205 matches
-
trezirilor și consumul energetic în timpul reîncălzirii, în perioada de activitate și după reintrarea în somnolență. Datele au fost obținute prin calcularea consumului de oxigen (Thomas, 1995). Din analiza acestor date rezultă că, în cazul trezirilor naturale, exiată un prim ciclu letargic (trezire din hibernare - intrare în hibernare) de 15,3 zile, în care liliacul consumă 3,6 kj, după care succesiunea de stări se repetă identic. În cazul trezirilor provocate, consumul energetic se ridică, însă, la 14,2 kj, fiind extrem de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
trezirilor provocate, consumul energetic se ridică, însă, la 14,2 kj, fiind extrem de mare în faza de activitate. Diferența de energie consumată în cazul unei treziri induse este , așadar, de 10,6 kj, ceea ce echivalează cu desfășurarea a trei cicluri letargice spontane. 2.1.6.4. Ecologia hibernării Temperatura constantă a lilecilor aflați în hibernare diferă în funcție de specie, ea fiind controlată de sistemul endocrin. Pentru speciile din regiunile temperate care hibernează în peșteri, temperatura optimă, la care consumul energetic devine minim
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
an, dar în cadrul aceleiași strategii generale de supravețuire. Ransom (1990) consideră că principala diferență dintre somnul diurn din perioada de vară și cel din timpul hibernării constă în controlul proceselor de trezire. La lilieci insectivori, hibernarea include mai multe cicluri letargice, întrerupte la intervale rare și regulate atunci când condițiile de mediu sunt constante. Dar dacă vremea se încălzește și insectele încep să zboare unii lilieci se trezesc, rămânând activi ore întregi pentru a vâna și a-și digera prada. Atunci când există
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Înșine. Unii realizează acest urcuș, alții ratează, alții se Îmbată cu apă rece. Contează desigur și intenția, dar și ceea ce realizezi efectiv. Învierea Mântuitorului Isus Hristos ar trebui să ne ocazioneze această „Înviere” interioară, personală, să ne scoată din stările amorțite, letargice și să ne Înalțe spre alte zări valorice. Exemplul iubirii jertfelnice concretizat de Mântuitor ar trebui interiorizat și aplicat de fiecare dintre noi. Pentru cei care nu au ajuns să simtă misterul credinței, un astfel de prilej ar marca o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
puține ori, descriptivul, în formă îndelung cizelată, parnasiană, se convertește în sugestie, simbolistă, a unui spațiu infinit, misterios, clocotind de energie în aparența lui inertă, precum în Mi Cephei, Orionul, Palidul Selene, Nebuloasa din Andromeda, ori a unui fascinant „Nord letargic”, iluminat de fastuoase aurore boreale. Ulterior, D. a încercat să-și diversifice inspirația, în câteva elegii erotice și meditații, îndeobște discursive, diluate. Notabile mai sunt câteva sonete (Lui Ludovic II al Bavariei, Învinsul, Semper idem...) și poemul Statuia, deseori antologat
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
Dar numitorul lor comun e ușor sesizabil; sunt tustrele parabole ale puterii. Și, odată cu Princepele, începe o altă etapă a receptării realului. Săptămâna nebunilor vorbește în fastuosul decor al agoniei despre voluptatea stingerii unui suflet otrăvit. E aici o lume letargică, aflată sub pecetea implacabilă a morții. Cartea, impregnată de filosofie thanatică, este romanul unei devorante iubiri și, în același timp, al unei mari farse, măștile și carnavalurile vestind atmosfera teatrală. În interiorul ficțiunii, autorul introduce o altă ficțiune - lunga serie de
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
muzeu cu următoatea etichetă: cochetele din Belle Époque în grădinile de pe Champs-Élysées. Am încercat atunci să mi le însușesc, să fac din ele iubitele mele imaginare. Prin sinteza mea erotică, le modelam trupurile, ele s-au mișcat, dar cu rigiditatea letargicelor pe care ai fi vrut să le duci în picioare, îmbrăcate, imitându-le trezirea. Și, parcă pentru a accentua impresia de toropeală, sinteza diletantă a luat din memoria mea o imagine care m-a făcut să mă strâmb: un sân
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lare, el însuși zace de regulă în această stare de „somn nepomenit”. Mihai Coman a refăcut corect sfera semantică a expresiei : „somnul nepomenit” este unul de „netrezit”, fără de capăt, adică unul mortuar (22, p. 37). într-o astfel de stare letargică - stare proprie principiului Haosului precosmogonic - e cufundat demonul/monstrul la întâlni rea cu zeul/eroul. Vtra, de exemplu, după ce confiscă apele cosmice, este găsit de Indra în adâncul munților (Rig Veda, IV, 19, 3) zăcând întins (aśayanam), dormind (abudhyamanam
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
