161 matches
-
datele prezentate în tabelul 4.2. indică totalul de nutrienți conținut de diferitele îngrășăminte, nu toți acești nutrienți sunt accesibili pentru nutriția culturilor în anul aplicării (tabelul 4.3.). De asemenea, pierderile de nutrienți pe timpul depozitării pot avea loc din cauza levigării și volatilizării, care depind în mare măsură de modul în care sunt gospodărite aceste îngrășăminte. Pierderile de azot ca amoniac sau azot gazos din îngrășămînt pot fi de ordinul a 10% din greutatea totală, când acesta este tasat în grămadă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
la 40% când grămada este afânată și întoarsă. Pierderile gazoase din mustul de gunoi pot fi de ordinul a 10-20% și chiar mai mari când acesta este agitat. Din această cauză aplicarea în primăvară este mai eficientă din cauză că pierderile prin levigare sunt mai mici decât în cazul aplicării în toamnă sau iarnă (tabelul 4.4.). Cifrele din tabelul 4.5. indică o aprovizionare estimată rezonabilă, cu cantități de elemente minerale accesibile culturilor în anul aplicării, pentru diferitele tipuri de îngrășăminte și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Inițial raportul C:N influențează nivelul pierderilor, un raport inițial C:N în jur de 40 determinînd pierderi reduse. Adăugarea unei cantități mari de paie în materialul de așternut servește la absorbția unei cantități sporite din urina secretată. Pierderile prin levigare din grămezile de gunoi neacoperite pot fi considerabile. Pierderile de azot prin spălare sunt reduse, fiind de numai 4-6%, în cazul grămezilor acoperite comparativ cu pierderi de 10-14%, în cazul grămezilor neprotejate. Pierderile prin levigare din grămezile de gunoi sunt
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
din urina secretată. Pierderile prin levigare din grămezile de gunoi neacoperite pot fi considerabile. Pierderile de azot prin spălare sunt reduse, fiind de numai 4-6%, în cazul grămezilor acoperite comparativ cu pierderi de 10-14%, în cazul grămezilor neprotejate. Pierderile prin levigare din grămezile de gunoi sunt de obicei în forme organice, iar pierderile de azot nitric sunt insignifiante în acest caz. Experiențele au arătat că 60 pînă la 90% din azotul amoniacal din gunoiul de taurine se poate volatiliza între a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a oxigenului. O abordare foarte comună constă în depozitarea gunoiului într-o singură grămadă cu speranța obținerii unor rezultate corespunzătoare. Această depozitare întîmplătoare poate conduce la obținerea de produși variați și înregistrarea unor pierderi semnificative de nutrienți, în special în urma levigării. Gunoiul de grajd care este colectat și depozitat sub condiții controlate, departe de așezarea și expunerea la intemperii a grămezii poate fi reflectat în platforma de depozitare a gunoiului de grajd. Mulți fermieri au găsit că acest mod de depozitare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
îngrășământul organic este depozitat afară, el trebuie să fie acoperit pentru a-l proteja de scurgeri iar grămada trebuie să fie amplasată pe o suprafață impermeabilă la apă și având scurgerile colectate într-un tanc. O grijă majoră o reprezintă levigarea nitraților, dar studiile au arătat că solul de desubtul grămezii devine rapid anaerobic, deci că levigarea nitraților în sol devine parte a procesului denitrificării rezultînd azot gazos care, eventual, aprovizionează înapoi atmosfera. Penetrarea nitraților pe profilul de sol a fost
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
iar grămada trebuie să fie amplasată pe o suprafață impermeabilă la apă și având scurgerile colectate într-un tanc. O grijă majoră o reprezintă levigarea nitraților, dar studiile au arătat că solul de desubtul grămezii devine rapid anaerobic, deci că levigarea nitraților în sol devine parte a procesului denitrificării rezultînd azot gazos care, eventual, aprovizionează înapoi atmosfera. Penetrarea nitraților pe profilul de sol a fost găsită minimă, însumînd în jur de 5 kg NO3-N/ha pe solurile nisipoase și pe arii
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în momente nepotrivite în cursul anului, pentru a goli spațiul de depozitare. Aplicarea mustului de gunoi din toamnă pînă în ianuarie, când preluarea azotului de către culturi este redusă iar scurgerile depă șesc evaporarea, este mai puțin eficientă datorită denitrificării și levigării nitraților. Cele mai mari pierderi de azot din must se înregistrează în timpul aplicării, cu toate că o risipă semnificativă poate rezulta și prin scurgerile ce au loc din mustul depozitat. Circa jumătate din azotul existent în must este reprezentat de azotul amoniacal
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mustului provin din scurgerile acestuia în cursurile de apă, unde cererea mare de oxigen biologic pe care o reduce, poate fi fatală vieții acvatice sau din riscul de contaminare cu Salmonella a surselor de apă. Poluarea poate rezulta și din levigarea nitraților prin aplicarea mustului toamna pe miriște, existând și suspiciunea că amoniacul volatilizat în urma administrării, poate fi un factor semnificativ ce contribuie la formarea ploilor acide. Altă problemă majoră a poluării este cea a mirosurilor emanate, denumite în termen eufemistic
