477 matches
-
într-o ameliorare a sistemului chiar și după Raportul lui Hrușciov la Congresul al XX-lea al P.C.U.S., în care erau demascate abominabilele crime ale lui Stalin. însuflețit mereu de sentimentul dreptății, Petre Pandrea a continuat să fie "medic de leproși morali și politici" și sub noul regim, ceea ce l-a determinat pe Gh. Gheorghiu-Dej să-i transmită o avertizare: "...ne-a apărat pe noi comuniștii și a fost arestat de reacțiune. Acum apără pe reacționari, pe legionari și polițiști. Nu
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
A zidit spitale pentru bolnavi, case de adăpost pentru bătrâni și săraci ...18 A reorganizat spitalele și ospiciile orașului mergând până la a încerca să-l depășească pe Sfântul Vasile în încercarea sa de a pune pe picioare o instituție pentru leproși: a vândut bunuri bisericești, folosind banii în scopuri filantropice; a organizat ditrugerea unui grup de temple, și chiar și în exil, a răscumpărat captivi pe care i-a redat familiilor 19. Unii dintre clericii ale căror moravuri Sfântul Ioan le-
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
salon. Consecința era lesne de prevăzut. Un șir de ani, pînă cînd, ca prin miracol, am fost angajat redactor al proaspăt înființatei Familia, în 1965, n-am mai putut tipări aproape nimic, ocolit de reviste și de edituri ca un lepros. Era nevoie, spre a se menține treaz duhul combativității partinice, de-o pildă negativă, inclusiv din rîndul celor mai tineri autori, și aceasta a fost găsită în persoana mea. Mă gîndesc mai cu seamă la rolul nefast pe care l-
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
aurit. Din relicvele Pătimirii nu au mai rămas decât coroana de spini și un fragment din Cruce, păstrate în tezaurul de la Notre Dame de Paris. I. M. Obiceiuri de ieri și de azi l În Evul Mediu, în Joia Mare, leproșii aveau dreptul de a cerși pe străzi. l În vinerea dinaintea Paștelui, în mai multe țări europene există obiceiul ca gospodinele să prepare un aluat din făină, apă și sare, care se întinde cu sucitorul și se taie pătrățele: „tăițeii
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
ani. El și prietenul său Alberto Granado (interpretat de Rodrigo De la Serna) sunt doi studenți tipici care, în căutarea amuzamentului și a aventurii, decid să traverseze Argentina, Chile, Brazilia și Peru, pentru a-și da rezidențiatul la o colonie de leproși. Este ceea ce va deveni o călătorie inițiatică. Filmul începe cu prezentarea relației de prietenie dintre cei doi, ca un road-movie în care Ernesto și Alberto flirtează cu diverse fete și se distrează înainte de a fi nevoiți să ia viața prea
Agenda2005-22-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283758_a_285087]
-
văzut,fățărnicie-n ochii lor, Știind că cei ce te numeau "Slăvite Împărate " La patru zile,au strigat,cu toții,să fii dat la moarte, " Uitând,că Ai venit,pentru salvarea tuturor! Cum au uitat că înviat-ai ,morții din morminte, Leproși,demonizați,ologi și orbi,ai vindecat Le-ai propovăduit Dumnezeieștile Cuvinte Și drept răsplată,ei Te-au răstignit Hristoase Sfinte Dând morții,pe Cel ce era singur,fără de păcat! Iar cei ce astăzi,Te slăvesc cu osanale "Rege al Iudeilor
ÎN IERUSALIM,SPRE GOLGOTA! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384843_a_386172]
-
să credem că, de fapt, fariseii și căpeteniile sunt cei care s-au cutremurat! Iar nu din cauza pildelor, vindecărilor sau tămăduirilor lui Iisus Hristos, ci din aceea a entuziasmului popular cu care a fost întâmpinat. Sufragiul mulțimii, al necăjiților, oropsiților, leproșilor, ologilor, săracilor, dezmoșteniților sorții, al celor străfulgerați de adevărul credinței - asta a cutremurat Ierusalimul în după-amiaza acelui neuitat aprilie!... De reținut și remarcat faptul că au priceput bine fariseii: istoria chiar este pe cale de a-și schimba cursul! Măsura omului
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
și să văd spre a citi psalmii Lui- (m-a diagnosticat El, pe moment, poetus orbi - fusese medic de plasă, căndva, undeva prin Nazaretul Galileii - și avusese de-aface cu poeți de toată mâna, inclusiv pescari, văduve, vameși, curve, farisei și leproși). Am înteles atunci, pentru prima dată, de ce Dumnezeu nu păcătuiește, deși scrie o groază de poezii zilnice - unele din ele, chiar, deocheate rău de tot. RĂMÂI CU NOI Luca 24:29 Ne naștem în durere și extaz Nemernici, nevoiași, sărmani
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
