122 matches
-
de persoana I și a II-a singular apar și cu forma de nominativ: d-alde eu sau Aliosha (fanclub.ro); o chindie cu puștiulică de-alde tu (am ghicit?)? (forum.softpedia.com). Asemenea construcții indică o tendință marcată de lexicalizare a secvenței de-alde, în care prepoziția de (în dublă ipostază, cu grade diferite de sudare) nu mai este percepută ca atare, cu posibilitățile sale combinatorii. Nu foarte frecvent, construcția cu pronume și sens clasificator plural se poate dispensa de
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
La de-alde astea vă pricepeți! (cotidianul.ro, 2.IV.2008); Ce tot o dați cu comunism și de-alde alea ...? (adevarul.ro, 5.VI.2008); Eram sătulă de toate kissfm-urile și 21-urile și alde alea (forum Radio Guerrilla). Lexicalizarea e dovedită, ca în primele două exemple de mai sus, de faptul că grupul de-alde + N poate fi precedat de o prepoziție - și chiar de prepoziția de (fenomenul însă nu este deloc nou). 2.3. Utilizarea "enumerativă" (de exemplificare
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
manifestă o generozitate noțională care o face atractivă prin dimensiunea arbitrară (după necesități), dar nu o ajută deloc. Dacă pentru autorul Semanticii generale, lexia compusă corespunde unui cuvânt compus/locuțiune, lexia complexă ar trimite la o secvență în curs de lexicalizare, iar cea textuală deja atinge dimensional și semantic enunțul sau textul, pentru Roland Barthes, lexia este...quelque chose, nedefinit, dar convenabil: unitate de lectură, "acest decupaj (...) nu va implica nicio responsabilitate metodologică, pentru că el are ca obiect semnificantul. Lexia va
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
infinitivală P-R = pseudo-relative (engl.) PS = predicat secundar ptg. = portugheză S = subiect S-C = small clause (engl.) tranz. = tranzitiv VP = verb phrase (engl.) CAPITOLUL 1 DELIMITAREA CLASEI LEXICO-SEMANTICE A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere Limbile lumii diferă prin capacitatea de lexicalizare a percepțiilor fizice 1. În acest sens, studiile arată că există o mare variație în ceea ce privește numărul verbelor prin care se desemnează percepțiile primare 2 (engl. basic perceptions). Verbele de percepție fac parte dintr-un sistem mai larg de redare a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
compare exemplul (38) cu exemplele (39)-(40): (38) Miroase a iasomie/a mâncare. (39) Miroase a scandal/a bătaie/a petrecere. (40) Nu miroase a bine. O altă direcție de cercetare are la bază studiile tipologice realizate asupra modului de lexicalizare a percepțiilor în diferite limbi. Relevante în acest sens sunt contribuțiile lui Viberg (1983, 2001), care interpretează date din 53 de limbi, cărora le corespund paisprezece arii de răspândire 76. Autorul stabilește o cale unidirecțională de producere a schimbărilor semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
245) Arată [ca și cum ar fi în flăcări]. (f) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ, exprimând predicații calificative: (246) Cum arată copiii? (247) Arată cum mi-l închipuiam. Față de celelalte două verbe din clasa analizată, a arăta nu acceptă lexicalizarea Experimentatorului (*Ioana îmi arată obosită). Atunci când Experimentatorul nu se lexicalizează, este identificat implicit prin locutor. Enunțul Ioana arată obosită poate fi rostit doar în contextul în care locutorul este cel care a văzut-o pe Ioana și, pe baza informațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
centru locuțiunile conjuncționale de parcă, ca și cum/de parcă, exprimând predicații contrafactive: (257) Sună ca și când se grăbea să termine. (www.gamextv.ro) (e) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ: (258) Cum sună vocea lui?/ Vocea lui sună cum o știam. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este admisă în oricare dintre tiparele de complementare: (259) Muzica lor îmi sună bine. 6.2.3.Verbul a mirosi. Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de miros]: (261) Florile astea nu miros ("Florile nu au miros"). Primește două compliniri, un subiect Locativ și o complinire circumstanțială obligatorie, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai sus la (260b): (263) Îmi miroase a parfum. 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării Verbele de percepție care au posibilitatea construcției cu un obiect direct
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Activity corespunde clasei verbelor de percepție intențională, tipul Experience, clasei verbelor de percepție nonintențională, și tipul Phenomenon, clasei verbelor de percepție evidențială. 25 Vezi supra, nota 2, pentru situația din franceză. 26 Vezi și Antuñano (1999: 46-53) pentru modalitatea de lexicalizare a percepțiilor fizice în spaniolă și bască. 27 Conceptul modern de caz semantic are legătură cu observarea existenței unui nivel profund de organizare a limbii, dincolo de expresia grafică. 28 Vezi Stan (2005: 173). Lista inițială propusă de Fillmore include șase
