971 matches
-
și Moldavilor, inclusiv atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “, este o formă de luptă în implementarea unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano-Carpato-Pontic.Același lucru se află și în “Letopisețul Țării Moldovei “ a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere”în greutăți și netocmele “ din care pricină ușor au
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
al XVIII-lea cu semnătura lui Petre Aninoșanu; carte de semne (Treptenic), manuscris aparținând lui Constantin Aninoșanu, tatăl lui Petre Aninoșanu, talentat caligraf. Un alt manuscris de 15 file, o Cronologie alcătuită de Petre Aninoșanu între 1842-1848 „după hrisoave și Letopisețul Țării Românești” și care cuprinde anii 1290-1802; Manuscrisul românesc; o Orație de nuntă (2 pagini) scrisă în 17 august 1839, precum și o poezie populară (20 versuri) scrisă caligrafic cu litere chirilice. Referință Bibliografică: La Rucăr-Muscel, un muzeu particular mai puțin
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
04 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Planta cerealieră porumb, se știe, nu este originară din Europa, ea fiind adusă de navigatori din America. Cultura porumbului a început pe continentul nostru în secolul al XVI-lea, dar în țara noastră potrivit letopisețelor, porumbul s-a introdus în timpul lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în Moldova pe vremea lui C. Duca - Vodă (1693-1695), iae în Transilvania mai devreme, în timpul lui Gheorghe Rakoczi I (1630-1648). În Țara Românească susțin unii specialiști, această cultură a început prin
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
nr. 1616 din 04 iunie 2015. Plantă cerealiera porumb, se știe, nu este originară din Europa, ea fiind adusă de navigatori din America. Cultură porumbului a început pe continentul nostru în secolul al XVI-lea, dar în țara noastră potrivit letopisețelor, porumbul s-a introdus în timpul lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în Moldova pe vremea lui C. Ducă - Vodă (1693-1695), iae în Transilvania mai devreme, în timpul lui Gheorghe Rakoczi I (1630-1648). În Țară Românească susțin unii specialiști, această cultură a început prin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
mai multe limbi ... Citește mai mult Plantă cerealiera porumb, se știe, nu este originară din Europa, ea fiind adusă de navigatori din America. Cultură porumbului a început pe continentul nostru în secolul al XVI-lea, dar în țara noastră potrivit letopisețelor, porumbul s-a introdus în timpul lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) în Moldova pe vremea lui C. Ducă - Vodă (1693-1695), iae în Transilvania mai devreme, în timpul lui Gheorghe Rakoczi I (1630-1648). În Țară Românească susțin unii specialiști, această cultură a început prin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
bogată a zonei. Ferice de cel ce se trezește în mijlocul acestor minunății! Un indicator ne anunță intrarea pe teritoriul comunei Pădureni. Nu departe de aici, drumul se ramifică. Pe acostamentul din dreapta, un panou elegant lucrat, dar cu motive preluate din letopisețele Moldovei, ne prezintă harta comunei și ne informează cu privire la toate localitățile ce intră în componența acesteia, oferind călătorului date referitoare la vechimea atestată documentar, a fiecăreia dintre ele, precum și alte informații. Astfel, aflăm lucruri foarte importante, precum urmează: Cu o
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
au crezut că lovind în confrate și dând din coate poate să ajungă în fruntea breaslei. Nicolae Bălcescu în „Românii subt Mihai Voievod Viteazul” a urmat, prin plagiere, firul povestirii lui Florian Aaron. Al. Dobrescu susține în „Pirateria intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și despre Nicolae Milescu, însă Daniela Dumbravă în „România Literară” Nr. 41 îl combate spunând că: „Nicolae Milescu nu a plagiat...”, iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și despre Nicolae Milescu, însă Daniela Dumbravă în „România Literară” Nr. 41 îl combate spunând că: „Nicolae Milescu nu a plagiat...”, iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că „acesta a fost inspirit din povestiri fără autori ce circulau ca folclor... deci nu este un plagiat”. Același autor spune că dascălii de manuale și cursuri universitare: P.T. Cernătescu, latinistul N. Quintescu, Titu Maiorescu, în „Cursul de logică
