122 matches
-
cele mai remarcate, din care fac parte (v. Suciu, CLS, pp. 12-13). În toate situațiile menționate, procesul se află în faza tranziției, încă reversibile, de la o elipsă lexicală (dependentă de context) cu care însă nu se mai confundă la etapa lexicalizării, la care deocamdată nu a ajuns și poate că nu va ajunge niciodată. Capacitatea de generalizare, de răspândire cu sensul sintagmei a unui cuvânt reținut din aceasta este influențată și de înțelesul cu care el este folosit mai frecvent. Prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
remarcat că, în astfel de situații, dezambiguizarea prin recurgere la context presupune doar identificarea noțiunii referențiale, nu și refacerea mentală a sintagmei originare. 4. Etapa finală a condensării o constituie eliminarea concurenței pe care o reprezenta sintagma sau compusul originar. Lexicalizarea petrecută în etapa precedentă a conferit noii formații o autonomie și o concizie care au favorizat cuvântul condensat în dauna bazei sale mai lungi, deci mai greoaie, pe care a eliminat-o de dragul economiei lingvistice. Nimeni sau aproape nimeni nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu le parcurg integral: etapa condensării conjuncturale poate fi omisă, întrucât reducerea sintagmelor are loc la nivel publicistic sau administrativ, ceea ce conferă de la bun început notorietate și autoritate noilor formații; numeroși termeni reținuți din sintagme nu trec niciodată în etapa lexicalizării, ci se opresc la nivelul întrebuințării ad hoc, al substituirii ocazionale a sintagmelor sau compuselor; multe cuvinte condensate și lexicalizate nu ajung la etapa finală, concurând liber, în continuare, cu bazele lor sintagmatice. Nici debutul procesului de condensare nu este
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
defel: nimeni nu va înțelege corect mesajul dacă spunem est în loc de sud-est, punct în loc de punct-virgulă sau locotenent în loc de general-locotenent. Alteori, omiterea unuia dintre termenii componenți este posibilă numai dacă uzul formei scurtate este anaforic sau deictic, conjunctural, cu șanse de lexicalizare reduse: democrații în loc de democrat-liberalii, general în loc de general-locotenent, marxism în loc de marxism-leninism, secerătoare în loc de secerătoare-legătoare, Cluj în loc de Cluj-Napoca, Tăriceanu în loc de Popescu-Tăriceanu etc. Nu poți spune mă duc la restaurant în loc de mă duc la vagonul-restaurant decât dacă te afli în tren sau ai
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în loc de mă duc la vagonul-restaurant decât dacă te afli în tren sau ai de gând să te urci în el. Există totuși unele compuse cu termenii în raport de coordonare prin juxtapunere ale căror variante scurtate au ajuns în etapa lexicalizării, singurele care trebuie luate în considerare pentru acest tip de condensare: engl. coke, it., fr. coca < engl. coca[-cola] (v., mai jos, rom. cola); engl. cola < [coca-]cola, [pepsi-]cola (v., mai jos, rom. cola); rom. cola "băutură răcoritoare preparată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
relației de subordonare. Menținerea unei prepoziții, care preia, în limbajul popular, și sensul determinantului omis, este un indiciu clar că nu avem a face cu o condensare, ci cu o exprimare eliptică de tip anaforic sau deictic fără șanse de lexicalizare: El e contra (ideii, propunerii etc.) sau Eu fumez Carpați fără (filtru) sunt formulări strict dependente de context, similare, de exemplu, cu Ionel a venit cu părinții, iar Maria, fără (ei sau părinți). VII. 2.1. Regent substantival +( prepoziție +) determinant
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
atât mai pregnantă cu cât cuvântul se găsește într-o etapă mai timpurie a condensării, fiind folosit ca substituent provizoriu al sintagmei (de pildă am un Grigorescu = am un tablou de Grigorescu), în timp ce evidența figurii de stil se reduce pe măsură ce lexicalizarea este mai deplină, iar sintagma iese din uz, fiind înlocuită definitiv și, în unele cazuri, chiar greu de reconstituit. Elementul reținut care poate fi, la origine, un toponim denumind locul de proveniență a produsului denumit (eventual trecut prin derivare în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
scădere a autonomiei lui în raport cu contextul de comunicare: spre deosebire de sintagma originară, el nu poate fi decodat corect decât dacă referentul este prezent în discurs sau, deictic, în conștiința vorbitorilor. Soluția la această dilemă este fie revenirea la termenul complex, fie lexicalizarea deplină a noii formații. Totuși, în unele limbi și în anumite condiții dar în logica lucrurilor, dacă avem în vedere că este vorba de un procedeu de formare a cuvintelor -, substantivul menținut în urma condensării poate prelua genul, numărul și / sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Ober s.m. "chelner-șef" a fost condensat din Oberkellner s.m. "idem", în care Ober funcționează ca element de compunere, figurând și în alte compuse germane, cu sensul "superior, principal", și provenind din adjectivul oberer m., obere f., oberes n. "idem". Lexicalizarea unor astfel de teme condensate din compuse poate produce, în rare cazuri, modificări la finală, destinate încadrării în tipurile flexionare uzuale: rom. kil < (înv.) kilo < kilo[gram], dar genul se menține. 1.3.6. Schimbări gramaticale profunde au loc, desigur