Semnificația zilei a treia (Miercurea Mare) din Săptămână Sfintelor Pătimi MIERCURI este pomenirea femeii celei păcătoase, care aflând că Mântuitorul se află în casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir înmiresmat, de mare preț, ca să-l toarne pe capul lui Iisus Hristos, iar cu părul capului ei ștergea lacrimile ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului. „,Fiind Iisus în Betania, în casa lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92408_a_93700]
-
luat un vas cu mir înmiresmat, de mare preț, ca să-l toarne pe capul lui Iisus Hristos, iar cu părul capului ei ștergea lacrimile ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului. „,Fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, s-a apropiat de El o femeie, având un alabastru cu mir de mare preț, și l-a turnat pe capul Lui, pe când ședea la masă. Și văzând ucenicii, s-au maniat și au zis: De ce risipă aceasta? Căci mirul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92408_a_93700]
-
din nou la datorie a readus în sufletele noastre dragostea de neam și țară; la intonarea IMNULUI SFÂNT ROMÂNESC, DUMNEZEU a coborât printre noi, și ne-a transformat lacrimile durerii în bucuria nădejdii a unei Românii demne și curățată de leproși și iude-trădători. Aleșii neamului s-au închis în „Odaia” ce se vede de pe Lună a mult hulitului și contestatului ceaușist, ca nu cumva venind sau primind „trupul” unui fost coleg senator pentru ultima dată, să fie huiduiți de săracii neamului
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
Strângea În mână masa concavă care, până În urmă cu câteva momente, ascunsese acea grozăvie. Se simți tentat să o așeze la loc, pentru a Înlătura ceea ce văzuseră cu toții, Înăbușindu-și cu greu impulsul de a nu sări Îndărăt. Parcă un lepros Îl invita să danseze În brațele lui. În jur, se dezlănțuise o mișcare haotică. Lăsând deoparte orice reținere, zbirii se buluceau spre prăpastie, riscând să fie Înghițiți de aceasta, În Încercarea chinuită de a o ocoli. Mai Întâi, comandantul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Ceilalți se eliberaseră și ei de angoasa de a trebui să decidă. Acum aveau cu toții un aer mai senin. Aveți vești despre Porta al Prato? Întrebă Lapo. Se pare că au fost văzuți apropiindu-se, dinspre nord, o gloată de leproși, care se Îndreaptă spre Roma. Ei speră ca Jubileul lui Bonifaciu să Îi scape de ulcerații. Și cine știe câți mistificatori și agitatori nu s-or fi numărând printre ei. E nevoie ca priorul Artei negoțului să dea ordin să se Întărească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să se folosească de masa asta imundă Împotriva cetăților inamice. — Și mai trebuie să Îi mai și Îngrijim pe blestemații aceia. La Ospedale Maggiore a fost deja pregătită o subterană pentru dânșii, dar ar putea să nu fie de ajuns. Leproșii Își ispășesc păcatele prin răul care Îi devorează. Dante se gândea la altceva. Povestea cu leproșii părea să fie o legendă. Însă ultima afirmație Îl luase prin surprindere. Era o idee banală, produsul unei minți obtuze, Însă atingea o problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și Îngrijim pe blestemații aceia. La Ospedale Maggiore a fost deja pregătită o subterană pentru dânșii, dar ar putea să nu fie de ajuns. Leproșii Își ispășesc păcatele prin răul care Îi devorează. Dante se gândea la altceva. Povestea cu leproșii părea să fie o legendă. Însă ultima afirmație Îl luase prin surprindere. Era o idee banală, produsul unei minți obtuze, Însă atingea o problemă asupra căreia zăbovise Îndelung, pe vremea când studiase filosofie morală. — Credeți că răul e, cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o parodie. În locul unor trupuri renăscute, curățate de păcat, membrele acelea care bâjbâiau spre dânsul În semiîntuneric păreau Însemnate de plăgile cele mai Înfiorătoare, prost Înfășurate În bandaje impregnate de sânge și puroi. Simți cum inima Îi stă În loc. Hoarda leproșilor imunzi nu trebuia să sosească, așa cum se temeau cei de la San Piero, ci se revărsase deja În măruntaiele Florenței, profitând de acel drum ferit. Adunându-și tot curajul, Înaintă, amenințându-l cu daga pe cel mai apropiat. Dar acesta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Încolți Îndoiala că ar fi putut fi vorba de o Înșelătorie. Poate că omul Îi istorisea povestea aceea pentru a-i hrăni fantezia. Poate că nu existase nici o ceremonie, iar meșterul fusese asasinat pur și simplu de unul din falșii leproși, care ieșise din cavernă ca să-l jefuiască. Meșterii din Como erau renumiți În toată Europa și se știa prea bine cât de bine erau remunerați. Nici măcar Giotto nu primise niciodată o răsplată atât de mare pentru opera sa. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nu vreau să-mi imaginez măcar ce-ar putea fi mai jos, dar spune-mi: ce altceva putem face? — S-o lăsăm baltă. — Și să ne întoarcem în oraș? spuse Gacel cu dispreț. Sau să pribegim din nou ca niște leproși? Nicăieri nu ne vrea nimeni, fetițo. Nimeni nu vrea să mai știe nimic de familia lui Sayah și nu-i putem obliga pe oameni să ne accepte. În schimb, putem obliga deșertul să ne accepte, chiar de-ar fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ia? De ce totuși n-a făcut-o? De ce? Răspunsul era unul singur: evident, pentru că el voia să mă vrea, dar trupul său, împotriva voinței lui, m-a refuzat categoric. Gândind aceasta, am simțit cam ce ar trebui să simtă un lepros pe care fratele creștin îl sărută pe gură și care vede că pe același frate creștin îl prinde greața din cauza acestui sărut. Am simțit în comportarea ta același lucru: pe de o parte, era dorința dictată de voința ta, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
neputința tigrului jigărit, la putregăciunea dinților din gură, la miliardele de frunze uscate așternute În păduri, la sfiiciunea puiului abia ieșit din găoace, la năprasnicele chinuri ale viermelui perpelindu-se la soare ca pe jăratec, la durerea despărțirilor, la grozăvia leprosului, la uimitoarea metamorfoză a sînilor femeii, la răni, la suferința orbului...“ Și deodată se văzu cum trupul muritor al lui Simon Magul putea fi văzut desprinzându-se de pămînt, Înălțându-se drept, tot mai sus, mișcînd lin din brațe, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Însoțitoarea. „El are puterea spiritului“, spuse Petru, vădit stînjenit de Întrebare. Sofia zîmbi cu Înțeles. „Dar oare, cum să zic eu, are și putere fizică?“ adăugă Simon. „Cum să nu“, zise Petru fără șovăire. „Cel care i-a lecuit pe leproși, cel care a...“ „...prefăcut apa În vin, și cîte altele“, Îl Întrerupse Simon. „Așa e“, Încuviință Petru. „Menirea Lui este să facă minuni și...“ „Și eu care credeam că e tîmplăria“, zise Simon. „Și milostenia“, adăugă Petru. PÎnă la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
îngroșat trăsăturile și un aspect - cum să-l descriu? - în cărți spune „chip de leu“. Mon pauvre ami, oare trebuie să-ți spun că suferi de o boală îngrozitoare? — Cine, eu? Când te privești în oglindă vezi înfățișarea tipică a leprosului. — Glumiți, zise Strickland. — Ce n-aș da să pot glumi! Adică vreți să-mi spuneți că am lepră? — Din nefericire nu încape nici cea mai mică îndoială. Doctorul Contras le pronunțase multor oameni sentința de condamnare la moarte, și niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lacrimile, îi spuse Strickland Atei. Nu e nici o nenorocire. O să te părăsesc foarte curând. Nu cumva au să te ia de aici? strigă ea. Pe vremea aceea nu erau pe insulă dispoziții stricte cu privire la carantină și, deci, dacă aveau chef, leproșii puteau să umble slobozi. Am să mă duc sus pe munte, spuse Strickland. Atunci Ata se ridică în picioare și îl privi drept în ochi: — N-au decât să se ducă alții dacă așa vor, dar pe tine n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cele câteva trepte care duceau la verandă și intră. Dr. Coutras o urmă, dar așteptă afara gata să se supună gestului ei. Când ea deschise ușa doctorul simți mirosul acela dulce și grețos care face atât de neplăcută atmosfera din preajma leproșilor. O auzi vorbind și auzi și răspunsul lui Strickland, dar nu-i recunoscu glasul, era răgușit și nedeslușit. Dr. Coutras ridică din sprâncene. Simți că boala i-a atacat deja coardele vocale. Apoi Ata reveni afară: — Nu vrea să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Marcello se retrăsese din instinct, de parcă s-ar fi ferit să fie atins de poet. - Iartă-mă, messere, zise el În grabă surprinzând expresia de uimire a priorului. E un vechi obicei de-al meu, căpătat de pe vremea când vindecam leproșii, peste mare. - Ai de gând să te Întorci la gazda dumitale? Îl Întrebă Dante. - Da... dar orașul vostru s-a schimbat mult de când am fost data trecută, cu mulți ani În urmă, răspunse bătrânul, plimbându-și privirea peste clădirile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]