166 matches
-
fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), salba moale ("Euonymus europaeus"); Ierburi și flori: colțișor ("Dentaria bulbifera"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), leurda brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ("Allium ursinum"), vinarița ("Asperula odorata"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), talpa-ursului ("Acanthus longifolius"), sânzienă roșie ("Galium purpureum"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), crin de pădure ("Linum uninerve"), moșmon ("Micromeria pulegium"), brie
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
Jiu și Motru, la sud-vest aproape de râul Motru, iar la sud-est până la confluența râului Jilțul Mare cu râul Jiu. Fără să se cunoască în mod precis hotarele, istoricul Constantin C. Giurescu opinează că județul Jaleș cuprindea satele Bălești, Cereș, "Dăbăcești",Leurda, Ploștina, Rasova, Tămășești și Turcinești, iar sociologul Ilie Bădescu menționează în plus satele Bălcești, Ceauru și Vereșevo. Prima mențiune este în hrisovul din 3 octombrie 1385 prin care domnitorul Dan I "donează mănăstirii Tismana acest sat (Tismana) din judetul Jaleș
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
copaci sunt pe Jaleș la "Dăbăcești" "), Dan al II-lea și Vlad Dracul ("și grâul din județul Jaleșului, 400 de găleți, de câte ori e vremea dăjdiei"). Alături de "Dăbăcești" sunt amintite câteva sate, cum ar fi Ploștina și la 5 august 1424 Leurda , dar și alte sate "și pe Jaleș, Arcani și Tămășiști și Bălești și Rasov" amintite în diploma regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, din 28 octombrie 1428. Tot județului Jaleș îi aparțineau și alte localități menționate de documente din secolul XV
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
azi a Stejarului, n.n.): Ceita. 13. Ridu Capu Câmpului: Lunca lui Niag, Coasta Stagarului (azi a Stejarului, n.n.), Sdiabu Carpanului, Zapozile cele Mari. 14. Ridu Pe Valia Poienii: În Dos și În Față, Plopci cu Varvu. 15. Ridu: Pe Lunca; Leurda; Lazuletu; Lunca Bratae; Valea Cinii cu Dosu și Față; Lunca Rusului; În Laz; La Preluca Ursului cu Isvoru Ursului; Isvoru Petrii; Isvoru Bătrân și Prislopu Frumuselii, cu Munții: Lespedea sau Bătrână, Dosu Stanigii, Obârșia Strâmbii, Barloaia, Muncelu cu Fata și
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
vulgare"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), laptele câinelui ("Euphorbia cyparissias"), pâștița galbenă ("Anemone ranunculoides"), viorea ("Scilla bifolia"), piperul lupului ("Asarum europaeum"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), pieptănarița ("Cynosorus cristatus"), sulițica ("Dorycnium herbaceum"), iarba-câmpului ("Agrostis stolinifera"), iarbă vântului ("Nardus strictă") sau păiușuri din speciile "Festuca strictă", "Festuca ruoicola" și "Festuca valesiaca". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asciații, graminee și leguminoase de mică valoare furajera, în deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asociații graminee și leguminoase de mică valoare furajeră, îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
cărbuni ("Phyteuma vagneri"), sclipeți ("Potentilla aurea"), piciorul cocosului (din speciile: "Ranunculus platanifolius" și "Ranunculus carpaticus"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), degetărel ("Soldanella hungarica ssp. major"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa"), toporaș galben de munte ("Violă biflora"), veronica ("Veronica fruticans"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), leurda ("Allium ursinum"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), bucățel ("Agrostis canina"), rogozuri (din speciile: "Carex echinata, Carex echinata, Carex rostrata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
12 iunie, la islazul comunal), la Sărbătoarea „Scoverzilor” (în august, în centrul comunei) sau la Maialul Primăverii (în mai, în zona „Merezi”). De asemenea există oportunități de dezvoltare a agroturismului. În împrejurimi se află poieni cu priveliști frumoaste: Poiana cu leurdă, Poiana cu ghiocei. Cei interesați, pot vizita stațiunea paleontologică de argilă, aflată sub egida Academiei Române. Holbavul are 2 școli și 2 grădinițe.
