4,808 matches
-
și ea, într-un viitor nu prea îndepărtat, o limbă internațională. Dar, mai presus de toate acestea, lipsită aproape complet de barierele dialectale ale surorilor ei neolatine și chiar ale englezei, limba română păstrează de veacuri o unitate și exactitate lexicală uluitoare, cimentată de vicisitudinile istoriei, însușire cu care nici o altă limbă nu se poate mândri întotdeauna. Deoarece suntem siguri că viitorii colaboratori vor ține cont de cerințele acestei publicații, „Bogdania” (www.revistabogdania.ro) își deschide cu bucurie paginile ei către
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Revista_bogdania_din_focsan_ionel_marin_1360668138.html [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
derizoriu cenușiu, ca un antifrumos estetic, ca florile de mucigai argheziene. De altfel, Gheorghe Andrei Neagu folosește procedee oarecum atipice în creionarea personajelor sale, deoarece renunță la descriere sau narațiune pentru protretul fizic sau moral și recurge la structuri lingvistice lexicale cu valențe tipologice definitorii. De pildă, șarjează cu un fel de neaoșism pentru lumea satului românesc de prin anii ’50-’60, din perioada asaltului politicii comuniste asupra stabilității tradiționale rurale, când țăranul a fost forțat. Oprimat și umilit, ca să renunțe
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1462512864.html [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
a fost forțat. Oprimat și umilit, ca să renunțe la pământul, boii, plugul și grapa, simboluri ale libertății și demnității sale, pentru a intra în așa-zisele întovărășiri agricole și apoi în G.A.C.-urile de tristă amintire. Alteori, modifică registrul lexical al recruților, dominat de limbajul de lemn al sergenților și caporalilor, cu vocabularul mai modern și agresiv al Danei, care se apropie, prin comportament, atitudine și personalitatea în clocot, de atitudinea nonconformistă a adolescenților din zilele noastre. Cu alte cuvinte
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1462512864.html [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
impactul lor stilistic se potențează considerabil. O proporție de 40% a slavonismelor era oricum neobișnuită în limba română curentă de la 1900, iar faptul că autorul provenea din Ardeal ridica atipicul la cote înalte. Care să fie explicația unei asemenea structuri lexicale distanțate de norma comună? Poetul inventează în mod atent și deliberat o limbă diferită de aceea a comunicării uzuale. Toți poeții o fac, firește, dacă personalitatea lor ajunge suficient de puternică; Goga și-a construit și el universul propriu plecînd
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
comună? Poetul inventează în mod atent și deliberat o limbă diferită de aceea a comunicării uzuale. Toți poeții o fac, firește, dacă personalitatea lor ajunge suficient de puternică; Goga și-a construit și el universul propriu plecînd de la componenta lui lexicală. A apelat la termeni religioși, biblici, desprinși din liturghia ortodoxă, precum și la arhaisme frapante, combinate cu regionalisme ardelenești. Toate compun un limbaj intenționat regresiv, opus - instinctiv și programatic - limbajului neologic, neolatin pe care îl propuneau simboliștii din prima generație. Cufundarea
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Berger 2006) și a celor furnizate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) referitoare la acoperirea cu rețele de comunicații electronice în bandă largă. I.1. Definirea conceptului de comunicații în bandă largă Broadbandul, dincolo de definiția sa lexicală sau tehnică, indiferent de mediul de transmisie (cablu, unde radio, fibră optică) sau de viteza pe care i-o atribuim, definește gradul de conectare în rețea pe care îl folosim și, implicit, cantitatea de informații la care avem acces la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213833_a_215162]
-
