196 matches
-
În totul dăm peste o încrengătură de figuri insolite, culese din toate credințele: îngeri căzuți, zeițe incestuoase, demiurgi răi, catalepsii care îi mută pe inițiați la stele, șamani cu rol de receptacule divine, infernuri terestre, arhonți rîvnind la femei siderale, libații și îmbăieri purificatoare, răpiri celeste și căderi în trup - în totul o lume de himere la care cititorul privește cu o curiozitate contrariată, din neputința de a-i intui deznodămîntul. Unde vrea să ajungă autorul? Răspunsul se impune la sfîrșitul
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
slăbi până nu vine... l Atunci, reluă Aristodem, le-am spus: Doamne ferește! Lăsați-l în pace! Așa e el, se retrage într-un colț oriunde se nimerește și stă pironit locului. Dar vine el... Agaton zorește sclavii să se înceapă libațiile, Socrate însă tot nu mai vine... Amfitrionul, nerăbdător, iar vrea să trimită după el, dar Aristodem se împotrivește... Și încep să cineze. Pe la mijlocul cinei, sosește și Socrate. Atmosfera se încinge. Se schimbă mai întâi ironii între amfitrion și cel întârziat
Eros ori Ura (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10906_a_12231]
-
unui om foarte bine ancorat în realitate, care nu disprețuiește însă nici micile (dar vai, atât de dulcile) plăceri ale vieții. Pusă în raport cu personalitatea (sau doar cu imaginea) sa, poezia unui asemenea autor ar trebui să fie una a marilor libații, o continuă celebrare a vieții sau, eventual, o satiră sarcastică la adresa lumii contemporane. Nimic din toate acestea nu se regăsește în lirica lui Nicolae Prelipceanu. Mai mult decât atât, urmare a unei sublime schizoidii, universul poetic al lui Nicolae Prelipceanu
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
stele ca într-o pagină manuscris, eminesciană. Văzduh cu pictograme și rune, în alfabet hitit, ebraic, etrusc, biblioteci în templul Soare-Apune De pe pământ răsunau coruri antice ortodoxe litanii oratorii cu schije în sânge cantate ale deținuților din Dachau arii madrigale libații ale amazoanelor vikinge Trei vise avui (Pe Nil? Pe malul Volgăi? Pe sub pod de Bahlui?) Legănat de fregata natală văzui în adâncuri: se înălța, în apele roșii, o colosală clepsidră de Cuvinte cu miezul ca lava lavelor, fierbinte Hartă veche
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
și oaspeții se iau la ceartă, care degenerează în bătaie. Într-un sketch de un grotesc copios, whisky-ul se varsă pe covor, din câlții căruia, „cu un tifon”, va fi recuperat un litru, două, - câtime arhisuficientă pentru o veselă libație. Ca și chefliii din sufragerie, acești trei ași ai sinuciderii ratate nu „reușesc” decât să „se îmbete”. Eșecul lor, altminteri, e total. Total și tragicomic ca acela al vagabonzilor lui Beckett, cărora li se rupe funia, improvizată dintr-o sfoară
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]
-
copți în fruct viermii prolifici pe mări legănați în marginea orașului sferic. zadarnic prevestitor de pace măslinul le-ar aminti că vina celor căutați stă în cristale ei urcă, tălpile uriașe rup brazde gata stă să izbucnească fumul din dave libațiile, carnavalul să-nceapă. sus laolaltă zăpada și fânul calmă missa alpină- fiecare sub câte un astru stau mieii doar murmurele hypnotice din vreme în vreme îi deconspiră și-ndepărtat, foarte departe lemnul agonic au ajuns sus se aud horcăind, li
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
scot din anonimat pe autor și care, înmulțite cumva în viitor, vor face să se vorbească mai mult despre el. Andrei Doboș scrie o poezie voit copilăroasă, proaspătă și senină, îndatorată vieții de student și nopților petrecute în conversații și libații. Prima diferență față de tinerii furioși, fracturiști care, stând în cămine studențești similare, au ilustrat abundent și memorabil o poetică a revoltei (mizerie fizică, degradare socială, marasm moral), constă în aclimatizarea eului liric. Tânărul de douăzeci și ceva de ani se
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
