3,597 matches
-
din târnațele vilelor mâna justiției în semn de plecare din țară pentru a fi dați în urmărire generală... Tot cam pe-atunci îmi sună în urechi și ordinul Domnului Președinte Băsescu ,Să trăiți, bine!", adică cel de pe când nu se lepădase întru totul de marinărie, iar noi trăgeam plini de speranță la vâslele unei galere de pe ale cărei pânze surâdea spre noi, etern-triumfător, câte-un cap de mort odihnindu-se pe ciolane înfășate în petale de trandafir. În astfel de momente
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
reflex, raportul comentatorilor cu autorul, atinge culminația la finele Cântecului XI, penultimul. în cele din urmă sextine, Corcodel intră în conflict cu Ciuciu. Primul aruncă scânteia propunerii de a-și alege și ei preoți care să-i ajute să se lepede de nebunie. Ciuciu îl acuză că grăiește fleacuri, se aprinde și critică moravurile cinului preoțesc. întrebarea lui, ,Dară dă vlădici și popă cu preuteasă/ Nouă }iganilor ce ne pasă?", stârnește reacția Popei Nătăroi, comentatorul din subsol. Limbajul lui, cum vrea
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
promiteți un lucru: indiferent ce vor spune cei din jur, dumneavoastră nu îl veți vorbi niciodată de rău pe Paul Goma!" Am respectat această rugăminte a lui Adam Michnik, chiar dacă, în anii care au urmat, lista celor care "s-au lepădat" de Paul Goma s-a întins foarte mult, cuprinzînd inclusiv numele unor oameni care, într-o vreme, au fost singurii săi apărători. Culoarea curcubeului '77 (Cutremurul oamenilor), completată acum cu formidabilul dosar de Securitate Cod "Bărbosul", este o carte esențială
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
să-i strângă mâna cu adorație, dar n-a fost băgat în seamă. De ciudă l-a socotit pe maestru un egoist. Atunci scânteia comunicării și a ,afinității lor elective" nu s-a aprins. După șase ani îi descoperim însă lepădând toate reticențele, deschiși unul față de celălalt, judecând întâmplările vieții și prin prisma celuilalt devenit confident și duhovnic literar, legați fratern fără umbra unei suspiciuni. Posedați de proiectele lor, ferite de ochi străini înainte de publicare și care vor stârni vâlva, n-
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Mircea Mihăieș La șaptezeci și cinci de ani, lui Ion Iliescu par să i se scufunde toate corăbiile: pe cât nu-l vrea Partidul, pe atât îl vrea Parchetul! Unul câte unul, vechii ciraci se leapădă de el, care ca de Satan, care ca de Căpcăunul gata să înghită partidul. Deocamdată, fiii (ne)naturali ai lui Iliescu - Năstase, Geoană și ceilalți paricizi - se mulțumesc să rămână în defensivă. O defensivă care, presimt, va dura destul de mult
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
explozia verii. Vremea însăși, evoluțiile și involuțiile de pe frontul atmosferic subliniază emblemele simbolice ale romanului, care sunt și ale lui Antipa. În plină iarnă, un vânt cald topește zăpada și îi face să transpire pe cei care nu și-au lepădat hainele groase; după cum, în a doua jumătate a cărții, se va face frig, incredibil de frig, în toiul verii. Căldură mare în decembrie, grindină furioasă în iunie: nimeni nu înțelege nimic - cu excepția înțeleptului August pălărierul și a veritabilului său ucenic
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
trebuie căutată comoditatea, ci îndeplinirea voii lui Dumnezeu care de multe ori necesită jertfă, dăruire de sine, dar apoi duce la adevărata fericire. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că noi putem să ne eliberăm de reaua iubire trupească de noi înșine, lepădând frica de durere și pofta de plăcere. Astfel, primind în locul iubirii celei rele de noi înșine pe cea bună și spirituală, despărțită cu totul de grija de trup, nu vom înceta să slujim lui Dumnezeu prin această iubire bună de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
propriului trup: Cine se dedă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său (I Cor. 6, 18), și-L defăimează pe Dumnezeu Însuși (I Tes. 4, 8). Și pentru că desfrânarea îl împinge pe om să-și renege propria fire și să se lepede de Dumnezeu, de la Care a primit viață și sens, desfrânarea poate fi privită ca izvor al morții pentru întreaga ființă 203. O altă consecință este următoarea: satisfacerea senzualității încă și 200 Constantin Pavel, op. cit., pp. 433-434. 201 Sf. Ioan Gură
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
XIX-lea era aceea de duelgii. "Boierii cei mai tineri - își amintește Ion Creangă -, crescuți de mici în străinătate numai cu franțuzească și nemțească," erau numiți de boierii "ișlicari" astfel: "bonjuriști, duelgii, pantalonari, oameni smintiți la minte și ciocoi înfumurați, lepădați de lege, stricători de limbă și de obiceiuri" (Ioan Roată și Vodă-Cuza, 1882). Cuvîntul duelgiu s-a născut printr-un mariaj ciudat între un franțuzism (duel) și un sufix turcesc (-giu). Nu era o combinație chiar neuzuală, fiind vorba de