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Leurda, comuna Cășeiu, județul Cluj, datează din a doua jumătate a secolului XVIII-lea și are hramul „"Sfinții Apostoli Petru și Pavel"”. În anul 1998 biserica a fost mutată în curtea Complexului Muzeal Bistrița. Cu ocazia mutării, biserica a fost restaurată
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
Complexului Muzeal Bistrița. Cu ocazia mutării, biserica a fost restaurată. Construită la mijlocul secolului XVIII în Cășeiu, micul edificiu de cult a fost vândut parohiei Chiuești un secol mai târziu, iar în 1894, credincioșii din Chiuești au dăruit biserica credincioșilor din Leurda. Drumul bisericuței nu se oprește aici, aceasta poposind din anul 1998 în curtea Muzeului Județean Bistrița-Năsăud. Monument de mici dimensiuni (11 m lungime și 7 m lățime), edificiul este împărțită în pronaos, naos și absida altarului. Intrarea în biserică se
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă grâu, porumb
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
denumiri care atestă originea localității: Dealul Moiseiului. Munții localității: Pietrosu, Măgura Mare, Troian și Bătrâna Dealuri: Săcelului, Hlașca, Beresii, Moiseiului, Arșița, Deluț, Znida, Măguricea, Poduri, Stăpan, Purcăreț, Hâgele, Piciorul Gradului, Tunsului, Motoiului, Podul lui Ciuban, Rogorului, Mare, Lazul, Lăcșorul, Jurchii, Leurda, Față, Muncelaș, Alacul, Păroșii, Prisloapa. Văi: Uncoaiei, Beresii, Rea, Măguricii, Morii, Sânii, Undiului, Săcăturii, Hotarului, Pleșii, Motoiului, Săliștii, Păulenilor (Polenilor), Vășcoaiei (în unele variante, Ivășcoaiei), Ciuban, Pecijnei, Păroșii. Izvoare: Izvorul lui Dragoș și Izvorul Negru Moiseiul, ca și Depresiunea Maramureșului
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
plante, printre care și leușteanul. Toponimizarea (directă sau prin intermediar antroponimic) a numelui unei asemenea plante i-ar putea surprinde pe unii. Dicționarele toponimice consemnează însă și alte nume asemănătoare de locuri: Leușteanu (loc în moșia satului Chirnogi, județul Călărași), Leurda (sat în județele Cluj și Gorj) < leurdă „un fel de usturoi sălbatic“, Leordețul, Leurgioara, Dealul Leurzii, Leordișul, Leordina, Leordoasa, Leordeni, Leordeanul, Leordeanca, Vărzarul, Vărzăroaia, Vărzăria, Rugăria, Secăria, Vărzărișul, Hemeișul (< hemei, hamei, „humulus lupulus“, „plantă ale cărei semințe se folosesc la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sau prin intermediar antroponimic) a numelui unei asemenea plante i-ar putea surprinde pe unii. Dicționarele toponimice consemnează însă și alte nume asemănătoare de locuri: Leușteanu (loc în moșia satului Chirnogi, județul Călărași), Leurda (sat în județele Cluj și Gorj) < leurdă „un fel de usturoi sălbatic“, Leordețul, Leurgioara, Dealul Leurzii, Leordișul, Leordina, Leordoasa, Leordeni, Leordeanul, Leordeanca, Vărzarul, Vărzăroaia, Vărzăria, Rugăria, Secăria, Vărzărișul, Hemeișul (< hemei, hamei, „humulus lupulus“, „plantă ale cărei semințe se folosesc la fabricarea berii“), Fîniș (< fîn), Bucinișul (< buciniș, „cucută
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă, cătun, cioară, copac, copil, doina, fărîma, ghimpe, groapă, leurda, mal, mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș, Buzău, Mureș, Timiș; oronime: Carpați; oiconime: Turda)251. Bibliografie specială: Beekes, Robert S.P., Comparative Indo-European Linguistics. An Introduction, John Benjamins, Amsterdam, 1995. Benveniste
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la centrele silvice specializate de achiziții sau direct trecătorilor, de pe marginea drumurilor naționale. Alți rromi, mai ales cei din categoria vătrașilor și ursarilor, Își completează veniturile Îndeletnicindu-se cu recoltarea urzicilor timpurii din pădurile de foioase (silvostepă), a grâușorului și leurdei, a efemeridelor de primăvară (ghiocei, viorele și lăcrămioare), a narciselor din zonele protejate, cum ar fi În zona Făgărașului (la Vad și Șercaia) sau la Vlăhița-Harghita. În multe cazuri aceștia prin necunoașterea legislației intră sub incidența legii, pătrund În ariile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