Dinu Glăvan. Și o voi face cu și pentru studenții mei. Voi continua cercetarea în domeniul procesării limbajului natural care a devenit deja un mod de viață. În acest sens, am în pregătire cea de-a doua teză de doctorat, Lexical semantics in text processing (Contrastive diachronic studies on Romanian language). Nu uit nici de poezie (iarăși zâmbește) și multe altele... știute și neștiute. R.: Care este rezultatul acestor patru ani de activitate de când v-ați întors la Iași? D.G.: Cred
Omagiu Doamnei Daniela Gîfu by http://balabanesti.net/2015/02/01/omagiu-doamnei-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339967_a_341296]
-
parcursul cărții descoperim lirismul profund, rafinat al poetului Theodor Rapăn care intelectualizează expresia poetica în limba română. Să nu credeți că ajungeți așa ușor la înțelegerea textului dacă nu stăpâniți cunoștințe ce țin de identificarea unicității stilului poetului prin bogăția lexicala, prin intuirea celor mai subtile asociații contrastante, prin frazarea amplă, uneori interogativa, alteori exclamativa, prin elemente ce țin de cultură tuturor timpurilor și popoarelor, si toate trecute prin inima reginei- POEZIA! Poetul crede cu toata ființă în CUVÂNT, îl simte
METAFORA EVANGHELIA INIMII, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Dincolo_de_tacere_metafora_evanghelia_inimii_de_theodor_rapan.html [Corola-blog/BlogPost/344298_a_345627]
-
pasiv), nu emisia necontrolată de informație, stăpânește în acest teritoriu liric, ci un brainstorming asumat (comportament estetic activ), conștient de sine, el însuși rezultat al unei optici originale asupra existentului (asupra ființei). * Pornind din acest punct, vom constata că stratul lexical, cel morfologic, cel sintactic, cel imagistic, cel prozodic conțin și îndreaptă spre receptor semnale, nu semne - adică tot atâtea ferestre și uși ce se deschid și arată în direcția sensului: O ușă; a doua: o fereastră deschisă simetric - / Întredeschisă - următoarea
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
urme ale unei limbi vorbite în bazinul mediteranean înaintea așezării populațiilor indo-europene din epoca istorică. Originea acestei limbi (dacă e indo-europeană sau nu sau dacă avem de a face cu mai multe idiomuri dintre care unele indo-europene) și modalitățile împrumuturilor lexicale sunt greu de precizat. Se acceptă trei posibilități: 1. Contactul cu o limbă mediteraneană într-o epocă precedând stabilirea latinilor (sau strămoșilor acestora) în Italia. 2. Contactul cu limba sau limbile autohtone din Italia. 3. Preluarea unor termeni dintr-o
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
1993, Dorin N. Uritescu își șochează elevii, studenții și colegii-profesorii de română printr-o altă apariție editorială, dinamică, energizantă, scânteietoare: De la chioșcari la vesternizare. Mic dicționar de termeni actuali, care îl consacră, dincolo de orice îndoială, ca analist riguros al inovațiilor lexicale mulat pe un spirit ludic, care intră atât de profund în consonanță cu subiectul investigat încât cititorul se înscrie, fără să-și dea seama, într-un joc interactiv captivant. Volumul Noutăți în ortografie (1995) îi aduce recunoașterea de prim teoretician
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator by http://uzp.org.ro/dorin-n-uritescu-sau-metronomul-spiritului-creator/ [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
pe loc, pe cineva iluminat de văpaia literaturii. Încă mai sper că va veni o zi în care cei ce se lasă în chip exagerat pe mâna falșilor scriitori își vor redresa mintea, iar scriitorii la normă, făuritori de tocănițe lexicale, ce umplu lumea cu absurdități avansate la cotă de literatură și banalități iremediabile, cu pretenție de operă, vor fi degradați. Priviți-le teancul de foi în care ei îngrămădesc un curriculum vitae fabulistic și veți sesiza că oamenii aceștia, se
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1453291840.html [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