De rouă se scuturară, Munți înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară Și de vale c-apucară, Rupse malul, rupse dealul, Rupse brazi și păltinași (61, p. 86 ; vezi și 9, pp. 55, 100 ; 55, pp. 175-176). De această stare letargică este contaminat și eroul atunci când accede în „lumea de dincolo”. „încercarea somnului”, pe care eroul o depășește (sau nu), este un motiv frecvent în balade, basme și mituri (vezi Stith Thompson, Motif-Index of Folk-Literature, motivele C 735 - somnul tabu și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
moșia oamenilor” și „moșia zmeilor” ei trebuie să traverseze „câmpul cu somnul”, căruia Busuioc nu-i poate rezista decât cu ajutorul lui Sucnă-Murgă (adevăratul erou), care îl trezește (68). V.I. Propp face legătura între motivul epic al căderii într-un somn letargic (de regulă al falșilor eroi) și „interdicția somnului”, practică atestată în cadrul unor ritualuri de inițiere (23, pp. 86-89, 274). Ipoteza lui Propp este plauzibilă, odată ce ritualul inițierii era imaginat ca o „călătorie” a neofitului în „lumea de dincolo”. Mircea Eliade
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
somnului”. Chiar și atunci când ies din lăcașul lor. De exemplu, în textele zoroastrice, unul dintre demonii care-l însoțesc pe Arhidemonul Ahriman în încercarea de a distruge creația lui Ormazd este cel numit Busyasta, al cărui nume înseamnă „letargie, somn letargic” (regăsim aceeași rădăcină indo-europeană ca în sanscrită [a]budhyam, rusă buditi etc.). Să vedem cum apare și în folclorul românesc motivul demonilor care poartă „morbul somnului” și-l contaminează pe erou. În balada Milea, eroul „greșește” și adoarme („Am greșit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
eroul se înfruntă cu trei balauri, în trei momente distincte ale scenariului. El adoarme de tot atâtea ori. A patra oară se înfruntă cu mama balaurilor și aceasta îl preface în „stană de piatră” - o altă formă alegorică a stării letargice. Somnul care-l cotropește pe erou este unul irezistibil : „Și îndată adormi, ca și când l-ar fi lovit cineva cu muchea securei în cap” (75, a) ; sau „Abia au intrat în el [în codrul Babei-Iaga] și un somn fără leac a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
iată, se ivi balaurul” (75, c). Nu este vorba de o coincidență, ci de o cauzalitate : eroul adoarme pentru că apare balaurul/demonul sau pentru că pătrunde pe tărâmul acestuia. Așa cum am văzut deja, nu numai eroii sunt contaminați de morbul somnului letargic al „tărâmului de dincolo”. Sfinții, zeii și chiar zeul demiurg nu sunt nici ei imuni. Nefiind de acord cu teoriile cosmogonice formulate de Anaxagora și de Platon, Plutarh scria : „Dacă Dumnezeu ar fi dormit din eternitate, el ar fi fost
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și toți muritorii” (Orfeu, Imnuri, LXXXV ; cf. 78, p. 226). în sfera de semnificații mito-simbolice delimitată putem include și somnul care-l cuprinde pe zeul demiurg înainte, în timpul sau imediat după cosmogeneză. Este un somn datorat contactului acestuia cu materia letargică a Haosului primordial. Într-un text mitic sumerian (Mitul tărâmului Dilmun) este descris Cosmosul abia creat, dar lipsit de viață, „dormind”. Somnul lumii se datorează somnului zeului Enki și al soției sale Nin-Sikil (= fecioara), virgină încă, așa cum virgin era însuși
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
excesive a vege- tației „inutile” („Că de când ai adormit/ Iarba verde te-a-ngrădit,/ Florile te- or cotropit”) și reciproc : creșterea vegetației pare să producă somnul personajului („Florile l-au năpădit/ De s-a scăpat d-adormit”). Așa cum observam mai înainte, somnul letargic este provocat, dar și provocator de Haos. Într-adevăr, în colinde, această vegetație luxuriantă cotropește tot : Scoală, Ano, nu durmi, Că doar’ de-asară ți-a fi ! Că de când ai adurmit, Florile te-au năpădit Și pe gură și pe nas
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Că de când ai adurmit, Florile te-au năpădit Și pe gură și pe nas, Și pe dalbu-ți de obraz, Și prin sân ți s-au băgat, Scoală, fată de ’mpărat ! (12, p. 132) Pentru mentalitatea mito-poetică, somnul (mai ales cel letargic) este frate bun, uneori geamăn, cu moartea, amândouă fiind - în mit și poezie - similar valorizate, de regulă negativ. În mitologia greacă, de pildă, zeul morții (Thanatos) și cel al somnului (Hypnos) sunt frați, fiind procreați de același cuplu de divinități