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
În ambele situații, și în cazul suprimării lui pe din vecinătatea relativului în poziție de obiect direct, și în cazul suprimării altor prepoziții, de, cu etc., reducerea presupune adesea recuperarea informației gramaticale: acuzativul complement direct prin clitic, celelalte poziții prin lexicalizarea categoriei relativizate ca pronume 7 (v. cu ea, de el în exemplele de mai sus). (...) cel mai tare banc care l-am auzit (www. absurd.ablog.ro) Deci toate modelele care sunt acuma care li fac și pentru ... deci și
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
această trăsătură trebuie să fie ocupat. Este bine-cunoscut faptul că poziția subiectului [Spec,TSP] este în mod obligatoriu lexicalizată în engleză (fapt care a și condus la formularea Principiului Proiecției Extinse în Chomsky 1982, de unde și conceptul de trăsătură EPP); lexicalizarea acestei poziții însă se poate realiza prin expletivul locativ there care nu reia informația exprimată de subiect (cu care centrul TS se acordă în număr) (45) sau prin expletivul it, în configurații în care se observă că folosirea expletivului nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ledgeway 2015b, 2015d; v. și discuția în §II.2.3), iar proiecția verbală extinsă a românei (contemporane și vechi) nu prezintă indicii de structuri cu centru final. 4) Se pot găsi și alte argumente de ordin empiric pentru această analiză? Lexicalizarea dublă a poziției obiect direct, prin obiectul direct propriu-zis și prin cuantificatorul flotant toți / toate, la dreapta subiectului postverbal (i.e. într-o configurație VSO) poate fi luată în sprijinul acestei ipoteze. Structurile relevante sunt cele din (47a), în care atât
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
s-a produs. În (47b), cuantificatorul flotant ocupă o poziție nedislocată în cadrul grupului nominal obiect direct. (47) a. I-a ajutat Maria pe copiipe toți. b. I-a ajutat Maria pe toți copiii. În aceeeași linie de argumentare, posibitatea de lexicalizare joasă a copiei obiectului direct se observă și structuri de tipul (48), în care OD este deplasat în periferia stângă propozițională și cuantificatorul flotant care îl reia se lexicalizează la dreapta subiectului. Această distribuție indică o configurație inițială VSO, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că, în general, complementizatorii și elementele relative (pronume, adjective, adverbe) se exclud reciproc, intuiție formalizată de Chomsky și Lasnik (1977) ca Doubly-Filled COMP Filter 72 și extinsă de Koopman (1996) și Koopman și Szabolcsi (2000) ca o constrângere generală asupra lexicalizării simultane a centrului și a specificatorului aceleiași proiecții (Generalized "Doubly-Filled COMP Filter")73. Astfel, elementele relative și complementizatorii care apar în FORCE sunt în competiție pentru aceeași poziție 74 (elementele wh- pentru [Spec, FORCE], complemetizatorii pentru FORCE 0)75: (135
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și centrul proiecției FINP sunt simultan ocupate, ceea ce conduce la o violare a Doubly-Filled COMP Filter (Chomsky și Lasnik 1977) / Generalized Doubly Filled-Comp Filter (Koopman 1996; Koopman și Szabolcsi 2000). Întocmai cum prezența unui element wh- în specificatorul FORCEP blochează lexicalizarea complementizatorilor înalți (că, dacă, ca) (v. §3.4 supra), la fel și prezența verbului lexical în [Spec, FinP] blochează realizarea complementizatorului să. Reprezentarea sumară din (144) suprinde această analiză. (144) FINP qp VP FINP 4 qp facă FIN0 PERSP* să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
16r) Structura cu recomplementarea lui să în poziția înaltă de complementizator (FORCE 0) este atestată din româna veche; deși contextul preferat de recomplementare a lui să este în prezența constituentului topicalizat (nu) cumva (48a-c), spațiul sintactic proiectat între cele două lexicalizări ale complementizatorului să este mai flexibil în româna veche, găzduind și alți constituenți decât (nu) cumva (48d-f). (48) a. sănu cumvasă aibă smenteală creștinătatea și ceaste 2 țărî (DÎ.1600: XXXIII) b. sănu cumvasă să tâmple să fie neștine svătuit
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prezentată în §III.3.5, și anume că inversiunea/ridicarea la C se produce prin accesarea poziției (Spec,)FINP, predicțiile analizei pentru româna veche sunt aceleași ca pentru româna modernă: subjonctivele inversate presupun encliza pronumelor clitice și sunt incompatibile cu lexicalizarea lui să (ca efect al constrângerilor de tipul (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter, v. §III.3.5), v. (49) (v. §3.2.2.1 infra). Practic, encliza pronominală și/sau absența lui să diagnostichează o structură cu ridicare la C. În