inclusiv critica ei, își justifică existența în demersul pentru organizarea, structurarea psihicului omului și a lumii lui, și în special excelează în caracteristica ei de a deține un sistem de reguli semiotice pentru interpretarea, includerea experienței umane într-o construcție lexicală, ce exprimă o realitate, dar nu este realitate,însă este mai reală decît percepția acesteia de către om. Poetica și metapoetica are capacitatea de a include în ele unitatea dintre structuri descoperite nu în interiorul lor ci în exteriorul lumii. Dezbaterea imanentă
CRITICUL DE POEZIE-UN PARAZIT AL SPIRITULUI UMAN?, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Criticul_de_poezie_un_parazit_al_spiritului_uman_eseu_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/340822_a_342151]
-
lăsat deoparte, el recuperează până la detaliu si ultimul semn la care, poate, nu ne-am fi gândit. Stratul pe care merge Nicolae Feier nu este cel al formării limbii române- acesta fiind deja conturat - dar el mai găsește în pământul lexical alte și alte vestigii și, ca un arheolog, le scoate în lumină, le aduce în discuție. Ce sunt cărțile lui Nicolae Feier altceva decât frumoase „Predoslovii” adresate cititorilor? Unde se înscrie genul literar pe care-l abordează, dacă nu în
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Reviste_romanesti_de_prestigiu_rasfoind_paginile_vetrei_vechi_cronica_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
unde strămoșii mei, mulțimi/ În vechime, ridicau desfătătoare/ Lăcașuri de-nchinare, altare solare“. Deși variate, subiectele sunt abordate consecvent nepretențios, lucid, sincer, invitând la coparticiparea cititorului de bun simț și de bună credință. Stilul de o naturalețe empatică inserează și inovații lexicale: „tăcere nădăjduitoare“, „puteri fantaste“, „gândul zburătăcind“, „ceruri azure“, unele născute din necesități de rimă ca acest „chem“: „Iar lira ce vibrase doar la al dragostei îndemn/ Acum se tânguie prin codrii seculari, cu groază/ Nu mai aude al păsărilor îmblânzite
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/victoria_milescu_1420641748.html [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
la un mic dicționar de pușcărie, încercând să pătrund cu atenție în subcultura specifică acestui mediu și să-i luminez regulile, poezia, pitorescul, sămânța de umanitate. N-am scris niciun vers în jargon. În poezie nu mă atrage acest sector lexical și apoi ce se mai poate face în acest domeniu după Villon, Arghezi, Astaloș, Paraschivescu? Aici creatorul mai mult subzistă decât există. Nu trebuie înțeleasă recluziunea penitenciară ca un rai pentru creator. Poezia doar te ajută, dacă ești în rai
DEŞERTUL DE CATIFEA (61-63) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_61_63_costel_zagan_1372000436.html [Corola-blog/BlogPost/363880_a_365209]
-
frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”; - noi toti - români, rumâni, vlahi, valahi sau vlasi - suntem un singur neam și suntem români originari în zona în care trăim; -Biserică neamului nostru românesc, rumânesc/vlah
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
înțelesului frumuseții și tainei versului devine stare emoțională, care dă omogenitate poemului, acolo unde tăcerea se oprește definitiv, dar și admirativ” - a conchis domnul Lazăr Ladariu, adăugând că prin "reconsiderarea lirismului prin chiar materia și aria lirica diversă, prin puritate lexicala, talent, rafinament, sensibilitate, cartea Amor prohibit a Marianei Cristescu, cu versiunea în germană a doamnei Elenă M. Campan, este o frumoasă surpriză și o confirmare a deplinei împliniri și a maturității poetice”. Domnul dr. Valentin Marica, senior editor la Studioul
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Medalia_virtutea_literara_acordata_al_florin_tene_1352363087.html [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În acest context, trebuie să atragem atenția că o serie întreagă de expresii inițial poetice se degradează și se pierd prin folosință repetată. Figurile de stil se gramaticalizează, metaforele înseși pot muri ca simple concepte
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1479143027.html [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
