178 matches
-
date extrase dintr-un raport al "Comitetului filantropic, constituit în acea localitate pentru ajutorarea holericilor". S-au înregistrat în 1865, la Galați, 1 085 de cazuri, cu 612 decese, deci o letalitate de 60 la sută. Interesante sunt diferențele de letalitate în funcție de asistența acordată bolnavilor: dintre cei 239 de internați în spitale au decedat 115, deci o letalitate de 64 la sută; dintre cei 460 de asistați la domiciliu de către Comitetul filantropic au decedat 211, deci o letalitate de 45 la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
înregistrat în 1865, la Galați, 1 085 de cazuri, cu 612 decese, deci o letalitate de 60 la sută. Interesante sunt diferențele de letalitate în funcție de asistența acordată bolnavilor: dintre cei 239 de internați în spitale au decedat 115, deci o letalitate de 64 la sută; dintre cei 460 de asistați la domiciliu de către Comitetul filantropic au decedat 211, deci o letalitate de 45 la sută; dintre cei 386 care n-au primit nici un fel de îngrijire medicală au decedat 253, deci
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sunt diferențele de letalitate în funcție de asistența acordată bolnavilor: dintre cei 239 de internați în spitale au decedat 115, deci o letalitate de 64 la sută; dintre cei 460 de asistați la domiciliu de către Comitetul filantropic au decedat 211, deci o letalitate de 45 la sută; dintre cei 386 care n-au primit nici un fel de îngrijire medicală au decedat 253, deci o letalitate de 65 la sută. Comitetul filantropic a colectat 31 213 piaștri, din care a cheltuit 8 256 pentru
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
64 la sută; dintre cei 460 de asistați la domiciliu de către Comitetul filantropic au decedat 211, deci o letalitate de 45 la sută; dintre cei 386 care n-au primit nici un fel de îngrijire medicală au decedat 253, deci o letalitate de 65 la sută. Comitetul filantropic a colectat 31 213 piaștri, din care a cheltuit 8 256 pentru trăsuri, 2 047 pentru pomeni, 2 990 pentru plata bărbierilor, 5 520 pentru medicamente și lipitori, 690 pentru instrumentar și pansamente, 450
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Iași, Fălticeni, Botoșani și Dorohoi din nordul Moldovei; se pare că tot atunci holera a trecut "cordunul", în Bucovina. Statisticile au însumat în 1865 pe teritoriul României 9 117 îmbolnăviri de holeră, cu 4 782 de morți, înregistrîndu-se deci o letalitate de 52,4%454. Către sfârșitul lui 1865 s-ar fi putut crede că epidemia era pe terminate, ivindu-se doar ici și colo cazuri răzlețe, precum la București, unde, în ziua de 30 decembrie, un holeric a fost adus
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
primăvara lui 1866, lățindu-se până spre vară în întreaga țară, pentru a dispărea cu totul în luna octombrie. Potrivit datelor oficiale, în acel an au contractat holera în România 57 088 de persoane, dintre care au murit 24 034, letalitatea fiind de 42%456. În 1866, molima n-a căpătat amploare în Capitală. S-au înregistrat atunci în județul Ilfov (care includea și orașul București) doar 249 de cazuri, cu 66 de decese, ceea ce corespunde unei letalități de 26%457
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
murit 24 034, letalitatea fiind de 42%456. În 1866, molima n-a căpătat amploare în Capitală. S-au înregistrat atunci în județul Ilfov (care includea și orașul București) doar 249 de cazuri, cu 66 de decese, ceea ce corespunde unei letalități de 26%457. Probabil că situația statistică mai favorabilă din Capitală se datora și aplicării mai conștiincioase a măsurilor antiepidemice în orașul în care își avea sediul conducerea sanitară a țării. Putem fi siguri că cifrele de mai sus reflectă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
1866, primul caz a fost înregistrat la 18 iulie, iar ultimul la 28 decembrie 469. Statistica oficială a principatului consemnează în acel an 5 311 bolnavi de holeră, din care 3 470 s-au vindecat, iar 1 841 au decedat (letalitatea fiind deci de 34,6%). Faptul că în Transilvania flagelul a bântuit cu mai mică intensitate decât în regiunile învecinate, aceasta s-ar explica, potrivit opiniei formulate în raportul gubernial prezentat împăratului, la 31 ianuarie 1867, prin conlucrarea a trei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
