176 matches
-
Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Vulpes vulpes"), lup cenușiu ("Canis lupus"), viezure ("Meles meles"); • păsări cu specii de cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Tetrao tetrix"), vultur pescar ("Pandion heliaetus"), vultur codalb ("Heliaeetus albicilla"), uliu ("Accipiter")vânturel ("Falco vespertinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), lișiță ("Gallinula chloropus") sau rațe sălbatice; • insecte, pești, reptile (șarpele lui Esculap, șopârla de nisip, șopârla vivipară) și broaște. O atracție deosebită a parcului o constitiue speciile de cai sălbatici (ponei polonezi)aduși aici în anul 1982. Caii trăiesc, se înmulțesc
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
stâncoase abrupte. Este o pasăre de pradă puternică hrănindu-se cu diverse animale, un necrofag ocazional (se hrănește cu hoituri) și pirat, având o gamă largă de pradă în funcție de locație și de sezon. Hrana include pești, broaște, șerpi, păsări (rațe, lișițe etc.), ouăle și puii din cuib; mai puțin frecvent, mamifere (iepuri, popândăi etc); în multe regiuni peștele este probabil cea mai importantă hrană. Hoiturile pot fi deosebit de importante în hrană pe timpul iernii, sau chiar pe tot parcursul anului în anumite
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
importantă; în Scoția concurează direct cu acvila de munte ("Aquila chrysaetos") pentru hoituri. Se hrănește cu pești vii de apă dulce sau de mare, mai ales cu cei găsiți lângă suprafață. Prada aviară include cufundarii ("Gavia"), corcodeii ("Podicipedidae"), rațele ("Anatidae"), lișițele ("Fulica"), pinguinii nordici ("Alcidae"), pescărușii ("Laridae") și alte pasări cu o mărime până la dimensiunea gâștelor și lebedelor adulte. Mamiferele care servesc ca pradă includ un spectru larg de la șoareci și lagomorfe (iepuri) până la animale de dimensiunea puilor de cerbi sau
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), lișiță ("Fulica atra"), găinușa de apă ("Gallinula chloropus"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș sur ("Larus
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
sălbatică, care migrează din primăvară până în toamnă în aceste locuri, unde găsește optime posibilități de hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei moșii Piticaru - iazul Piticaru și iazul Murguleț, se întâlnesc păsări ca: rața sălbatică ("Anas platyrhynchos"), lișița ("Fulica atra"), sitarul ("Limosa limosa"), pescărușul ("Alcedo athis L."), nagâțul ("Vanellus vanellus L."), stârcul ("Ardea cinerea"). Insectivorele constituie acea grupă a mamiferelor de pe meleagurile Crasnaleucii pentru care în ce mai mare parte insectele constituie hrana lor. Ariciul ("Erinaceus europaeus") este
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
găsit condiții ideale, iar numărul și varietatea de păsări de apă a crescut treptat. În Pădurea Rădvani se găsește o colonie de păsări acvatice (Ardeidae) care este o rezervație ornitologică, iar pe lacurile și bălțile din Pescăria Cefa se întâlnesc lișițe, rațe sălbatice, cormorani, stârci, egrete, corcodel, diferite specii de broască, broasca țestoasă de baltă. Solurile câmpiei joase sunt cele aluviale de luncă. Microdepresiunile cu exces de umiditate favorizează formarea lacoviștilor și semilacoviștilor în timp ce porțiunile mai ridicate, cu drenaj mai bun
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
1972 în Israel, unde a lucrat ca funcționar la Societatea de Telefoane din Tel Aviv. A desfășurat o activitatea publicistică și literară. A scris romane ("Contratimp", 1968; "Faruri de ceață", 1970; "Moartea a doua", 1971; "Portul pustiu", 1997), proză scurtă ("Lișița", 1965; "Fotografii mișcate", 1967; "Soarta altuia", 1970; "Alături de foc", 1982) și piese de teatru ("Pereții albi", 1971). De asemenea, a tradus două cărți. Publicistica sa a apărut în revistele "Luceafărul", "Convorbiri literare" și "Gazeta literară", fiind distins în 1964 cu
Iosif Petran () [Corola-website/Science/336994_a_338323]
-
cânepar ("Carduelis cannabina"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lișiță (Fulica atra), cinteză ("Fringilla coelebs"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), pescăruș râzător
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
Dâmbovița, Neajlov, Câlnău, Cocioc, Sabar, Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras, crap, biban, caracuda, roșioara. Se află pe locul doi în clasamentul celor mai lungi râuri din Europa. Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania și se varsă printr-o deltă,în Marea Neagră
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), prundaș-gulerat-mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), egretă albă ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), lișiță ("Fulica atra"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), cormoran-mare
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
Rezervația găzduiește câteva specii de mamifere (mistreț, vidră, nurcă) și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau țigănuș ("Plegadis falcinellus"). Lacul Potcoava oferă hrană și asigură condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care