a capacității pictorului de a se interesa activ de feluritele experiențe ce au loc în cadrul artelor figurative, dar și ca o dovadă a unui spirit critic, fin și receptiv, care, printr-o riguroasă selecție filologică, știe să-și însușească elementele lexicale - cum ar fi, de pildă, cele din arsenalul expresionist - apreciate ca potrivite propriei exprimări. Fiindcă, în ceea ce privește conținutul artei sale, Val Gheorghiu este și, sînt convins, va rămîne întotdeauna un moldovean, despre care critica a afirmat deja că se află printre
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
românească''. Dr. Werner Bahner de la Universitatea din Berlin îi scrie: ,, După părerea mea este un studiu onomasiologic cum se cade. Vă felicit. Voi avea mare nevoie de cartea d-voastră în lunile următoare, fiindcă pregătesc acum un studiu despre elementele lexicale în primă fază a limbii străromâne''. Aprecieri elogioase primește din partea profesorului Semcinski din Kiev, de la prof. Alf. Lombard de la Institutul de studii romanice al Universității din Lund-Suedia, de la Jean Perrot, prof. la Universitatea din Paris și mulți alții. Despre viața
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_termeni_de_inrudire_in_lim_al_florin_tene_1364876291.html [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
în care a fost chemată-n oraș să-l recunoasca pe Cocor al ei, într-un veșmânt adus de Dunăre la mal, dar fără cadavru. Stana l-a găsit pe Iisus al ei. Am admirat în toate scrisorile Melaniei bogăția lexicală. Poezia prozei. Și am spart, cu inima strânsă, citate din întregul scrisorilor, pentru a oferi cititorului doar o palidă, foarte palidă imagine a sincerității, naturaleții, poeziei, tragediei, umorului, și tinereții fără bătrânețe a evangheliei scriitoarei. Pe o lume modernă, în
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) by http://revistaderecenzii.ro/evanghelia-dupa-melania-cuc-sau-testamentul-melaniei-cuc/ [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
adevărată manie pentru firul despicat în patru, botezând fiecare variantă cu un nume separat (la ei, de exemplu, „iepure” poate fi „rabbit”, „bunny” sau „hare”). Nu întâmplător, tot într-un mesaj din internet, stă scris că engleza ar avea fondul lexical cel mai extins, circa un milion de cuvinte, incluzând jargonul și termenii tehnico-științifici. Înseamnă oare aceasta că trebuie să ne consolăm în ideea că nu suntem la fel de sofisticați, pentru că am avea un vocabular mai sărac? O eroare mai grosolană nici
MINTEA PE LIMBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_1401237303.html [Corola-blog/BlogPost/350599_a_351928]
-
prin spovedania lirică. Dar autorul nu merge niciodată până la sfâșierea lăuntrică, fiindcă totdeauna apar niște repere (Dumnezeu, tata, bunica, bunicul) care aduc împlinire interioară, iar drumul bolovănos, limitele ființei, senzația neantizării acesteia și solipsismul trec în plan secund. Stilistic, zgârcenia lexicală, insistența pe câteva câmpuri lexico-semantice, simplificarea discursului, impresia de gânduri inserate într-un jurnal liric, decantarea până la excluderea (programatică sau nu) a înfloriturilor de stil nu golesc poezia de semnificații. Altfel spus, aplecarea prea insistentă pe semnificant nu exclude semnificatul
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1448128628.html [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
sarcasm, alteori blând constatator: “orbecăim printre etichete după o gură de aer neletal (...) culoarea e regina răsfățată a mitomaniei mirosul parfumat de spray ucide dulceag”( eticheta mitomană) - poezia Ceciliei Moldovan are particularitatea argheziană de a-și plăsmui lumea din sfere lexicale diferite, opuse. Iată, de pildă, poezia “regina amazoanelor” în care intervin două planuri contrastante: unul rarefiat, cosmic, în cuvinte diafane, “valuri mișcătoare”, “sulițele zilei-lumină”, “nimfele”, “dans ritualic”, și planul cotidian, aspru, pământesc, demn de sarcasm. Finalul poeziei se încadrează cu
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1462714633.html [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]