În Moldova de Sus, holera a fost adusă, pare-se, de la Galați, de către plutașii de pe Bistrița și Siret, la întoarcerea lor acasă. Epidemia a încetat în noiembrie, după ce se produseseră vreo 18 000 de îmbolnăviri, cu 3 200 de decese, letalitatea fiind doar de 17%472. La vremea aceea, Constantin Georgescu era medic al unui regiment din Craiova. În memoriul științific "despre holeră", pe care îl va redacta în 1884 pentru înaintarea în grad, el descrie mersul epidemiei în Bănie. Primele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
București, holera a bântuit numai timp de două luni, de la sfârșitul lui septembrie până la sfârșitul lui noiembrie. Cazurile înregistrate erau destul de grave, căci la un total de 1 240 de îmbolnăviri s-au produs 746 de decese, ceea ce înseamnă o letalitate de 60,1%. Majoritatea morților aparținea categoriei de vârstă de la 20 la 40 de ani. În culorile Verde, Albastră și Neagră ale Capitalei, numărul decedaților a fost, proporțional, dublu față de cel constatat în culoarea de Galben sau de Roșu. Relativa
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Banat și Transilvania 1 175 de localități, în care se înregistraseră 48 651 de bolnavi, dintre care 22 974 se însănătoșiseră, 17 549 muriseră, iar 8 128 încă se aflau sub tratament. S-a îmbolnăvit 3% din totalul populației, iar letalitatea a fost de 36%. Punctul culminant al epidemiei era însă depășit. Către iarnă, molima s-a stins cu desăvîrșire 475. VI. Ultima epidemie din secolul al XIX-lea 1. Alarma din 1884 În următoarele două decenii, holera nu s-a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
produs prin alimente, încălțăminte, veșminte sau rufe contaminate și chiar prin mâinile murdare. Până la sfârșitul lui octombrie, când molima s-a stins cu desăvârșire, au fost înregistrate în cele 15 județe afectate 1 494 de îmbolnăviri, cu 872 de decese, letalitatea fiind deci de 58,3%. Aproape o treime din totalul cazurilor pe țară s-a ivit în orașul Brăila, unde din cei 469 de bolnavi declarați au murit 290, ceea ce corespunde unei letalități de 61,8%497. Un anumit interes
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
494 de îmbolnăviri, cu 872 de decese, letalitatea fiind deci de 58,3%. Aproape o treime din totalul cazurilor pe țară s-a ivit în orașul Brăila, unde din cei 469 de bolnavi declarați au murit 290, ceea ce corespunde unei letalități de 61,8%497. Un anumit interes prezintă statistica îmbolnăvirilor și deceselor pe naționalități, care demonstrează, lucrul probabil de așteptat, că epidemia a bântuit în zone cu o populație de toate neamurile, fiind vorba de porturi, de regiuni de graniță
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
enumerate 15 reguli de comportament antiepidemic și indicată tehnica preparării laptelui de var și a hipocloritului de calciu. În 1911 aveau să se producă apariții ale holerei în 32 de comune rurale, cu 136 de cazuri și 86 de decese, letalitatea fiind de 63,2%, și în nouă orașe, cu 57 de cazuri și 39 de decese, letalitatea fiind aici de 68,4%. Mai afectate au fost orașele Galați (29 de cazuri), Brăila (16 cazuri), Măcin (4 cazuri), Cernavodă (2 cazuri
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
calciu. În 1911 aveau să se producă apariții ale holerei în 32 de comune rurale, cu 136 de cazuri și 86 de decese, letalitatea fiind de 63,2%, și în nouă orașe, cu 57 de cazuri și 39 de decese, letalitatea fiind aici de 68,4%. Mai afectate au fost orașele Galați (29 de cazuri), Brăila (16 cazuri), Măcin (4 cazuri), Cernavodă (2 cazuri) și Slănic-Prahova (2 cazuri), precum și sate din județele Brăila (71 de cazuri), Tulcea (27 de cazuri) și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
În scurtă vreme, focarul principal a devenit localitatea Orhania, unde-și avea sediul comandamentul Corpului I de Armată. Caracteristică pentru epidemia izbucnită printre ostașii noștri, remarca savantul, a fost "mica mortalitate a celor atinși. Într-adevăr, mortalitatea [azi am spune letalitatea] abia a întrecut 10%, cu toate că trupa a fost rău nutrită și obosită prin marșurile forțate, îngrijirea bolnavilor era insuficientă și lipsea ajutorul medical suficient... În astfel de împrejurări, mortalitatea trebuia să fie de peste 50%, cum era și în populațiunea civilă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de 10% (15 000 de cazuri, cu 1 600 de morți) nu se poate explica altfel decât presupunând că mulți bolnavi de alte boale ușoare au fost luați drept holerici"525. Neapărat trebuie însă avut în vedere, pentru explicarea acestei letalități foarte reduse, faptul că destul de curând se trecuse la vaccinarea în masă a trupelor din focarul holeric, vaccinare ce s-a dovedit benefică chiar pentru persoanele aflate în perioada de incubație a bolii. Deficiențele de care amintește Babeș ale asistenței