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vegetație, ci este cotropit și îngrădit de ea. În acest caz, vegetația are ceva malefic și agresiv. Ea sufocă orice urmă de energie vitală, pare că „leagă” magic ființele, le izolează de spațiul cosmizat, impri- mându-le și menținându-le starea letargică. În balade, eroul e „presurat” de flori (92). În colinde, florile „năpădesc” fata de împărat, dar și pe leu („în jurul leului se creează un adevărat zid de flori” ; cf. 22, p. 38), florile îl „cotropesc” pe Dumnezeu, iar iarba îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mică poieniță... Este-o pruncă adormită Și de flori e ocolită [= împrejmuită] (22, p. 81). în basmele tip Frumoasa (din pădurea) adormită (Grimm, Perrault etc. ; cf. Aarne-Thompson, tip 410), cu unele paralele în literatura populară română (57, p. 123), somnul letargic al prin- țesei induce letargie în tot mediul înconjurător : oameni, animale, dar și stihii (focul, vântul etc.). Doar vegetația (cea sterilă, bine- înțeles) crește nemăsurat, cotropind și izolând toată cetatea (imago mundi). „De jur- împrejurul palatului începu să crească un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
puteai vedea palatul defel.” Este aceeași imagine alegorică, cu aceeași semni- ficație : regresiunea (micro-)Cosmosului în Haos. Haosul își reven- dică drepturile și primatul. El readuce (toată sau numai o parte din) materia cosmizată la starea inițială, precosmogonică - materia inertă, letargică, amorfă și nesupusă vreunei legi (massa confusa). Vegetația care crește concentric izolează zona smulsă spațiului cosmizat, întrerupând orice contact cu acesta : „De răzbit, n-a răzbit nici unul [dintre fiii de crai], din pricină că mărăcinii se prindeau laolaltă, ca și când ar fi avut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Bandinus relatează - într-un „raport general” către papa Inocențiu al X-lea - despre transele extatice practicate de anumiți vrăjitori (incantatores), întâlniți de el în Moldova. Tabloul este spectaculos : mimică, tremurături ale membrelor, zbateri convulsive, cădere la pământ și un somn letargic (mortuis similiores) de câteva ore. Când se trezește, vrăjitorul își povestește visele „ca pe niște oracole”. „Când cineva [...] se îmbolnăvește, se adresează acestor incantatores”, descrie Bandinus insolita practică de incubatio (127, pp. CLVII ; vezi și 99, p. 84). într-un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Metamorfoze, VII). Motivul este atât de puternic, încât a pătruns chiar și în unele basme culte. În Vrăjitorul din Oz, de pildă, la intrarea în „lumea de dincolo”, în ținutul vrăjitorului, eroii imaginați de Frank Baum cad într- un somn letargic în timp ce traversează un „câmp cu maci ucigători”. Ulise invocă sufletele morților făcând o libație de făină, apă, miere și vin (Homer, Odiseea, XI, 34-37). Tot apă de izvor, lapte de vacă, miere și vin folosește și vrăjitoarea Pamfila în libațiile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
durat șapte zile, fără mișcare, mâncare sau evacuare. La finele acestei perioade, mișcându-și mâna și ducându-și-o la gură, s-a Înțeles că voia ceva de mâncare și i s-a dat. A rămas Însă În starea sa letargică până la 8 august, cu totul șase săptămâni, fără să pară că e trează, cu excepția zilei de 30 iunie” și așa mai departe. Acest caz e bine autentificat. Și În Miscellaneous Works ale lui J.N. Willan, publicate de doctorul A. Smith
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mediul înconjurător. Sugarii autiști pot prezenta în plus caracteristici conexe, printre care: reacții vizuale anormale față de obiecte, ca fixarea unui obiect bine luminat o perioadă lungă de timp; probleme de somn sau alimentație; ezitări în explorarea mediului; hiperactivitate sau stări letargice; reacții anormale la stimuli senzoriali auditivi, vizuali, odorizanți, tactili, dureroși etc.; hipo sau hipertonie. 2.3.2. Caracteristicile specifice la copii cu autism de la un an și șase luni la patru ani În ceea ce privește relațiile sociale copilul autist poate: să prefere
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
a României În Balcani În vederea Înghețării statu-quo-ului. Politica de susținerea a românilor macedoneni a adus inevitabil coliziunea directă cu naționalismele slave balcanice mult mai substanțiale și agresive, a grevat și deteriorat raporturile cu aceste state, evoluându-se de la o vecinătate letargică spre o relaționare activă dar negativă. Principala preocupare a României În Balcani a fost În toți acești ani, până În preajma Primului Război Mondial, Bulgaria. Acțiunile comitagiilor bulgari În Macedonia, mai ales, au determinat o iritare considerabilă la București, unde cauza aromânilor găsise
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
se declanșeze. Amândouă rămân blocate în corp, iar intențiile lor contrarii produc un spasm ce blochează motricitatea. E ca și cum pornirile spre luptă și fugă, acționând în sens invers, s-ar anula reciproc, paralizând orice reacție și creând astfel o stare letargică. Această formă convulsivă a răspunsului la un șoc emoțional duce la reacția de abandon (Diel,1985). În concluzie, teroarea presupune părăsirea confruntării, căci persoana nu încearcă nici să se bată, nici să se îndepărteze de pericol, depunând, practic, armele. Or
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]