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
două funcții. În ceea ce privește structura sintactică a etimonului, regentul este menținut mult mai frecvent în cazul împrumutului prin condensare decât în cel al condensărilor interne, acestea preferând omiterea regentului și reținerea determinantului; majoritatea cazurilor contrare se mențin la niveluri inferioare de lexicalizare, ajungând doar la etapa în care concurează cu termenul complex. c) Condensarea nu provoacă automat schimbări în caracteristicile morfologice ale noii formații față de etimon; totuși, acest lucru se întâmplă în mod regulat în situațiile în care ea este însoțită de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și întrebuințate ca niște cuvinte independente. Ele preiau sensul întregului compus" (FCLR I, p. 25). 107 Folosirea cuvântului cu existență independentă în locul compusului tematic este posibilă, de cele mai multe ori, în cazuri care nu pot fi considerate condensări cu șanse de lexicalizare, ci elipse lexicale produse de omisiuni anaforice sau, eventual, stadii primare de condensare, în care scurtarea are loc conjunctural, în condiții deictice: centrală, de exemplu, poate înlocui compusul termocentrală sau hidrocentrală doar dacă interlocutorul are deja cunoștință, din secvențele anterioare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de sinonimie, termenii au accepțiuni și utilizări distincte: terminologia desemnează vocabularul de specialitate, terminologia științifică, caracteristică comunicării specializate într-un domeniu de activitate, respectiv limbajelor tehnice și științifice, în vreme ce vocabularul politic înglobează ansamblul unităților lexicale utilizate în cadrul comunicării politice. Fenomenul lexicalizării termenilor politici/ terminologiei politice presupune pierderea, în grade diferite, a univocității semantice, în favoarea unei polisemii dezvoltate prin trecerea termenului politic în alte domenii de comunicare sau în limbajul comun. La polul opus, terminologizarea definește restrângerea polisemiei unui cuvânt, în perspectiva
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a dreptului nostru public"383. O altă dimensiune a analizei semantice urmărește stabilirea caracteristicilor semantice ale lexicului utilizat de jurnalist în reprezentarea realităților politice ale epocii. Expresie a ideologiei unei comunități, vocabularul reflectă preocupările, atitudinile și credințele jurnalistului, iar fenomenul lexicalizării, desemnând asocierea termen-concept, devine marcă a preocupărilor tematice. În acest sens, supralexicalizarea (existența mai multor cuvinte pentru același concept) indică poziția hegemonică a conceptului în cadrul preocupărilor gazetarului, iar sublexicalizarea (lipsa sau sărăcia paradigmei lexicale pentru un concept) traduce marginalitatea conceptului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semnifică "omul ca non-animal"." (Eugeniu Coșeriu, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, p. 251) 424 Cu privire la importanța fundamentală a conceptului de CONȘTIINȚĂ în creștinism și la modalitățile de lexicalizare a acestui concept în traducerile religioase românești, v. erudita și pertinenta exegeză din Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, Humanitas, București, 2008, pp. 362-381. 425 Nicolae Manolescu, Sadoveanu sau Utopia Cărții [1976], ediția a III-a, postfață de Mircea Martin, Paralela
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
concepția sa. A imprimat-o și cu privire la nume"72). Adeseori trăsăturile inerente sunt neutralizate în contexte și înlocuite cu trăsături aferente, semul inerent fiind subminat de cel aferent (ca de ex., numirea unui băiat, Marthe). Autorul arată că mecanismul de lexicalizare a unei antonomase se produce atunci când un sem aferent al unui nume propriu devine semul inerent al unui nume comun, de ex., trăsătura aferentă /avar/ în numele personajului Harpagon devine trăsătură inerentă /avar/ în numele comun harpagon. Același mecanism se produce când
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
rigid reprezintă pentru Vaxelaire, atât la nivelul referinței directe, cât și al implicațiilor metafizice, un regres. De aceea, tratarea lingvistică eficientă a numelui propriu trebuie să treacă printr-o abordare dezontologizantă: deși numele propriu dă impresia unei totalități, deoarece permite lexicalizarea sintetică a unei forme semantice complexe la nivel textual (Albertine la Proust, de ex.), totuși nu este necesară revenirea necontenită la referent, pentru a-l studia. Concluzia este că numele propriu nu este un semn fără semnificat, nu este vid
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Relația dintre denumire și noțiune este reflexivă sau biunivocă pentru un termen dat", fapt ilustrat prin reprezentarea: Figura nr. 5: Semnificat și univocitate Sursa: (DSL 2005: 534) Termenul este "o denumire (etichetă) la care se ajunge printr-o procedură de lexicalizare naturală sau artificială" (idem). Nu este un semn lingvistic arbitrar. Desemnarea conceptului este motivată prin consens, în terminologie. II.2.3. Referent/ referință În cercetarea semnului lingvistic, Ferdinand de Saussure a fost preocupat de relația dintre semnificat și semnificant, neglijând
