219 matches
-
este la fel de controversată ca și cea a poporului român, din două motive principale, unul științific, celălalt politic. Din punct de vedere științific, penuria izvoarelor istorice, în special a celor scrise, permite numeroase interpretări, pe care numai lingvistica comparată, lexicologia și toponimia le pot confirma sau infirma, rareori definitiv. Interesele politice, care exprimă revendicările odinioară teritoriale, astăzi mai mult regionale, culturale, identitare ale statelor vecine, ale României însăși și ale minorităților conlocuitoare, au creat mai multe variante de istorie a
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
din membrii titular al Academiei de Științe a Moldovei, specialitatea lingvistică romanică (în special română) și slavă (în special rusă), cercetător știintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lîngă Academia de Științe a Moldovei. Este fondator al școlii moldovenești de lexicologie și semantică lingvistică. A studiat gramatica, lexicologia, lexicografia, stilistica, istoria limbii, cultura vorbirii limbii române, semantica generală, lingvistica teoretică, romanistica, slavistica, lingvistica comparată, sociolingvistica. Președinte al Consiliului științific specializat pentru conferirea gradelor științifice de doctor și doctor habilitat în filologie
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
a Moldovei, specialitatea lingvistică romanică (în special română) și slavă (în special rusă), cercetător știintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lîngă Academia de Științe a Moldovei. Este fondator al școlii moldovenești de lexicologie și semantică lingvistică. A studiat gramatica, lexicologia, lexicografia, stilistica, istoria limbii, cultura vorbirii limbii române, semantica generală, lingvistica teoretică, romanistica, slavistica, lingvistica comparată, sociolingvistica. Președinte al Consiliului științific specializat pentru conferirea gradelor științifice de doctor și doctor habilitat în filologie (1988-1991), președinte al Comisiei de Expertiză a
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din alta. Nu există unitate de vederi printre lingviști în ceea ce privește ramura lingvisticii de care ține derivarea. Unii o includ în lexicologie, alții în morfologie ca parte a gramaticii, alții consideră formarea de cuvinte o ramură aparte a gramaticii sau a lingvisticii. În lingvistica limbii române este privită în mod tradițional ca un procedeu de îmbogățire internă a lexicului, deci ca ținând
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
în morfologie ca parte a gramaticii, alții consideră formarea de cuvinte o ramură aparte a gramaticii sau a lingvisticii. În lingvistica limbii române este privită în mod tradițional ca un procedeu de îmbogățire internă a lexicului, deci ca ținând de lexicologie În literatura de specialitate anglofonă se întâlnește ideea că derivarea este unul din procedeele principale de formare a cuvintelor, celălalt fiind flexiuneea, acestea făcând parte din morfologie în sens larg. După Crystal 2008, spre deosebire de derivare, prin flexiune nu rezultă un
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
morfologie, și în cea despre lexic. În alta, A. Jászó (coord.) 2007, capitolul despre formarea de cuvinte, ce cuprinde un subcapitol despre derivare, este inclus într-o parte numită „Cuvântul”, făcând obiectul unui capitol de rang egal cu cel despre lexicologie, cu unul numit „Părțile de vorbire” și cu unul intitulat „Morfologia cuvântului”. În lingvistica acestei limbi se deosebesc prin denumiri diferite, pe de o parte mărci și desinențe, care în principiu sunt sufixe gramaticale, și pe de altă parte sufixe
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
bi- sau plurilinguală. Există o Societate Europeană de (EUROPHRAS) înființată în 1999, care organizează colocvii și scoate publicații în domeniu. Frazeologia fiind o disciplină relativ tânără, însuși statutul ei în cadrul lingvisticii este controversat. După unii autori este o subramură a lexicologiei, după alții, frazeologia ține de lexicologie și de sintaxă. Frazeologia are de fapt un caracter mai larg interdisciplinar, dat fiind că unitățile frazeologice sunt studiate din mai multe puncte de vedere: lexical, sintactic, stilistic, semantic, având legătură și cu etimologia
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
Europeană de (EUROPHRAS) înființată în 1999, care organizează colocvii și scoate publicații în domeniu. Frazeologia fiind o disciplină relativ tânără, însuși statutul ei în cadrul lingvisticii este controversat. După unii autori este o subramură a lexicologiei, după alții, frazeologia ține de lexicologie și de sintaxă. Frazeologia are de fapt un caracter mai larg interdisciplinar, dat fiind că unitățile frazeologice sunt studiate din mai multe puncte de vedere: lexical, sintactic, stilistic, semantic, având legătură și cu etimologia. Necesitatea tratării unităților frazeologice în dicționare
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