al poporului vietnamez. Este generația pe care Partidul a pierdut-o definitiv și care nu mai dorește să se înroleze în nicio competiție ideologică sau război, indiferentă la mesajele politice, ascultând pe toate canalele vocea de sirenă a Occidentului și libațiile lui consumeriste. În final, sunetul muzicii este cel care mobilizează masele, dar nu o muzică revoluționară, ci aceea a Rolling Stoneșilor cântată sau mai precis mimată în duet de către Misha și Wuschel. Regizorul supralicitează aproape hollywoodian entuziasmul oamenilor eliberați prin
Cireșarii de pe Aleea Soarelui by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6021_a_7346]
-
de la Mogoșoaia și adusă din nou într-un spațiu vizibil, bunăoară pe ringul de dans al unui restaurant high-life de la Șosea. Așezat pe o platformă rotativă, cu aerul lui de chefliu deshăinat, Lenin i-ar stimula generos pe meseni în libațiile lor prelungite. Cît privește monumentul substitutiv, așa cum ni-l prezintă o fotografie din revistă, el seamănă izbitor cu o moară de vînt, părînd gata, deși imobilă, să-și anime aripile la prima adiere. Lucrarea discipolului devine astfel o emblemă străvezie
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
din această listă bețiile soldate cu violențe și căderi în vulgaritate. M-au interesat indivizii care, prin beție, reușeau să scoată la suprafață un al doilea eu - sinele mai expresiv, mai exuberant. Nu făceam, evident, nici o legătură între banala, desacralizata libație de bodegă și practicile magice ale lumii străvechi. Dar, inconștient, intuiam că transformarea produsă în individ prin băutură ținea de-un secret adânc. Nu se putea ca metamorfoza să nu fie un fel de alchimie a propriei minți și a
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
sau sorb eu pe-al tău de nu vrei". Deducem că inconsistentul tiran se supune acestei injoncțiuni, apoi nu întârzie să se retragă și să fugă spre calul sau (nu va încalecă decât în secțiunea a opta a poemului). Or, libația vrăjitoreasca dezlănțuie dânsul macabru al unor entități ale râului, ce se năpustesc spre Mihnea, una mai expresiva decât altă. Este a doua secvență de capodoperă: "Toți morții din mormânturi,/ Cu ghearele-ncleștate,/ Că frunzele uscate/ Ce zbor când sufla vânturi,/ Spre
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
plimbările pe faleză, până la gardul lui „nea Nicu”, etalarea toaletelor feminine, ieșirile la barurile și discotecile din împrejurimi (inclusiv la cârciuma „Cireșica”), meciurile de fotbal, concursurile de Miss, de recitări, balurile mascate pentru cei mici, fel și fel de năzbâtii, libații, îndrăgostiri și... câte-n lună și-n stele. Spiritul acesta al Casei de la Neptun se datora unui sentiment al apartenenței la breaslă, al frățietății (în pofida inerentelor discordii, polemici, invidii etc.) și al unei uimitoare libertăți. Libertatea era, firește, cu voie
Marea nostalgiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4430_a_5755]
-
un nărav ce se cuvine osîndit, ci un reflex al unei puteri metafizice, al unei idei platoniciene. O rămășiță edenică (Întoarcerea fiului risipitor). Nu e de mirare, așadar, că alcoolicii trăiesc într-o lume a lor ce ignoră Lumea, că libațiile reprezintă un ritual cosmic (Poemul alcoolicilor). Totul e să menții această relație fragilă între cele două sfere, să te transpui în transa bahică în așa fel încît să nu pierzi din vedere realul (care e astfel esențializat, adus la ascuțișurile
O fenomenologie a alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5543_a_6868]
-
rămîne cu un text neted ca o limbă de vițel și opac ca o curea de piele. Toate aceste semne trădează o infirmitate de care suferă oricine și-a făcut din monitor un altar în fața căruia își desfășoară zilnic ceremonia libației spirituale. Cu tomul lui Paul Doru Mugur îți dai seama că lipsa de talent e o vocație tot atît de durabilă ca încăpățînarea, și de aceea nu trebuie să credem că tenacitatea autorului, slăbind vreodată, îi va șopti că e
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
soarele, altul din care făcea parte chiar Rudbeck, pentru a studia flora și fauna și a desena tot ce e nou. Numai când soarele a apărut în toată splendoarea am ieșit toți patru în grădină să-l salutăm cu multe libații și apoi ne-am dus la culcare, pentru câteva ore numai. Casa veche trosnea din lemnele ei vechi și în ferestre lucea orbitor soarele de solstițiu.