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
tematice greco-latine - oferă posibilitatea de a descrie saltul calitativ, inovația într-un studiu sistemic diacronic. Compunerea tematică ocupă un loc privilegiat. Sub aspectul diacroniei sistemice, afixoidele cunosc două metamorfoze: statutul primar (etimologic), de temă, caracterizat printr-un înalt grad de lexicalizare - și statutul secundar, derivat, în sincronie, realizat prin transfer metaforic. Nucleul acestora concentra semnificația cuvântului, în limbile latină și greacă. În formele sincronic diversificate ale terminologiei actuale, compusele tematice conțin două tipuri de componente semantice: unul de ordin conceptual/ noțional
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
consecutive, în toate etapele dezvoltării limbajului. Descoperirile științifice, nivelul conceptual revendică modificarea progresivă a paradigmelor și implicit, reorganizarea prin salt a sistemului terminologic. Conceptele actualizate prin afixoide, acomodate noilor unități conceptuale suportă modificări de semnificație prin restricție, extindere conceptual-semantică și lexicalizare. Excerptând datele oferite de dicționarele medicale remarcăm stabilitatea conceptuală a unor prefixoide grecești, regresiunea altora sau progresiunea unei clase mobile: auto-, macro-, poli-, micro- au devenit polisemantice în urma dezvoltării microbiologiei, a biologiei celulare, a psihoterapiei și psihologiei, a filozofiei; gastro-
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Se recomandă plastie" (Fișă de observație medicală). Rădăcinile, afixoidele sunt utilizate interdisciplinar: - filie (gr. Φιλο-, φιλεϊν) utilizat în limbajul biologiei, al medicinii este invariabil, univoc (filogeneză), însă folosit interdisciplinar aduce modificări conceptuale (filantrop, filologie). Conceptul-invariantă este transformat în variante, până la lexicalizare. O revenire a afixoidelor la statutul primar se constituie în lingvistica actuală în mod paradoxal, într-o sursă de neonimie, deopotrivă în știință și în comunicarea media. Exemplele sunt edificatoare: Electro [cf. fr eléctr/o, germ. Elektr/o/ (cf. gr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
πολύς)], Filo, Metro, Auto, Dermato, -algie. Forme ca vice- [în loc de locțiitor, adjunct" ( cf. fr. vice-/lat. vice)] sau mega-megal(o)/-megalie (foarte) mare, creștere [fr. méga- ,mégal/o/- ,mégalie/ (gr. μεγα-, μεγαλο-, μεγας )] devin unități autosemantice cu circulație internațională. Fenomenul lexicalizării este și mai bine pus în valoare prin calitatea unor afixoide autonome de-a se combina cu prefixe neologice (ex-vicele). VI.4. Criteriul etimologic de clasificare a formanților În limbajul medical se manifestă o vădită influență intralingvistică, prin capacitatea de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pronumelui personal ca marcă de persoană în limbile germanice și în franceză, ceea ce a permis reducerea s-au chiar înlăturarea desinențelor cu această funcție. În sfîrșit, uneori, formele flexionare au primit statut de cuvînt în limbă, s-a produs o "lexicalizare" a lor, dar nu prin-tr-o schimbare a categoriei gramaticale (cum ar fi substantivarea, prin articulare, a adjectivelor și, în multe limbi, a infinitivului), ci printr-o detașare a acestor forme din structura paradigmatică specifică. Acest fenomen nu se înscrie nici
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
situația substantivelor auz și văz, de exemplu, care provin din formele vechi și populare de indicativ prezent ale verbelor auzi și vedea, printr-un paralelism cu gust și gusta, acestea moștenite din latină (lat. gustus și gustare). Tot printr-o lexicalizare, dar de data aceasta fără model, s-a realizat substantivul feminin iele, al cărui element originar nu este decît forma flexionară de feminin plural a pronumelui personal de persoana a treia. Un alt tip de lexicalizare este reprezentat de verbul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gustare). Tot printr-o lexicalizare, dar de data aceasta fără model, s-a realizat substantivul feminin iele, al cărui element originar nu este decît forma flexionară de feminin plural a pronumelui personal de persoana a treia. Un alt tip de lexicalizare este reprezentat de verbul românesc mulțumi (originar mulțăni) din sintagma mulți ani. Fenomenele de lexicalizare s-au petrecut și se petrec în istoria limbilor, însă cele mai multe dintre ele au avut loc în perioadele de trecere de la limbile-bază la descendentele lor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
feminin iele, al cărui element originar nu este decît forma flexionară de feminin plural a pronumelui personal de persoana a treia. Un alt tip de lexicalizare este reprezentat de verbul românesc mulțumi (originar mulțăni) din sintagma mulți ani. Fenomenele de lexicalizare s-au petrecut și se petrec în istoria limbilor, însă cele mai multe dintre ele au avut loc în perioadele de trecere de la limbile-bază la descendentele lor, deoarece atunci s-au produs numeroase prefaceri în intervale de timp relativ scurte. Astfel, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]