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
toate lipsurile serioase existente la nivelul sistemului medico-sanitar din România anului 1913, s-a reușit atunci să se înlăture primejdia unei distrugătoare epidemii de holeră. Pe întregul teritoriu s-au înregistrat 8 256 de îmbolnăviri, cu 4 526 de decese, letalitatea fiind de 54,8%. În mediul rural au fost 7 075 de bolnavi, din care 3 842 au murit, iar în cel urban 1 181 de bolnavi, din care 684 au murit. Remarcabil este succesul măsurilor antiepidemice luate în Capitală
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a fost distrusă de ocupanți), în populația autohtonă a României s-au semnalat 773 de îmbolnăviri de holeră (618 în mediul rural și 155 în cel urban), cu 291 de decese (210 în mediul rural și 81 în cel urban), letalitatea fiind de 38,8%581. La București s-au înregistrat, în 1916, numai trei cazuri de holeră, cu două decese. Două din îmbolnăviri au apărut în aceeași locuință de pe strada 13 Septembrie, iar una nu altundeva decât la Laboratorul de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
izolat în lunile august și septembrie, la 3 octombrie 1922 s-a decis suspendarea campaniei antiepidemice în București și județul Ilfov, apreciindu-se că epidemia fusese jugulată 589. Bilanțul acestei epidemii a fost: 13 îmbolnăviri, cu 6 decese, deci o letalitate de 46,1%. În Basarabia, primele două îmbolnăviri au fost semnalate la 19 iulie, în comuna Răscăieți, din județul Cetatea Albă. Au apărut apoi câteva cazuri în orașul și județul Tighina, precum și în județul Lăpușna. Bilanțul epidemiei din 1922 dintre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
19 iulie, în comuna Răscăieți, din județul Cetatea Albă. Au apărut apoi câteva cazuri în orașul și județul Tighina, precum și în județul Lăpușna. Bilanțul epidemiei din 1922 dintre Prut și Nistru a fost: 12 îmbolnăviri, cu 6 decese, deci o letalitate de 50%. În cursul campaniei antiepidemice a fost vaccinată, cu ajutorul personalului sanitar-militar, întreaga populație de pe o fâșie de teren lată de zece kilometri de-a lungul malului drept al Nistrului, s-au luat măsuri de dezinfecție în taberele refugiaților din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
generale în unitățile contaminate. El descrie astfel, în memoriile sale, acest demers: În câteva săptămâni..., acele câteva spitale de epidemii care au putut fi la repezeală improvizate în nordul Ungariei au fost pline cu bolnavi de holeră gravă, cu o letalitate care întrecea 80%... Mi-am dat seama că, în această situație, numai vaccinarea urgentă a trupelor putea să fie salvatoare. Eu aveam cu mine 10 000 de doze de vaccin antiholeric. Nu știam atunci că această vaccinare a fost cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
care s-a acționat ori de câte ori s-a depistat o infecție simptomatică sau asimptomatică, contaminarea ulterioară a fost de regulă stopată, iar cazurile de holeră declarate s-au tratat cu succes. În 1991 s-au înregistrat însă opt decese, corespunzător unei letalități de 2,9%, atunci când, pe plan mondial, letalitatea coborâse sub 1%. De notat că doctorul Nicolae Beldescu, șeful direcției de medicină preventivă din Ministerul Sănătății, aprecia că o parte din vina producerii a șapte din acele decese revenea personalului sanitar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
o infecție simptomatică sau asimptomatică, contaminarea ulterioară a fost de regulă stopată, iar cazurile de holeră declarate s-au tratat cu succes. În 1991 s-au înregistrat însă opt decese, corespunzător unei letalități de 2,9%, atunci când, pe plan mondial, letalitatea coborâse sub 1%. De notat că doctorul Nicolae Beldescu, șeful direcției de medicină preventivă din Ministerul Sănătății, aprecia că o parte din vina producerii a șapte din acele decese revenea personalului sanitar din zona respectivă 602. În loc de concluzii O sinteză
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
organismului. Astfel, s-a observat că începând cu ziua embrionară E 3,5, animalele care au o deleție homozigotă a genei survivin, prezintă alterarea procesului de asamblare a microtubulilor, ceea ce determină absența fusului de diviziune, formarea de celule multinucleate și letalitate totală într-un interval scurt, care începe cu ziua embrionară E 4,5 (Uren și colab., 2000). Studii imunohistochimice au evidențiat că Survivin este asociată mai mult cu microtubulii fusului de diviziune decât cu kinetocorii, și că este implicată în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]