e cine știe ce. Iar cei doi actori sînt desăvârșiți. Fiecare gest își are rostul limpede definit. Corpul are, și el, o anumită dinamică. O permanentă legătură cu iuțeala sau cu lentoarea cuvîntului. Pare un calcul matematic întins pe toată scena. Improvizațiile sînt elaborate, sînt mici nuclee dintr-un discurs profund despre actorie. Despre meseria asta și relația cu jocul, cu pofta de joc, despre relația directă cu scena, cu spectatorii. Despre
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
a lui Sorin Stoica - Aberații de bun-simț - e altceva decât o propunere implicită ori o zgomotoasă tentativă de reevaluare a tânărului autor. Ideea de celălalt, atât de dragă simultan antropologilor și criticilor literari, se arată străină de metoda practicată cu lentoare de gigant aici. De la începutul editorial și până la finalul biografic mult prea timpuriu, Sorin Stoica rămâne, în linii mari, unul singur. Neschimbat și greu de tulburat. Sinceritatea, jocul de-a povestea, pofta nebună de a spune totul, raportarea la câteva
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
despre fragilitate cerebrală, endocrină, imunologică, musculară, dar fragilitatea la vârstnici este privită ca o afectare funcțională globală. Criteriile clinice propuse de diverși autori: scădere în greutate cu peste 5% în 6 luni, incapacitatea de a se ridica singur de pe scaun, lentoarea mersului (sub 1 m/sec), răspunsul afirmativ la întrebarea „Vă simțiți lipsit de energie?“, scăderea forței musculare a pumnului, reducerea activității fizice (Fried), vârsta peste 85 de ani, pierderea autonomiei pentru ADL, alterarea funcțiilor cognitive, tulburări senzoriale necompensate, sindrom depresiv
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
a fiarei ce hrana-și devoră, terorizată că alta nu-i mai e dată vreodată. vocea ta vocea ta e miere ninsă peste auzul meu rănit, îmi vorbește ca o fructă coaptă ce se-nneacă-n propriul must. foșnesc în ea toate lentorile lemnului, toate scâncetele pietrei, plăpânzenia ierbii, ruginile nevăzute ale fierului, cocleli de argint și scăpărări de aur, praf de cărbune răcit, mătase de apus și strepezeală de răsărit. mă îngropi în vocea ta ca-n planctonul oceanului fără sfârșit, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
aflu, cum lumina se schimbă de la o clipă la alta, chiar dacă umbra se înclină la fel. straturi după straturi de lumină schimbată se adaugă ființei mele, fața zilelor ridând. și, totuși, zilele își păstrează prospețimea, se întind spre mine cu lentoarea pisicii ce-și reașează tihna și trupul. din când în când, din senin, mă zgârie, mă mușcă, se joacă cu mine febril, apoi, subit, mă lasă să respir. monoton rămâne doar gândul cu ghearele lui în delir. tăcerea din noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
neașteptat sfârșit și prea frumos. plâns de nai din verdele ofilit nu crește vara, din soare oxidat lumina nu mai curge. în ochiul împăstat lacrima putrezește și îngroașe orbita, de cerul coșcovit de nori se-mbată marea, în lanul secerat lentorile pământului își scuipă sarea. din urletul de lup rănit, pustiul iernii se-ndesește și umple aerul de scrum ce vătuie ecoul. din trupul vămuit de ani, ca dintr-un flaut părăsit, se-nalță sunete ce-au adăstat în el, sperând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
dialog continuu" - după cum el însuși se definește, Gabriel Dimancea este în continuă căutare (nu mută, ci locvace) a căilor de a realiza principiul intensității: "o concordanță totală între act, inteligență și sensibilitate, o simultaneitate dinamică". Pe căldura infernală totul capătă lentoare bolnavă, creează impresia de epuizare și sfârșeală. Din "timpul băltit" al vipiei de august nimic nu se poate smulge, nici un sens nu pare să poată străpunge. Ispitirile abătute asupra gazetarului și profesorului Gabriel Dimancea, survenite prin grija satanicului Maltezi, își
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
București unde se mai rătăcesc și localnicii, nu pe străduțe, ci încercînd să ajungă pe bulevarde pe care le cunosc? Nefericiții din provincie care nu cunosc Capitala sau care ajung să se simtă captivi într-o circulație cu a cărei lentoare nu sînt deprinși, ajung probabil să-și piardă calmul și au aerul că vor să-i învețe pe localnici ce să facă. N-ar fi de ignorat nici schizofrenia pe care a stîrnit-o în ultima vreme Noul Cod Rutier, care
Moartea pândește la drumul mare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9437_a_10762]
-
și niște rețete preparate "din alifii nu tocmai onorabile". La antipodul acestor luptători cu pieptul bombat și privirea mereu încrezătoare în meritele personale, stau Kafka ori Musil, la care existența, ca și cărțile, se adună și se articulează cu mare lentoare, "cu infinită delicatețe". De sub masca de funcționar subaltern, din lăcașul minuscul al rotiței prinse în marele mecanism al Imperiului, Musil îi vede cu un ochi rău pe răsfățații zilei (clanul Mann, Zweig, Wedekind), frământând, în ce-l privește, o altă
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
iar lucrurile încep să iasă din rosturile lor, printr-o drăcească trepidație. Privirea naratorului e deodată obosită și tulbure, episoadele ce urmează fiind văzute ca printr-un geam murdar. Faptele se succed, de acum încolo, fără noimă - și cu o lentoare exasperantă. Distanța dintre subiectul cunoscător și obiectul descris va apărea, de multe ori, ca înșelătoare. După ce a obținut, cu rezultate atât de bune, efectul de real, romancierul procedează, cu o comparabilă dexteritate, la alterarea lumii create și încețoșarea perspectivei din
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]