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
alți compuși eliberați în timpul aplicării. Acești compuși conduc la arderea plantelor de cultură și distrug viermii de sol, contribuind în plus și la o accentuare a mirosului. în absența aerației, scopul depozitării trebuie să fie reducerea pierderilor de nutrienți în urma levigării, volatilizării sau denitrificării. Situația ideală este una în care toate paiele utilizate sunt încorporate în must, îmbunătățind astfel raportul C:N. Un raport mare C:N aprovizionează cu energia necesară bacteriile care încorporează azotul ca proteine structurale. Stocarea în tanc
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
din proces); ... c) descrierea modului de tratare aplicat deșeului, în conformitate cu Articolul 7 din Hotărârea Guvernului nr. 162/2002 , sau declararea motivelor pentru care acest mod de tratare nu a fost considerat necesar; ... d) date privind compoziția deșeului și comportarea la levigare, atunci când acestea sunt considerate relevante; ... e) aspectul deșeului (miros, culoare, stare fizică); ... f) codul, conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și Lista deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase, și alte informații considerate necesare; ... g) pentru deșeurile periculoase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]
-
acceptat deșeul; ... i) informații suplimentare sau alte restricții și precauții necesare pentru activitatea de depozitare propriu-zisă; ... j) testarea dacă deșeul poate fi reciclat sau valorificat. ... Ca regulă generală, informațiile de mai sus se obțin în urma testării deșeului. Pe lângă comportarea la levigare, compoziția deșeului trebuie să fie cunoscută sau determinată prin analize. 1.7. Cantitatea și calitatea informațiilor pentru caracterizarea generală, testele de laborator necesare, precum și testele de verificare a conformării sunt elemente care se stabilesc în funcție de tipul de deșeu. Din acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]
-
de la incinerarea deșeurilor municipale). 1.9.1.2. Pentru aceste deșeuri caracterizarea generală cuprinde datele de bază enumerate la pct. 1.6 și în special următoarele: a) domeniul compoziției deșeurilor individuale; ... b) domeniul și variabilitatea proprietăților caracteristice; ... c) comportarea la levigare, determinată prin teste de levigare rapide și/sau teste de percolare și/sau test pe bază de pH, dacă este necesar; ... d) indicatorii specifici necesar a fi testați în mod regulat. 1.9.1.3. Dacă deșeul este produs în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]
-
9.1.2. Pentru aceste deșeuri caracterizarea generală cuprinde datele de bază enumerate la pct. 1.6 și în special următoarele: a) domeniul compoziției deșeurilor individuale; ... b) domeniul și variabilitatea proprietăților caracteristice; ... c) comportarea la levigare, determinată prin teste de levigare rapide și/sau teste de percolare și/sau test pe bază de pH, dacă este necesar; ... d) indicatorii specifici necesar a fi testați în mod regulat. 1.9.1.3. Dacă deșeul este produs în același proces în diferite instalații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]
-
Verificarea trebuie să arate că deșeurile se încadrează în valorile limita stabilite pentru indicatorii critici. 3.4. Testele și analizele pentru verificarea conformării se realizează prin aceleași metode utilizate în cadrul caracterizării generale și ele cuprind cel puțin un test de levigare discontinuă. Pentru acest scop se folosesc metodele listate în Secțiunea 3 sau orice alte metode care asigură o calitate științifică unitară. 3.5. Deșeurile pentru care nu sunt necesare analize de caracterizare generală, conform pct. 2.1, a) și c
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]
-
ale deșeurilor - EN 13137 - Determinarea TOC (carbonului organic total) în deșeuri, nămoluri și sedimente - prEN 14346 - Calcularea materiei uscate prin determinarea reziduului uscat sau al conținutului de apă. 3.3. Teste de levigabilitate a) prEN 14405 Testul de comportare la levigare - test de percolare de sus în jos (test de percolare la debit ridicat pentru compuși anorganici) ... b) pr SR EN 12457/1-4 Levigabilitate - Test de conformare pentru levigabilitatea deșeurilor granulare și nămolurilor: ... partea 1: L/S = 2 l/kg, dimensiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]
-
a fost modificată de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.292 din 15 decembrie 2010 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 862 din 22 decembrie 2010. c) deșeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentă cu a celor prevăzute la lit. b) și care satisfac criteriile relevante de acceptare stabilite potrivit anexei nr. 3; aceste deșeuri periculoase nu se depozitează în spații destinate deșeurilor biodegradabile nepericuloase. ... ------------ Lit. c) a alin. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167282_a_168611]