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
teritoriu prea puțin scobit/ de o ploaie cu broaște în scrâșnet năpădit/ de un smochin sălbatic ars din temelie și răsădit/ (...) merită să scrii pentru îngenuncheri și ispite și scintilații/ merită din plin halucinațiile țopăitoare cărora le aducem iată destule libații/ merită clopotele și corbii și strugurii toamna și focul din frunze ucigașe/ zăpada incorigibilă iarna cingătorile fetelor și oscioarele înțărcate/ acalmia unei revelații plutind peste lume și coapsele țuguiate/ menghine rugăciuni biblioteci lipite-ntre ele de un arheoinconștient/ al cărui
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
se vor recruta viitorii boemi. O boemă rustică e un nonsens. A doua condiție e lanțul de crîșme, cafenele sau braserii care dă paradisul bahic al exponenților de seamă. Fără alcool, boema își pierde elixirul, devenid un ritual gol, fără libații de grup. „Pentru boemi, cîrciumile sunt ca depourile de tramvaie. Acolo se odihnesc și se repară, urmînd ca-n alte locuri să se concentreze.“ (p. 53) A treia condiție e spiritul de grup, cu apariția unei solidarități în viciu, nimeni
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
porunca împărătească. S-a ordonat să se depună toată râvna în reconstruirea templelor zeilor, căzute în paragină, să se aibă grijă ca toți, fără excepție: bărbați, femei, slugi și chiar copii sugaci să fie obligați a aduce jertfe sângeroase și libații zeilor păgâni, precum și să guste ceva din carnea jertfită. La fel se prevedea ca toate alimentele de pe piață să fie profanate cu vinul de la jertfe, iar fața băilor publice să fie puși paznici, care să aibă grijă ca celor care
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
prin testament lui Thao, au ridicat societatea americană. Avertismentul deși pacifist, este unul tranșant, al cuiva căruia îi place să citească cu pușca pe genunchi, câinele la picioare și câteva cutii de bere în preajmă, în timp ce flegma sa amară constituie libația în cinstea celor care au făcut legea cu pistolul. În acest ultim film, Eastwood șarjează cu toate efectele care l-au consacrat configurând portretul unui dur incasabil care ascunde însă o inimă de aur, inima Americii în pieptul unui colonist
Gran Torino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7370_a_8695]
-
sclavi musculoși, cu piele de abanos și cu pubisul foarte sumar învelit. îi datora o vizită - fusese invitată de el la o verișoară și prietenă din copilărie a stăpânei casei - frumoasa Placidia Maximina, care acum, plătind tributul unor prea abundente libații cu vin, stătea întinsă cu fața în jos pe canapea și se ținea de gura vasului cu ambele mâini, de parcă s-ar fi agățat de parapetul unei corăbii în furtună. Râzând prostește, închidea ochii pe jumătate și își ținea respirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în traducere românească în pasajul referitor la eliberarea sclavului Vindicius ca răsplată pentru dezvăluirea conspirației promonarhice (VII). În Brutus și fiii săi sunt păstrate destule detalii din Viețile paralele : întărirea jurământului de fidelitate față de rege printr-un sacrificiu uman și libații cu sângele victimei (IV), ezitările lui Vindicius de a-și trăda stăpânii, după ce a fost martor întâmplător la întrunirea regaliștilor (IV), capturarea în stradă a conjuraților cu haine înfășurate în jurul gâtu lui (V), îndemnul imperativ adresat de Brutus băieților lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
șit din spatele ușii închise ce dă spre vestibul. Se întoarce neliniștit către Tigellin. — Clienții veniți pentru salut s-au adunat și așteaptă să fie primiți, îi șoptește acesta. — Sunt mulți? întreabă îngrozit bărbatul. Aș fi vrut să fac mai întâi libația de dimineață. — Au umplut până la refuz tot spațiul dintre stradă și casă. — De ce nu mi-ai spus mai devreme? exclamă iritat stăpânul. Își dă seama că n-are de ce să-și verse nervii pe băiat și sus pină nefericit. Zei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tare lângă el: — La voi audiența domestică nu se termină odată cu ora a doua, ca să ajungeți la sacrificiul de la Ara Pacis? Stăpânul casei sesizează ocazia din zbor și se întoarce către cubicular și secretar, privilegiații lui: — N-am făcut încă libația de dimineață, și suntem în în târziere. Ocupați vă voi de ceilalți! Cu un gest afectuos, îl ia cu el pe Iulius Herodes, fără să-i pese de figurile mofluze ale solicitanților rămași de izbeliște. — Hai! Agrippa se lasă tras
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Mausoleului, care este închis publicului. Dar nu și lui. Iar altarul ce preamărește binecuvântările păcii instaurate de Augustus se află în imediata apropiere. CAPITOLUL XI Mare tâmpenie și larii ăștia! suspină Iulius Herodes Agrippa, uitându-se la Germanicus cum aduce libații în fața altarului. Dacă altar poate fi numită o nișă plină cu figurine din bronz. Pufnește nervos. Oameni în toată firea, și se smeresc în fața unor jucărioare de copii. Cât primitivism, să se încredințeze protecției larilor pentru a obține mântuirea, prosperitatea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
voi, cele două Carmentes, aveți grijă ca pruncul meu să se nască cu capul, nu cu picioarele, înainte. Prorsa, hărăzește-mi o naștere ușoară, și tu, Postverta, întoarce-te cu spatele, ca să nu am parte de una grea și primejdioasă. Libația s-a încheiat. Iulius Herodes simte cum îl smucește cineva de togă. Întoarce capul, intrigat. Antonia îl prinde afectuos de braț: — În uter, pruncii stau cu capul în jos și cu picioarele în sus, nu după firea oamenilor, ci a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]