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Avea impresia că a dormit ceasuri întregi. în casă domnea liniștea nopții. își simțea trupul înțepenit. Se îndreptă șchiopștând spre dulap și-și scoase din el o rochie de lână și jacheta ei de blană. "Și cizmele, își spuse ea, lepădându-și pantofii de casă. Să-mi iau și șalul". Căută în scrin lenjerie groasă. Și mai ce? Un tulpan pentru cap. La nunta lui Șeindl, maică-sa i-a dăruit o brățară. Era acolo. Cerceii îi purta. Făcea ea, într-
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
alt gen decît în limba comună: lăcată, rochiu). Cuvintele strict regionale sînt puține: pacică "tutun", șlang "frînghie", pătăranie "pățanie" ("Ghiță zice pătărănii, noi le ascultăm"), mai numeroase fiind sensurile și construcțiile care se deduc destul de ușor din cele comune: a lepăda "a se lăsa de ceva" ("Eu vreau să lepăd / Da' nu știu cum"), a lega "a se produce, a se realiza ceva" ("Eu am zîs, da' văd că nu leagă") etc. Autenticitatea dialectală e conferită în și mai mare măsură de formele
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
strict regionale sînt puține: pacică "tutun", șlang "frînghie", pătăranie "pățanie" ("Ghiță zice pătărănii, noi le ascultăm"), mai numeroase fiind sensurile și construcțiile care se deduc destul de ușor din cele comune: a lepăda "a se lăsa de ceva" ("Eu vreau să lepăd / Da' nu știu cum"), a lega "a se produce, a se realiza ceva" ("Eu am zîs, da' văd că nu leagă") etc. Autenticitatea dialectală e conferită în și mai mare măsură de formele pronominale specifice: negativele nica ("nimic") și nime, demonstrativele (aista
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
vorbi acum despre o tipologie avangardistă, similară cu cele ale romantismului, barocului, expresionismului etc.). Ceea ce contează nu e "originalitatea" (negreșit, omologabilă și ea), ci pulsația irepresibilă a unui soi de artă ce pare a se dezice de sine, a se lepăda nu doar de "bunele sentimente", ci și de "bunele maniere" (estetice), spre a-și proba vitalitatea. Or, ce probă de vitalitate mai constrîngătoare am putea avea în corpul creației decît formula acesteia ce ține a se recomanda, provocator, cu prefixul
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
de sacrificiu invers: "1. Eu mă desfrînez./ Dar cu ultimele puteri caut totuși să mă tîrăsc spre Dumnezeul meu. 2. Tu mă prăvălești/ îți împletești fălcile printre vreascurile pieptului meu și mă tîrăști/ Către Dumnezeul tău. 3. Eu asud. Mă lepăd de Dumnezeul meu. Rînjesc încălzit alături de tine./ 4. (în vreme ce capul meu pocnește liniștit pe absolut/ fiecare treaptă./ Pe care mă cobori,/ Pentru a mă depune ca pe un os la picioarele Dumnezeului tău)". în fond, deslușim aci o năzuință regresivă
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
maior la siguranță, om de încredere al lui Rio) știu precis. Unii jandarmi au fost îngropați de vii. Alții, legați cu sârmă și stropiți cu benzină, au fost arși. - Auzi Neagoe, se adresă lui Flondor, Rioșanu care încă nu-și lepădase cămașa verde - iar dacă mai așteptam nițel continuarea, aveam să vedem și altele!... Neagoe tăcea. Ce putea face?... Acum singura resursă era soția lui. Frumoasa Leny. Era iubita lui Rioșanu. Astfel, Neagoe avea cameră la Athenee Palace (din cele rezervate
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12929_a_14254]
-
învins destinul la modul tragic al eroilor elini.” După cum E. Lovinescu, cunoscut în ultimele luni ale vieții, „ș...ț pare o efigie ștearsă, un fel de Don Quijote al literelor române, surprins în momentul când tocmai își scotea viziera și își lepăda lancea cu care dărâmase și înălțase o serie întreagă de mori de vânt.” Unele imagini surprind prin insolit și aruncă reflexe jucăușe peste un profil sobru, de-acum canonizat. Cine ar bănui, bunăoară, în: „Un băiețaș de vreo 6-7 ani
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
pe Andreas Baader, căpetenia unui grup terorist. Prin actul de curtoazie și de provocare, tolerat de justiția germană, el a crezut că dă un certificat de credibilitate unor conspiratori dezorientați. Există semne că spre final Sartre s-a îmblânzit, a lepădat armura de cavaler al răzbunării și al soluțiilor radicale. În 1972 când în apele franceze a naufragiat un vas cu refugiați vietnamezi, Sartre n-a mai refuzat să intervină în favoarea prigoniților. Pentru asta trebuia să dezmintă două criterii de conduită
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
contemplativul Ordin fără să fi depus jurământul. Dar nu mi-am închipuit că plecarea o să se lovească și de alte împotriviri sau, în orice caz, nu din partea părinților care, după înstrăinarea moșiei de douăzeci ori douăzeci de metri, s-au lepădat de mine, nu fără a-mi da, în prealabil, luminosul exemplu al celor două surori mai mari stabilite în imediata vecinătate.