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
și atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica sa „Domnii țării Moldovei și viața lor”, este o formă de luptă în implementarea unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano -Carpato- Pontic. Același lucru se află și în „Letopisețul Țării Moldovei” a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere „în greutăți și netocmele” din care pricină ușor au
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
înțelegerea rațională, („Cum să te uit, Tăcere...”), nivelul simbolic , („Vârstă a poeziei, cu toate ierbile din sufletul meu îți descântec trecutul...”), nivelul intuiției poetice („Pe o miriște mută somnul adoarme, prin arbori vântul scheaună-ncet, pustie și tristă ziua desfide letopisețul acestui Poet ... Cele trei modalități ale limbajului, firește, nu apar în stare pură, ci cu întrepătrunderi inerente și evidente. În evoluția liricii , ipostazele creatorului reflectă raportul dintre sine și eul exterior (problematizant), se asociază cu o anumită traiectorie spirituală (imaginar
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
ca fiu, tot nelegitim, al lui Ștefan Tomșa. Denumirea de „Armeanul” îi vine de la originea armenească a mamei. În același timp, un alt izvor istoric îi cufundă în ceață originea: „Nu știu cine era și de unde se trăgea...”, spune călugărul Azarie în letopisețul său. Iar cronicarul leșesc Martin Paskovski, trage spuza pe turta nației sale, încercând să acrediteze ideea că Ioan-Vodă ar fi fost polonez. Oricare i-ar fi fost însă obârșia, așa cum frumos spune Dinu C. Giurescu, „...Ion Vodă rămâne, în primul
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
-ntreb pe cine-o fi/Pus destinul,să mai tragă niscai sfori?(Ardeau în jungle).Caracterul ambivalent al poeziilor,de spectacol și premoniție,de ironie,luciditate și vigilență,dă versurilor o notă puternică de avertizare față cu realul:Cronici și letopisețe/panoplia cu sâneșe/ Și pumnalele de sânge/Peste care timplul plânge(Cronici și letopisețe). Libertatea,autenticitatea, integritatea, au rădăcini,în acest amestec infailibil de sarcasm și ideal. Fiecare poem dezvoltă o premisă cu aparență nevinovată până la răstălmăcirea ei în sugestie
ION UNTARU-FLOARE DE LOTUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360113_a_361442]
-
jungle).Caracterul ambivalent al poeziilor,de spectacol și premoniție,de ironie,luciditate și vigilență,dă versurilor o notă puternică de avertizare față cu realul:Cronici și letopisețe/panoplia cu sâneșe/ Și pumnalele de sânge/Peste care timplul plânge(Cronici și letopisețe). Libertatea,autenticitatea, integritatea, au rădăcini,în acest amestec infailibil de sarcasm și ideal. Fiecare poem dezvoltă o premisă cu aparență nevinovată până la răstălmăcirea ei în sugestie polemică. Poeziile lui Ion Untaru are aerul unei superbii melancolice, în care recunoaștem orgoliile
ION UNTARU-FLOARE DE LOTUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360113_a_361442]
-
imbecil”. Dacă butada este adevărată ( și nu este!), rezultă un adevăr ... amuzant! Din aforismele Svetlanei Garabaji, din Republica Moldova, spicuiesc: - “Sumanul săracului nu-i pe spatele bogatului”. În acest aforism, Svetlana continuă, în spiritul tradiției populare, scrisele cronicarului Ion Neculce din “Letopisețul Țării Moldovei...”: “Lacrimile săracilor, nice soarele, nice vântul, nu le poate usca”. - “Vorba înțeleptului mângaie auzul”. Cu condiția ca: “Cine are urechi de auzit, să audă”(Noul Testament) - “E ușor aripi să porți, când nu le crești, ori nu le ai
Fifth International Anthology on Paradoxism () [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
ei, în calitatea lor de negustori, instaurarea unei stabilități politice în regiune era de o importanță deosebită. În secolul IX, pe harta Europei mai apare încă un mare stat feudal timpuriu - Rusia Kieveană. Unii cercetători, bazîndu-se pe cele expuse în letopisețul „Povestea anilor de demult” („Povesti vremennîh let”), susțin că acest stat a fost fondat de către konungii (cnejii) varegi și că politonimul de Rusia provine de la denumirea unei regiuni omonime din Suedia. Varegii suedezi, la fel ca și confrații lor norvegieni