folosi textele în cântările liturgice. Unicul text masoretic păstrat este "Codexul Aleppo", scris în secolul al X-lea e. n. În Secolul de Aur al culturii evreiești din Peninsula Iberică s-au scris cele mai însemnate lucrări la capitolul gramatică și lexicologie al ebraicii biblice. Necesitatea de a exprima concepte abstracte împrumutate din filosofia clasică greacă sau arabă a impus învățaților medievali să împrumute termeni și structuri gramaticale din aceste limbi sau să creeze cuvinte noi cu ajutorul rădăcinilor ebraice existente. O altă
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
origine siriană, care s-a așezat într-un sat din apropiere de Beirut, unde s-a născut autorul. Cultura arabă tradițională a deprins-o de la un călugăr, apoi și-a îmbogățit-o prin lecturi din cele mai diverse: gramatică, retorică, lexicologie și poezie. Compunea versuri ocazionale de la o vârstă fragedă, în mare parte panegrice, adresate emirului, dar care n-au fost păstrate. În 1840 s-a mutat la Beirut, unde a ajuns vestit ca unul dintre cei mai buni cunoscători ai
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
Dr. Livia Ana Tătar, cunoscută ca Ana Tătaru (n. 15 iulie 1927, Bistrița), este profesor și om de știință specialist în fonetică, fonologie și lexicologie. Are cetățenie română și germană. Tatăl, Vasile Tătar, a fost preot și deținut politic în timpul regimului comunist. Mama, Iulia Tătar, născută Tanco, fiică de preot român. Ana Tătaru a copilărit în Bistrița, unde a frecventat mai mulți ani școala cu
Livia Ana Tătaru () [Corola-website/Science/306234_a_307563]
-
12 ani la Universitatea din Cluj și cinci ani la Universitatea din Mannheim. Este autoare a peste 100 de lucrări științifice și articole politico-sociale. Până în prezent a publicat 18 volume dintre acestea 8 fiind de referință în domeniul foneticii și lexicologiei: Au urmat cinci volume de articole științifice și social politice, intitulate: "Prezentă la datorie" (1999-2003), Ed. Clusium, Argonaut. A mai publicat patru volume autobiografice intitulate: "Oameni și umbre, povești adevărate", sub pseudonimul Ana Spătaru (2005-2006), Ed. Clusium, Cluj-Napoca.
Livia Ana Tătaru () [Corola-website/Science/306234_a_307563]
-
și cercetări lingvistice”, “Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), “Revista română”, “Contrapunct”, “România literară”, “Timpul”, “Balkan Archiv”, “Revue de linguistique române”, “Romanische Sprachgeschichte” (Berlin-New York), “Idei în dialog”, ”Romanische Forschungen”, ”Zeitschrift fuer romanische Philologie” ș.a. Printre principalele volume publicate de se numără "Lexicologie biblică românească", "Introducere în lingvistică" și "Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină" (1997, în colaborare), precum și o suită de traduceri în ediții bilingve, cu ample studii introductive, note și comentarii, din literatura latină antică sau medievală
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
scolastici și Antichitatea târzie), dar și de istorie a limbii române literare. Cercetările lui conturează o sferă de preocupări științifice complementare, între care cele biblice ocupă un loc de prim-plan. Conform Dicționarului General Al Literaturii Române, lucrarea "Studii de lexicologie biblică" introduce o metodă nouă în abordarea textuala, comparativa, interlingvistica și istorică a lexicului de origine biblică al limbii române. Cunoașterea limbilor vechi (latină, greacă, slavona, ebraica) și a mai multor limbi moderne i-au permis exegetului descrierea unor interesante
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de mine.”<br> b) Inclus cu articol monografic în: Eugen Simion (coord.), "Dicționarul general al literaturii române", vol. III, L/ O, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 472-473 (autorul articolului: Victor Durnea).<br> c) Rodica Zafiu: “Cartea profesorului Eugen Munteanu "Lexicologie biblică" (București, Humanitas, 2008) e un volum exemplar, care fixează un reper și consolidează o ierarhie de valori. E o carte fundamentală, model de rigoare filologica, dar și de obiectivitate științifică.”<br> d) Bogdan Cretu, "Un filolog pursânge", în “Ziarul
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
note, comentarii și bibliografie, Editura “Humanitas”, București, 1991, 238 p.1 ISBN 973-28-0176-x 2. Sfîntul Augustin, De Magistro/Despre Învățător. Ediție bilingva, traducere, introducere, comentarii, note și bibliografie, Institutul European, Iași, 1995, 264 p.2 ISBN 973-9148-62-X. 3. Studii de lexicologie biblică, Editura Universității, Iași, 1995, 374 p. (premiul “Timotei Cipariu” al Academiei Române pe anul 1995, acordat în 1997)3.ISBN 973-9149-41-3 4. Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gîndirii europene în expresie latină, Polirom, Iași, 1997, 450 p. (în colaborare cu
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
2007, p. 235-438. ISBN 978-973-46-0445-6. 16. Wilhelm von Humboldt, Diversitatea structurală a limbilor și influența ei asupra umanității. Versiune românească, introducere, nota asupra traducerii, tabel cronologic, bibliografie și indice de Eugen Munteanu, Humanitas, București, 2008, 425 p. ISBN 978-973-50-2013-2. 17. Lexicologie biblică românească, Editura Humanitas, București, 2008, 657 p. ISBN 978-973-50-1868-9. 18. Eugeniu Coșeriu, Istoria filosofiei limbajului. De la începuturi până la Rousseau. Ediție nouă, augmentată de Jörn Albrecht, cu o remarcă preliminară de Jürgen Trabant, versiune românească și indice de Eugen Munteanu