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
la Paris, Regentul de la Budapesta la Londra. Și viceversa. ș...ț 10 Mai. Marica pleacă devreme la invitația Veturiei - doamnele Grupului pregătesc un cârd de școlărițe să ducă flori la tribună lui Carol și lui Mihai; micul ex-rege își va lepăda, sper, pantalonii scurți în care anul trecut a fost prezentat lui George al V-lea. Scot bună parte din garderobă, așez piesele pe cuvertură, combin vestoanele și pantalonii. În afara albului cămășii, batistei și ghetrelor, aleg două nuanțe de gris, una
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
de cerul neștiut, cer cufundat în gândurile lui Dumnezeu. Vers îți aștern liniștea la picioare, calci pe ea, ți se aude inima bătând. Clătinare Marea își clătina nisipul aurifer. De sub apă, se auzeau pașii căutătorilor ce cu greu își puteau lepăda încălțările de aur o dată cu peticele de carne sângerânde. Marea își clătina nisipul aurifer. Profesorul și moartea Haideți, domnule profesor, să bem, e o străduță lângă Lipscani, chiar paralelă cu aceasta. Acolo, este o cârciumă ordinară. Am să aduc cu mine
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
stau la pândă începutul și sfârșitul? Nor rătăcitor străinul demon fruntea și-a culcat-o pe mărginimea norului rătăcitor printre zări enigmatice plouă neliniști spaime în tresărire timpul sfâșiat îl ascunde de sine în alveole de taină până ce demonul își leapădă fruntea în uitarea adâncă a norului rătăcitor Deasupra apei din măgura târzie năpădită de stele arzându-și ursita burată de lacrimi de-a lungul vremii fără capăt izvorăște un fluture magnetic de foșniri miresmate deasupra apei pești zburători cu solzi
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]
-
târgul, echilibrul fragil: el îi lasă într-ale lor, dacă ei îl lasă într-ale lui. A rămas în viață. Și-a schimbat numele. Dar numele nou nu l-a ajutat să-și spele memoria și să se reînnoiască, uitând, lepădându-se de toată ticăloșia trăită, pusă în operă. "Eliberarea" sosise prea târziu, era convins. A devenit profesorul pensionar Tiberiu Naumescu, umbla în cărucior și, în sfârșit, a ajuns să existe ca autor, scria, trimitea manuscrise la reviste și la edituri
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
chiar obsedat, de o ciudată lume a gesturilor, care, într-un discurs prozaic, aproape monoton, desfășoară o existență abia perceptibilă, aproape clandestină, fără ca aceasta să o facă mai puțin reală, ba poate chiar dimpotrivă: "cîte un gest pe secundă se leapădă public de trup / fără durere odată cu ultimul gest / fără regrete îl va părăsi străvezii / umblă prin urbe-o muțime de gesturi pe care / trupuri opace le umplu pe-o clipă și ies din / ele la față schimbare..." Poetul se surprinde
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Luca Stroici, probabil din motive de orgoliu național. * "18 mai. Drum la Bărcănești; j'ai dégrossi un travail. Dar ce ipochimen acest Gogu Ionescu! Se acomodează cu toate bădărăniile, care totuși nu-l prind. De ce ar dori cineva să-și lepede clasa pentru a consona cu omul de rând? Ça va mal - piere boierul român; piere boieria adevărată, cu măreție conservatoare, lovită mortal acum douăzeci de ani în nefasta zi de 18 mai 1915 prin samavolnica debarcare a conului Alecu Marghiloman
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
Lumini lucesc la gura mormântului deschis/ Întunecimea piere o clipa-n toată firea .../ Hristos Învie !... Paznici, să fie vouă vis/ Lumina vă orbește, v-a Înlemnit uimirea./ Lumina din lumina cerescului cuprins/ Lucește-acum pe chipu-I. Îl-nalță biruința./ Și, lepădând pământul Îl lasă foc nestins/ Pe calea mântuirii ; nădejdea și credința./ Cu moartea Sa pe cruce, murind nevinovat,/ Ne-a dat El nouă pilda a marei jertfi de Sine/ Cu moartea Sa pre moarte călcând a Înviat/ Spre Învierea vieții
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]