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
subordonată (v. §3.1.2 infra). Structura generală a propoziției subordonate în limbile romanice vechi propusă de Ledgeway (2012: 65; 2015e: §46.3.3.1) este cea din (61), în care verbul este constrâns să rămână în nucleul propozițional de lexicalizarea elementului de relație (v. și Salvi 2001). Asimetriile propoziție principală / propoziție subodonată se explică prin aceea că propozițiile subordonate funcționează uneori după structura propozițiilor principale (cea din (60) supra). (61) [Periferie stângăC [Nucleu propozițional S V O ADV] O chestiune
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2.2.1.1 V-la-FORCEP? Ipoteza că proiecția FORCEP găzduiește deplasarea V-la-C este contrazisă de distribuția inversiunii în propozițiile subordonate și în propozițiile principale. În propozițiile subordonate, inversiunea (rară, dar atestată atât în textele originale, cât și în traduceri) permite lexicalizarea elementelor de relație (complementizatori, conjuncții circumstanțiale, elemente relative), ceea ce arată că verbul nu este găzduit de FORCEP: (88) a. Adecă eu, ierei popa Anghel, făcut-am aceasta a mea scrisoare ca să fie de mare credință la mâna nepotu-miu Anghel din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2)36. Așadar, ca și în cazul inversiunii din româna modernă, sub analiza V-la-FOC rămâne neexplicată adiacența strictă a verbului la pronumele clitic și/sau la auxiliar și neatestarea structurilor de tipul V-XP-AUX/V-XP-CL/V-XP-CL-AUX. Cu alte cuvinte, ce blochează lexicalizarea proiecției TOP2P, în condițiile în care există consens asupra faptului că auxiliarele și cliticele nu se deplasează la C, ci rămân in situ (v. §2 supra; v. și Avram 1999; Hill și Alboiu 2016)? Desigur, acest argument devine valid atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
asupra faptului că auxiliarele și cliticele nu se deplasează la C, ci rămân in situ (v. §2 supra; v. și Avram 1999; Hill și Alboiu 2016)? Desigur, acest argument devine valid atunci când se va arăta că și limba veche permite lexicalizarea topicului la stânga și la dreapta focusului, la fel ca limba modernă, însă acest aspect face obiectul unei cercetări viitoare. În orice caz, la prima vedere, propoziții ca (95f) în care între verbul inversat (deplasat la FINP, v. §3.2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
capitol (§2 supra) a scos în evidență faptul că singurul element care se poate considera că lexicalizează nonambiguu poziția FIN0 este complementizatorul să37. Diagnosticele sintactice care indică generarea complementizatorului să în FIN0, discutate pe larg în §2.2 supra, sunt: lexicalizarea sa la stânga negației și a pronumelor clitice (chiar și în rarele cazuri de encliticizare pronominală la drepta lui să, care vor fi interpretate drept calcuri, v. infra), coocurența cu elementele de relație relative și structurile cu complementizator scindat (ca... să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
situații în care cei doi complementizatori lexicalizează ambele centre complementizator, FORCE 0 și FIN0. Această analiză a lui să face o predicție clară: cu excepția structurilor cu recomplementare, dacă verbul se ridică la FIN prin VP-movement (i.e. deci la [Spec, FINP]), lexicalizarea lui să este blocată de constrângerea care previne lexicalizarea simultană a specificatorului și a centrului aceleiași proiecții completive - (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter (v. §III.3.5 pentru o discuție detaliată). Să examinăm măsura în care această predicție este îndeplinită. În
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
complementizator, FORCE 0 și FIN0. Această analiză a lui să face o predicție clară: cu excepția structurilor cu recomplementare, dacă verbul se ridică la FIN prin VP-movement (i.e. deci la [Spec, FINP]), lexicalizarea lui să este blocată de constrângerea care previne lexicalizarea simultană a specificatorului și a centrului aceleiași proiecții completive - (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter (v. §III.3.5 pentru o discuție detaliată). Să examinăm măsura în care această predicție este îndeplinită. În primul rând, se observă că subjonctivele fără să se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a-i slobozi pre ei nemâncaținu voiu, sănu cumvasă slăbească pre cale (NT.1648: 20v) Întrucât, în aceste structuri bine delimitate mai ales prin prezența constituentului nu cumva/cândva, complementizatorul să este dublu lexicalizat în FORCE0și FIN0, este posibil ca lexicalizarea joasă a lui să să fie blocată de deplasarea V-la-FIN (101a) de către aceeași constrângere, (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter; encliza pronominală în exemple ca (101b) indică părăsirea de către verb a domeniului flexionar și ridicarea la FIN. Poziția FORCE nu este afectată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]