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
până în 1970. Între anii 1954-1956 a fost decan al Facultății de Filologie, iar între 1955-1974 a fost directorul Editurii Academiei. Activitatea sa științifică însumează o bibliografie bogată cuprinzând studii de filologie clasică, etimologie, lingvistică generală, fonetică și fonologie, gramatică, onomastică, lexicologie și de cultivare a limbii române. A susținut ani în șir emisiunea radiofonică „Limba noastră”, iar în „Revista Cultului Mozaic” a deținut o rubrică pe teme lingvistice, semnalând apropieri între cuvintele din diferite limbi. Este autorul unor valoroase studii și
Alexandru Graur () [Corola-website/Science/297572_a_298901]
-
acum substratul culturei literare și științifice din Europa, nu se poate învăța în liceele d-lui Conta. 2) Instrucțiunea este și pentru licee tot așa de întinsă la băieți și la fete, numai că în locul limbei latine vine la fete lexicologia latină, dar se adaog alte studii, între cari și noțiuni de medicină cu aplicațiune specială la femei! (A Propos: Am dori să știm cum își închipuiește d. Conta o clasă dintr-un liceu feminin, după proiectul d-sale, în care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a lor în fiecare secvență a procesului didactic. Astfel, chiar conjuncția și exprimă nu întâmplător un raport de coordonare, tocmai pentru a întări nevoia unei interdeterminări continui și absolut indispensabile între aspectele de limbă studiate la fiecare palier (fonetică, lexic/lexicologie și semantică, morfologie și sintaxă) și actul comunicării în sine, atât scrise, cât și orale. Și aceasta, în scopul firesc al funcționalității faptelor de limbă în receptarea corectă a unor mesaje/coduri diferite și în exprimarea/utilizarea corectă, variată, nuanțată
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
Strugaru, Corespondență inedită I. Bogdan - Ilie Bărbulescu, TMS, 1970, 3; Omagiu lui Ilie Bărbulescu AUI, lingvistică, ț. XVIII, 1971; Diomid Strugaru, Slaviștii români Ioan Bogdan și Ilie Bărbulescu în lumina unei corespondențe inedite, RSL, 1972, 333-346; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 188-194; I. D. Lăudat, Ilie Bărbulescu despre unele probleme ale literaturii române vechi, AUI, literatura, ț. XIX, 1973; Bucur, Istoriografia, 193-195; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 66-67; Mihai Lozbă, Ilie Bărbulescu despre raporturile culturale, literare și lingvistice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
realizare a intensității fac trimitere la intensificări neprecise ("mai ", "foarte", "extrem de" etc.). GALR I: 314 atribuie această incompatibilitate compoziției semantice de ansamblu a numeralului multiplicativ: "exprimând prin conținutul său lexical intensitatea, nu cunoaște grade de intensitate". 2 Prezintă interes pentru lexicologie (formarea cuvintelor) cuvinte ca tripletă ("bicicletă cu trei roți"), triplusalt etc., însă nu pentru dinamica gramaticală a românei actuale. --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
vedere tematic, din perspectiva lucrărilor de gr. I, dar și de licență, masterat, doctorat etc. 1. Abordarea unor noțiuni fundamentale de limbă, din perspectivă didactică: 2. Formarea noțiunilor de fonetică și relevanța lor didactică. 3. Formarea și consolidarea noțiunilor de lexicologie și elemente de cultivare a limbii prin lexicologie. 4. Formarea și consolidarea noțiunilor de morfologie. Formarea gândirii structural paradigmatice la elevi. 5. Formarea noțiunilor de sintaxă. Formarea gândirii constitutiv-sintagmatice la elevi. 6. Noțiuni de stilistică și cultivarea exprimării orale și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
dar și de licență, masterat, doctorat etc. 1. Abordarea unor noțiuni fundamentale de limbă, din perspectivă didactică: 2. Formarea noțiunilor de fonetică și relevanța lor didactică. 3. Formarea și consolidarea noțiunilor de lexicologie și elemente de cultivare a limbii prin lexicologie. 4. Formarea și consolidarea noțiunilor de morfologie. Formarea gândirii structural paradigmatice la elevi. 5. Formarea noțiunilor de sintaxă. Formarea gândirii constitutiv-sintagmatice la elevi. 6. Noțiuni de stilistică și cultivarea exprimării orale și scrise a elevilor. 7. Didactica redactării. 8. Stilistica
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Câteva aspecte privind realizarea obiectivelor în predarea limbii și literaturii române, ȘSăl, nr. l, 1979, 4-5. [148] POPESCU ION, Compunerile cu aplicații la lecțiile de gramatică, în “Limbă și literatură”, nr. 3, 1979, p. 412-416. [149] POPESCU, Elena, Pentru o lexicologie contrastivă - „Capcanele” limbii române pentru francofoni, PredLRSS, 3, 108-119. [150] POPESCU, Florin D., Limba română (Sintaxa). Manual pentru liceele pedagogice (clasele a XI-a și a XII-a) și pentru liceele de filologie - istorie (clasa a XII-a). București, EDP
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]