galbene și splinuță, rădăcină mărunțită de osul iepurelui și obligeană. -Vinul preparat din rădăcini de anghinare (5 lingurițe la 1 l vin alb cu fierbere 2-3 minute), sau din macerate, timp de 2 săptămâni, din hrean, pelin alb, frunze de leurdă, fructe de păpălău și semințe măcinate de morcov. Vinul se consumă În cantitate de 2 păhărele pe zi, cu acțiuni diuretice În caz de hidropizie avansată. La persoane care nu suferă de diabet se recomandă siropul din rădăcini de hrean
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
obligeană (1 linguriță rasă de rădăcini uscate la 250 ml apă rece, se lasă să macereze toată noaptea iar a doua zi, dimineața, se Încălzește ușor, se strecoară și se bea un ceai călduț, de ori apar dureri. *Tinctură de leurdă (Allium ursinum) din frunze și bulbi tăiați mărunt care se pun Într-o sticlă și se acoperă cu alcool 400; se lasă să macereze timp de 14 zile după care se administrează la copii câte 10-15 picături În puțină apă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
apă, de 3-4 ori pe zi. *Afinată (lichior de afine În alcool 400) preparată din 1 kg fructe zdrobite și 500 g zahăr, macerate la soare timp de 15 zile, care se consumă cu moderație de către bolnavii adulți. *Tinctură de leurdă (Alium ursinum) preparată din frunze și bulbi, tăiați mărunt și introduși Într-o sticlă; se adaugă alcool 400 atât cât acoperă materialul vegetal, se Închide cu dop și se lasă la macerat timp de 2 săptămâni, Într-un loc călduros
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cimbru, tarhon, chimion, anason, ceapă, usturoi, hrean, folosite În diferite salate. În mod special, se vor consuma, zilnic, semințe neprăjite de dovleac, lămâi, 1-3 câței de usturoi (de 2-3 ori pe zi, Între mese) și fructe acre. Frunzele proaspete de leurdă (Alium ursinum) au proprietăți terapeutice deosebite care asigură un efect remarcabil asupra viermilor intestinali, inclusiv Giardia. După spălare, frunzele sunt tăiate mărunt și se consumă În stare crudă. fie ca salate, fie incluse În diferite aperitive. De asemenea pot intra
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de ore, se strecoară prin tifon și se Împarte În 3 părți egale, consumate Înainte de mesele principale, prin Înghițituri rare. Tratamentul durează 10 zile consecutiv și se reia, la nevoie, după o pauză de 10 zile. Macerat din frunze de leurdă și măcriș iepuresc, bulbi de ceapă și usturoi, tocați și macerați timp de 12 ore, din care se bea extractul (câte 50 ml la intervale de 30 minute) timp de 3 zile consecutiv. În uz extern se fac băi locale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
scape de recrutarea din toamna asta, ultima recrutare, cum să-i fie frică! îmi dai și mie din cafea? cum de nu, de ce nu mi-ai zis, ia-o toată! multe rețete de mîncăruri de la Ioana, credeam că purul și leurda sînt totuna! adevărat că sînt amîndouă usturoiate, melcii buni, broaștele nu, i-am spus lui Norvedin că plec, am aruncat căldarea în care a gătit el arici, și nurcă mănîncă, șobolan! Ora 17,10, în acceleratul București Satu Mare, în stația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
e trădător de țară! și ar trebui să dea banii pe facultate înapoi! la noi la Hagieni, dacă mai mănînci și asta să știi că eu plec! mănîncă arici Norvedin al meu! ea, în schimb, mănîncă pur, un fel de leurdă, urzici, alea grecești, de ies mai tîrziu, mai bune ca alea românești, dar să le bați ca pe icre! bărbatu-meu știe turcește, numai eu n-am învățat nici o limbă, decît românește știu, da, cu accent bănățean! păi, doamnă, noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]