Lacul Potcoava () [Corola-website/Science/329871_a_331200]
-
Chlidonias niger"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă albă ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), lișiță ("Fulica atra"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
himantopus"), bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeolea ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc-de-noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucordia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), fluierar-de-mlaștină ("Tringa glareola"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră comună ("Sterna hirundo"), lișiță ("Gallinula chloropus") sau rață pestriță ("Anas stepara"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), presură cu cap negru ("Emberiza melanocephala"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), lișiță ("Fulica atra"), ciocârlan ("Galerida cristata"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), piciorong (Himantopus himantopus), scoicar ("Haematopus ostralegus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnita, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Șiretului găzduiesc rata sălbatică, gașca sălbatică, lișița, pescărușul albastru, bâtlanul. În apă viețuiesc crapul, salăul, carasul, roșioara. Această bogăție faunistica permite practicarea vânatului și a pescuitului sportiv. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Pașcani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
oamenilor. Prin toată această operă circulă aerul viu și salubru al unei vieți libere și mobile”. Autorul a străbătut pământul românesc de la munte la șes, urmând cursurile apelor și vânând cocoșul sălbatic pe piscurile montane, iepurele în miriștile câmpiilor și lișița în bălți și în deltă. Scriitorul are un sentiment al trecutului care coboară în timp până în vremurile primilor oameni când vânătoarea și pescuitul erau activități de bază ale existenței umane. Povestirile sale amestecă realitatea cu credința primitivă într-un mod
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
comun ("Buteo buteo"), barză albă ("Ciconia ciconia"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), lișiță ("Fulica atra"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), pescăriță râzătoare ("Gelochelidon nilotica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), prigoare ("Merops apiaster"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat, ghibor, bibanul soare, guvidil, săbiuța, știuca) sau călători (scrumbia, rizeafca, nisetrul, morunul, păstruga și cega). Locuit
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță (cu specii de "Fulica atra" și "Gallinula chloropus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cufundar polar ("Gavia arctica"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
cenușiu ("Circus pygargus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), rață de ghețuri ("Clangula hyemalis"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), lișiță ("Fulica atra"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș mic ("Larus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
complexul lacustru "Șontea - Furtuna". Rezervația găzduiește și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: țigănuș ("Plegadis falcinellus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus") sau corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"). oferă condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), somn ("Silurus glanis"), țipar ("Misgumus
Lacul Nebunu () [Corola-website/Science/329876_a_331205]
-
baltă ("Botaurus stellaris"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), prundaș gulerat mic ("Charadrius dubius"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cristei de câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), egretă mare ("Egretta alba"), lișiță ("Fulica atra"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), prigoare ("Merops apiaster") și nagâț ("Vanellus vanellus").
Popasul păsărilor de la Sânpaul () [Corola-website/Science/325434_a_326763]
-
apus"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rața moțată ("Aythya fuligula"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață pitică ("Anas crecca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), fugaci mic ("Calidris minuta"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel gulerat ("Columba palumbus
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), gârliță mare ("Anser albifrons"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pescăruși, (din familiile "Laridae" și "Sterna"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), barză neagră ("Ciconia niogra"), cristel de câmp ("Crex crex"), călifar ("Todorna todorna"), lișiță ("Fulica atra"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), pițigoi de stuf ("Panurus biarmicus"), lăcar ("Acrocephalus arundinaceus"), sfrâncioc (din specia "Lanius collurio") sau rață roșie ("Aythya nyroca"). În vecinătatea rezervației se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]