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
fi privit ca un manifest programatic geopolitic. [xix] Varegi - denumirea slavă a vikingilor (normanilor). Războinicii scandinavi au fost cei mai de temut cuceritori și pirați ai Evului Mediu Timpuriu. Timp de trei secole (IX-XI) ei au terorizat întreaga Europă. Primul letopiseț rusesc spune că Novgorudul, care era vestit ca mare centru comercial, i-ar fi chemat pe konungii (cnejii) Sineus, Truvor și Rurik la domnie pentru a pune capăt anarhiei și răzmerițelor dintre uniunile tribale ale slavilor de Răsărit. [xx] Karețki
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
care a susținut momentul artistic denumit: Din colburi de poveste. File musicești. Ca un element inedit al manifestării trebuie menționată demonstrația de tipar manual intitulată Happening - Moara de Hârtie unde publicul a putut tipări cu propria mână un fragment din Letopisețul lui Miron Costin referitor la bucuria pe care o dă “cetitul cărților”. Ce element mai reprezentativ din programul destinat aniversării unei biblioteci se putea găsi?! Editura Academiei a avut propriul stand de cărți, oferite la preț promoțional, cărți importante și
Cronica unui eveniment: Noaptea Porților Deschise la Biblioteca Academiei Române () [Corola-blog/BlogPost/339657_a_340986]
-
secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
și Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei dela Dabija Voievod până la domnia lui Ioan Mavrocordat “, dar și în “O samă de cuvinte “în care îl zugrăvește pe Ștefan cel Mare ca iubitor de sabie și icoană, iar ion neculce în “Letopisețul Țării Moldovei “, povestește evenimentele trăite dintre anii 1661-1743, continuând cronica lui Miron Costin. În această cronică ilustrează momentul în care Dumitrașcu Vodă, Cantacuzino și o seamă de boieri cer și obțin să fie lăsate pentru iernat hoardele tătărești.Printre elementele
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
de kilometri de Câmpulung Moldovenesc și numai la cinci kilometri de Gura Humorului. Cea mai completă și plăcută relatare referitoare la nașterea ei am apreciat că aparține lui Ion Neculce. Într-un fragment al lucrării „O samă de cuvinte” din „Letopisețul Țării Moldovei” cronicarul menționează următoarele: "Ștefan-vodă cel Bun, bătându-l turcii la Războieni, au mersa să intre în Cetatea Neamțului. Și fiind mumă-sa în cetate, nu l-au lăsat să intre și au dzis că pasărea în cuibul său
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
și se adăpostea așa zisă bibliotecă a gimnaziștilor rămâni.”( Istoria literaturii române de George Călinescu). Acesta bibliotecă care se întindea pe câteva rafturi și dulapuri era alcătuită din autori români, broșuri, foi răzlețe, calendare la modă, opuri istorice printre care Letopisețele lui Kogălniceanu, alte cărți de beletristica atât cât putuse să strângă profesorul din leafa lui și din donații. Trebuie să spunem că bibliotecă era aproape clandestina în casa lui Pumnul pentru că legile de atunci interziceau elevilor de a întreține biblioteci
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
robie, mai mult de 100.000. Mulți de aceia au așăzat Ștefan vodă în țara sa, de și până astăzi trăiaște limba rusească în Moldova, ales pre unde i-a descălecat, că mai a treia parte grăiescu rusește.” (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, Sursa: http://adevarul.ro/locale/galati/istorii-controversate-Stefan-mare-jefuitorul-fost-domnitorul-autor-deportari-masa-dus-distrugerea-sute-sates-1 5589a342452e97e90aac0ee7/index.html). Bogdan Petriceicu Hașdeu, Etimologicum Magnum Romaniae, vol. 2, pag 1696,1700,1701,1702: X-Numele de "Armeanca" era dat țigăncilor în Țările Române, fapt confirmat de Hașdeu în Etimologicum Magnum
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
a căror bărbați ei speră/ C-ajungând cândva miniștri le-a deschide carieră. (Scrisoarea II) Cum se prezintă educația în societatea contemporană? O, eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseți,/ Ați ajuns acum de modă de vă scot din letopiseț. (Scrisoarea III). La aceste academii de științi a zânei Vineri/ Tot mai des se perindează și din tineri în mai tineri,/ Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas,/ Până când din școala toată o ruină a rămas
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]