496 matches
-
În ea, mă Înspăimânta cumplit. Ochii i se acoperiseră cu o pieliță lăptoasă și se decolorau vizibil. Ploaia se opri brusc și o rază caldă năvăli printre noi. Trebuie să facem ceva cu el, nu-l putem lăsa așa, repetă Libelula cu hotărâre. O cioară vâsli razant prin dreptul nostru, cârâind Înfricoșător. Pistruiatul propuse să-l Îngropăm. Cum să-l Îngropăm?! E păcat să-l Îngropăm!, am sărit eu și Libelula. Dacă Începe să pută?, remarcă Goanță și se dădu doi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
facem ceva cu el, nu-l putem lăsa așa, repetă Libelula cu hotărâre. O cioară vâsli razant prin dreptul nostru, cârâind Înfricoșător. Pistruiatul propuse să-l Îngropăm. Cum să-l Îngropăm?! E păcat să-l Îngropăm!, am sărit eu și Libelula. Dacă Începe să pută?, remarcă Goanță și se dădu doi pași Înapoi... voi nu vedeți că se topește! Nu știam dacă Îngerii miroseau cu adevărat atunci când mureau, dar observația mâncăciosului stârni oarecum Îngrijorarea În inimile noastre. De la tine pute, Goanță
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pută?, remarcă Goanță și se dădu doi pași Înapoi... voi nu vedeți că se topește! Nu știam dacă Îngerii miroseau cu adevărat atunci când mureau, dar observația mâncăciosului stârni oarecum Îngrijorarea În inimile noastre. De la tine pute, Goanță!, i-o trânti Libelula și Îi Întoarse un spate nervos. Haideți să-l Îngropăm odată, strigă Pistruiatul ca și cum s-ar fi temut de ceva. Ce vreți... să-l descopere alții... să-l batjocorească? Sau să-l pună domnul profesor de biologie Ieremia În formol
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
afla În spate. Pământul era reavăn, afânat de ploaie. Cu bețe și cioburi mari (Goanță găsise chiar o bucată de tablă) am Început să-i săpăm un mormânt pe măsură undeva, Într-un colț al cimitirului, sub un arțar bătrân. Libelula s-a rănit la genunchi, iar eu mi am găurit haina, la capătul mânecii. Nu mai conta. Eram murdari din cap până-n picioare de pământ și frunze. Și uzi până la piele. Goanță se văieta de foame (l-a potolit Libelula
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Libelula s-a rănit la genunchi, iar eu mi am găurit haina, la capătul mânecii. Nu mai conta. Eram murdari din cap până-n picioare de pământ și frunze. Și uzi până la piele. Goanță se văieta de foame (l-a potolit Libelula repejor cu o eugenia). Zău, măi Goanță, nu știu cum de-ți vine să mănânci și acum!, Îl mustră fata scurt. Groapa a fost, totuși, reușită. Destul de adâncă și de Încăpătoare. L-am așezat ușor, tremurând de emoție. Libelula plângea. S-a
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
l-a potolit Libelula repejor cu o eugenia). Zău, măi Goanță, nu știu cum de-ți vine să mănânci și acum!, Îl mustră fata scurt. Groapa a fost, totuși, reușită. Destul de adâncă și de Încăpătoare. L-am așezat ușor, tremurând de emoție. Libelula plângea. S-a desprins ultima de lângă strania făptură. Băieții susțineau că l-ar fi sărutat pe furiș. Nu putem arunca pământul așa peste el. Trebuie să-l acoperim cu ceva, propuse din nou Libelula. Am Început să culegem și să
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
am așezat ușor, tremurând de emoție. Libelula plângea. S-a desprins ultima de lângă strania făptură. Băieții susțineau că l-ar fi sărutat pe furiș. Nu putem arunca pământul așa peste el. Trebuie să-l acoperim cu ceva, propuse din nou Libelula. Am Început să culegem și să aruncăm frunze și crenguțe. Numai ea strângea margarete sălbatice și nemțișori - florile care Împânzeau, În pâlcuri, Întreg cimitirul. Își umplea poala rochiței, alerga până la buza gropii și le presăra lăcrimând peste trupul Îngerului. Pământul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Goanță se văieta mereu că-l dor brațele, că nu se mai poate mișca de oboseală și de foame. Mormântul l-am făcut să arate ca și cum nici n-ar fi existat. Nu trebuia să afle nimeni. Cu jurăminte și blesteme ( Libelula se pricepea la plăsmuiri de cuvinte dintre cele mai terifiante) am pecetluit taina noastră. Astăzi, Însă, nu știu de ce... Cineva se izbi de umărul meu. Era un moșneag soios, mirosind a acru și bine hrănit cu alcool. Trecu În derivă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
vă ofer, spre edificare, cîteva definiții ( din dicționarul său umoristic) : „ Serial SF : Sf. Vasile, Sf. Ion, Sf.Petru etc.” „ Artă naivă : talent al femeii de a susține că nu știe ce să facă, În timp ce o face” „Film erotic : documentar despre libelule urmărit de cei din sală cu ochii Închiși” „ Barză : vietatea care m-a determinat ca, pînă la vîrsta de 5 ani, să-l consider pe tata un pervers”. M-au indignat inițial, apoi doar amuzat, cei care maltratează limbajul. O