-
completări prin Legea nr. 426/2001 ; ... k) deținător - definit în anexa nr. 1A la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2000 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001 ; ... l) eluat - soluția obținută printr-un test de levigare a deșeurilor efectuat în laborator; ... m) garanție financiară/securitate financiară - dovada pe care trebuie s-o prezinte proprietarul depozitului la solicitarea autorizației de mediu, care să ateste că are resursele financiare necesare pentru remedierea unor deficiențe de construcție sau apărute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167282_a_168611]
-
3.1. Procedurile generale pentru caracterizarea și testarea deșeurilor în vederea acceptării la depozitare se stabilesc pe trei niveluri ierarhice: Nivelul 1: Caracterizare generală, realizată cu metode de analiză standardizate pentru determinarea compoziției fizico-chimice a deșeurilor și pentru testarea comportării la levigare și/sau a variației caracteristicilor deșeurilor pe termen scurt și lung. Nivelul 2: Testarea încadrării corecte a deșeurilor într-un depozit, care se realizează prin verificări periodice efectuate prin analize simple, standardizate și metode de caracterizare a comportării, pentru a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167282_a_168611]
-
a azotului din îngrășăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraților până la oxizi inferiori și azot molecular); ● procese prin care formele minerale asimilabile de azot sunt îndepărtate din stratul arat al solurilor fără a putea fi utilizate de plante (volatilizarea amoniacului, levigarea nitraților în profunzimea solului). Riscul de poluare este legat, în principal, de compușii de oxidare ai azotului. Când nu sunt aplicați ca săruri ale acidului azotic, nitrații și nitriții rezultă prin oxidarea biologică a formei cationice relativ imobilă NH(4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
și rămân în soluția solului (apa din sol împreună cu unii compuși chimici) de unde, o parte sunt absorbiți sau metabolizați în plantele superioare sau în biomasa microorganismelor, iar o altă parte sunt antrenați cu apa în profunzimea solului prin procesul de levigare (spălare). Pierderi însemnate de azot pot avea loc și prin procesul de volatilizare a amoniacului din îngrășămintele cu azot amoniacal aplicate la suprafață sau pe solurile nisipoase, sau prin hidroliza enzimatică a îngrășămintelor care conțin azot amidic, precum și pierderi sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
conțin azot amidic, precum și pierderi sub formă de oxizi inferiori ai azotului [NO și N(2)O] și chiar azot molecular în procesul de reducere a nitraților cunoscut sub numele de proces de denitrificare. Aceste procese și îndeosebi, cel de levigare, se petrec în toate solurile din țara noastră și sub toate culturile și sunt mai accentuate pe solurile nisipoase, cu deosebire pe cele irigate (figura 4.1). Figura 4.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole*) b) Tipuri de îngrășăminte minerale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
ajustate cu cantitatea de azot mineral pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ și cu alte aporturi (din precipitații, din apa de irigație, din resturi vegetale încorporate în sol, din fixare biologică) și pierderi de azot (prin levigare, prin volatilizare, prin imobilizare biologică, ș.a.). Aceste corecții pot fi făcute cu ajutorul următoarei relații: DN = N(c) - [N(s) + N(a) + N(b) + N(r)] + [N(i) + N(g) + N(l)] în care: DN este doza de azot din îngrășământ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
N(i) este azotul pierdut prin imobilizare de către microorganismele din sol, în kg/ha; N(g) este azotul pierdut prin volatilizare, inclusiv prin denitrificare, în kg/ha; N(l) este azotul pierdut prin antrenare cu scurgerile de suprafață și prin levigare, în kg/ha. Corecțiile făcute pe baza acestei relații au un caracter estimativ, datorită complexității fenomenelor care controlează parametrii respectivi așa cum rezultă din cele ce urmează. Necesarul de azot al culturii [N(c)] Necesarul de azot ale culturii se pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
poluare difuză a mediului acvatic, provenit din activități agricole. Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în funcție de numeroși factori care controlează nivelul de nitrați prezenți în sol și intensitatea fenomenelor de scurgere și levigare. Acest nivel variază cu cantitatea, tipul de îngrășământ, epoca și tehnica de aplicare a îngrășămintelor cu N, cu cantitatea de azot nitric rezultat în urma mineralizării materiei organice din sol și a altor reziduuri organice încorporate în sol precum și cu cantitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]