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
imaginez cum stau amândoi în Iad, Bakunin cu barba aia a lui și James cu chelia lui lucitoare. Sunt spânzurații, bufonii, nebunii, toate în același timp. Au o masă rezervată la Cafeneaua Ororilor de pe malul Styxului. Spermatozoizi uriași, ca niște libelule antediluviene, le zumzăie pe la urechi; sunt forțați să mănânce cantaride cu pumnul, sub privirea neînduplecată a vechiului meu amic, Goering - poate că și Chatterley ar fi de acord să li se alăture, sau Piers Gaveston, de temps en temps. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ce perioadă a anului ne aflam. Schimbările de lumină de pe retina mea amestecau fără veste anotimpurile. Într-o dimineață, când Catherine mă lăsase singur pentru a merge la ultimele ei lecții de zbor, i-am văzut avionul deasupra autostrăzii, o libelulă de sticlă purtată de soare. Părea să atârne nemișcat deasupra capului meu, cu elicea rotindu-se încet ca aceea a unui avion de jucărie. Lumina îi curgea din aripi într-o fântână arteziană inepuizabilă. Sub ea, mașinile care planau de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
flotă aeriană a Europei, poate cea bolșevică să fi fost mai mare, dar cine a văzut-o vreodată ?, aviația lui Italo Balbo zbura, o putea vedea o lume întreagă, iar el însuși cu hidroavioanele lui ca niște cărăbuși încrucișați cu libelulele se afla aici, sub ochii lor! Toți erau deopotrivă, într-un fel sau altul aveau în mînă aceleași jucării fermecate, nici unul nu riscase mai puțin decît Balbo atunci cînd zburase, moartea e aceeași pentru toți care se leagănă deasupra pământului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
tăria la grozăveniile trăirii pământene, la neajunsurile lumii, la miliardele de vieți care se sfârșesc, la sălbăticiunile care se hăituiesc Între ele, la șerpii care le mușcă pe căprioarele tolănite la umbră, la lupii care‑i sfâșie pe miei, la libelulele care‑și ucid bărbătușul, la albinele care pier după prima Înțepătură, la chinurile mamelor când ne aduc pe lume, la puii de mâță azvârliți de copii În apa râului, la groaza peștilor În pântecele balenei, la groaza balenei prăvălite pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cărări pustiite, dealuri, câmpii și livezi. În grădini, de emoție florile se agită în straturi, legumele s-au copt, de furie floriisoarelui îi cad dinții de mizerie, iar buruienile îngrozite se îngălbenesc. Gâzele își încep fără frică idilele, iar o libelulă și-a oprit zborul plin de grație privind totul înspăimântată. Odată cu toamna vin și ploile mărunte și reci, cu stropi de tină, iar mestecenii ca niște lumânări albe o întâmpină în cale cu grăbite plecăciuni. Un greiere zgribulit abia șoptește
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
exersez cu sfoara. Așa-zișii Picabia, Kandinsky, Arp, Mondrian, colajați cu bilete de autobuz, cu timbre, cu pliculețe de ceai, cu capace de Ness, umplu pereții redacției. Se poate descifra orice în colajele mele: un fluture înghițind un elefant, o libelulă ori un Concorde, harta României într-o gură de rechin, o gură căscată a urlet, un elefant cu gît de girafă. Așa e. Fariseul de Leandru Diță-Lerești, care-și mărturisește religia pentru cARTE (urît mai îmbătrînește: obrajii fleșcăiți, conjunctivita, pavilioanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ceva mai morți, dar tot părinți, dacă și acum simțea în palme strânsoarea mâinilor părintești, dar nu era strânsoare, era menghina care o mușcă de palmele firave, lopată, când o lovea peste față, mână-menghină, mână-lopată, unde ești, mâna aripă de libelulă? Aici sunt, striga mâna ei în menghină, unde ești, mână picioruș de cărăbuș? Aici sunt, ruptă în menghină, unde ești, pasăre? Aici în colivie sunt, strânsă de menghina pereților care mă sufocă, îmi opresc privirea, de ce pereții nu se pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
În tandem, fericiți. Va, mut de uimire, admira delicatețea și fragilitatea aripioarelor străvezii, la Început În timpul dansului nupțial când tandemul zbura fericit, apoi, după ce privirea Îi obosea se convingea și În plan fizic de finețea aripioarelor, rupând câte una bietei libelule -capturată cu mare artă de către Didița care se rotea Într-un cerc aproximativ numai cu o singură aripă, fapt care-l distra copios pe copilul copilăriei sale. Un clopoțel fermecat a sunat În mintea copilului. A sărit În picioare ca
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
explica de ce, din-când-În-când privea, printre degețele, la pulpele dolofane ale femeilor și la cele ale fetelor, de asemenea dolofane, care cu sfială și rușine, Își dezbrăcau, privind În toate direcțiile, sfiindu-se și de ochișorii ca niște mărgeluțe colorate ai libelulelor, rochițele din deftină Înflorată și Își suflecau cămășile din finet bleu până pe la mijlocul pulpelor. Apoi, Ochenoaia -căpitanul expediției și seful autoritar și de necontestat, cea care hotăra `n toate situațiilerosti instructajul ale cărui cuvinte, fetele și cumătra Aglaia le cunoșteau
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
am apropiat de Toader. „Ce facem acum?” - am Întrebat, fără să-i spun pe nume. „Amu, tu, Petrică, cu Undiță, treceți În față. Eu am să vin În urma voastră. Atenție, că moartea Îi cât capra pe noi”. Mergeam cum zboară libelula, fără nici un zgomot... La un moment dat, am avut impresia că am auzit un scârțâit de frână de vagon... Mi-a tresărit inima de emoție și bucurie În același timp. Mă opresc și Îl aștept pe Toader. „Ai obosit, Petrachi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
într-un târziu când au venit ai lui și l-au găsit într-o stare gravă. Părinții l-au întrebat cum s-a întâmplat și atunci el a povestit familiei toată pățania care l-a nenorocit pe viață. PEȘTELE ȘI LIBELULA Deasupra Cristineștiului soarele domina pământul cu razele-i fierbinți, iar viețuitoarele pământului beneficiind de lumină, căldură, liniște și voie bună, fiecare lucra după rânduială. La iazul Șlincu se derula concert după concert; încetau broaștele de pe iaz, începeau brotacii din puii
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
concert după concert; încetau broaștele de pe iaz, începeau brotacii din puii de curcudel, mlădițele de răchită sau rogozul din iazul de alături. Încetau vrăbiile din copaci, începeau rândunelele din cuiburi aciuate sub streșinile caselor gospodarilor din sat. Numai peștii și libelulele din iazurile de pe vale, se războiau din cauza capturilor de pureci. Și uite așa, nu-i nevoie de o pală mare, că focul poate lua proporții și dintr-o scânteie. -Libelulo, nu crezi că te întreci cu gluma? o întrebă Pește-gri
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
vale, se războiau din cauza capturilor de pureci. Și uite așa, nu-i nevoie de o pală mare, că focul poate lua proporții și dintr-o scânteie. -Libelulo, nu crezi că te întreci cu gluma? o întrebă Pește-gri. -Nu cred, răspunse Libelula. Ce treabă ai cu mine? a mai întrebat, așa într-o doară. -Când copiii mei sunt la vânătoare, îi bruschezi apoi furi vânatul, le iei purecii pe care îi prind, te arunci ca un uliu și iei din gură ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fi noi în întrecere sau concurenți la vânătoarea de pureci de baltă, dar dumneata nu respecți cel mai elementar lucru, îi spuse cuviincios Pește-gri. -Este treaba lor dacă nu știu să se lupte pentru ceea ce au capturat, zise cu mândrie Libelula. -Ființa pământului, trebuie să înțelegi că ei nu pot lupta cu una ca tine care, de pe luciul apei, poate ataca ușor și în aceleași condiții fură vânatul din gura oricărui locuitor al apei. -Scorneli, de la cine am mai furat captură
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
înțelegi că ei nu pot lupta cu una ca tine care, de pe luciul apei, poate ataca ușor și în aceleași condiții fură vânatul din gura oricărui locuitor al apei. -Scorneli, de la cine am mai furat captură în afară de pești? -Ai uitat, Libelulo? De la broaște, de la năpârci, de la toți amfibienii, de la...toată lumea... -Regret, domnule. Nimic din ceea ce spui nu este adevărat, a încheiat discuția Libelula zburând apoi către stufăriș. Pește-gri a hotărât să facă o verificare a purecilor de baltă capturați de către cei
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
vânatul din gura oricărui locuitor al apei. -Scorneli, de la cine am mai furat captură în afară de pești? -Ai uitat, Libelulo? De la broaște, de la năpârci, de la toți amfibienii, de la...toată lumea... -Regret, domnule. Nimic din ceea ce spui nu este adevărat, a încheiat discuția Libelula zburând apoi către stufăriș. Pește-gri a hotărât să facă o verificare a purecilor de baltă capturați de către cei șapte copii ai lui. Astfel, Înotător a vânat doi pureci, Plimbăreț-trei, Visător-trei, Voiajor-patru, Săltărețdoi, Somnoros-trei și Ochiblând -doi. Tatăl familiei a făcut
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]