606 matches
-
și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: 1. auditor financiar liber-profesionist - auditorul financiar autorizat, înregistrat în Registrul public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit din România, denumit în continuare Registrul public electronic, care își exercită activitatea ca liber-profesionist și care poate fi atestat de Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS) pentru a oferi îndrumare stagiarilor în activitatea de audit financiar și, după caz, de asigurare a raportării privind durabilitatea; ... 2. firmă de audit - firma
ORDIN nr. 300 din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298061]
-
obținut necesarul pe atunci atestat Tip A ce conferea dreptul de a cânta în afara țării. Despărțirea de George Sârbu a constituit o ruptură determinantă în ce te privește? După desființarea orchestrei și plecarea maestrului George Sârbu la București am rămas liber-profesionist, urmând să colaborez cu mai multe orchestre și ansambluri din Bacău și din țară. Numesc aici pe Ansamblul Cooperației, la care era coregraf Teodor Druică - alături de acesta am cântat în Polonia, Bulgaria, Germania; Ansamblul „Ca la Noi”, condus de Camelia
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
-l ca director pe coregraful Petrică Vlase. Cu acest ansambu am susținut numeroase spectacole locale și pretutindeni în țară. Cât a ținut această colaborare? Din toamna anului 2008 am plecat. Salariul insatisfăcător m-a determinat, în primul rând. Am redevenit liber-profesionist, un statut prin care perspectivele mele ca artist le consider mai largi și covenabile. Între timp, cum a decurs viața ta personală, de familie? În anul 1999, luna ianuarie, am întâlnit jumătatea vieții mele, pe Gelu Bodea, un om și
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
subliniau fermitatea chiar și în clipele de bună dispoziție, pe care credea că ni le rezervase cu multă generozitate; la ușă, să se alinieze „profesioniștii” (adică cei care mergeau la școli profesionale, de arte și meserii, la ucenicii din sfera liber-profesioniștilor, cizmari. croitori, cojocari, tâmplari, ciobani - îndrumători de turmă, cum îi plăcea să adauge apăsat și cu luare aminte la mimica fețelor multora al căror sfârșit profesional îl presimțea pentru cei mai mulți dintre băieți. Se isca un tărăboi totuși reținut acoperit de
GHEORGHE CONSTANTIN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371210_a_372539]
-
vieții ei, cum îi place să spună. Cătălin Claudiu Gyuris este un spirit polivalent, s-a inițiat în studierea mai multor instrumente muzicale: vioară, chitară, contrabas, pian. A absolvit Conservatorul de Muzică al "Middlesex University". Lucrează ca producător/aranjor, pianist liber-profesionist, profesor de pian și canto, compune muzică de film, lucrează cu diferiți muzicieni, orchestrează și compune muzică pop, rock, jazz, muzică clasică, desenează portete în creion, cu un deosebit simț al detaliului și al cunoașterii caracterului omului. A susținut concerte
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI, COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376054_a_377383]
-
publicat opt volume de poezii, poezia devenind seismograful vieții ei, cum îi place să spună. Cătălin Claudiu Gyuris este un spirit polivalent, s-a inițiat în studierea mai multor instrumente muzicale: vioară, chitară, contrabas, pian, lucrează ca producător/aranjor, pianist liber-profesionist, profesor de pian și canto, compune muzică de film, lucrează cu diferiți muzicieni, orchestrează și compune muzică pop, rock, jazz, muzică clasică, desenează portete în creion, cu un deosebit simț al detaliului și al cunoașterii caracterului omului, a susținut concerte
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
În același timp, eugeniștii din cercul lui Moldovan rămâneau ambivalenți În legătură cu rolul clasei de mijloc În noua ordine socială pe care o propuneau. Atitudinea lor era, În mare parte, alimentată de situația din acel moment, În Transilvania, a celor mai mulți Întreprinzători, liber-profesioniști și angajați ai aparatului de stat și de modul În care aceasta se crease În timp. Înainte de 1918, românii fuseseră foarte slab reprezentați printre birocrați și oameni de afaceri, din cauza presiunilor exercitate de practicile tradiționale și de prevederile legilor adoptate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și obiective, cu care aceștia puteau să Își reevalueze propria identitate și să demonstreze că nu erau cetățeni de rangul doi, În comparație cu conaționalii lor maghiari. Dimpotrivă, eugeniștii promiteau să valideze calitățile clasei de mijloc românești, prin segregare etnică. Întreprinzătorii și liber-profesioniștii care aparțineau clasei de mijloc din Transilvania nu erau nici aceștia, În marea lor majoritate, români. Eugeniștii nu puteau controla direct comportamentul unor astfel de indivizi care, spre deosebire de angajații statului, aveau propriile lor surse de venit. În consecință, adepții eugeniei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mijloc și, cel mai adesea, subliniau aspectele disgenice, potențial amenințătoare ale comportamentului reprezentanților acestor clase, mai degrabă decât să Încerce să Îi atragă ca aliați În susținerea ideilor eugeniste. Atunci când discipolii lui Moldovan au Încercat totuși să mobilizeze antreprenori și liber-profesioniști români, atenția lor s-a Îndreptat către conaționalii lor, și nu către oamenii de afaceri sau către membrii unui anumit grup profesional. Procedând astfel, ei evitau confruntarea cu una dintre sursele importante de anxietate din societatea românească, dar și șansa
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fost finanțată mai ales cu fonduri de stat și de la Fundația Rockefeller 12. Mișcarea eugenistă din București nu Împărtășea aceleași temeri față de lipsa de autenticitate etnică a clasei de mijloc, care conferea acesteia o identitate disgenică. Numeroși birocrați, Întreprinzători și liber-profesioniști din București erau români. Cei mai mulți membri de altă etnie ai clasei de mijloc erau evrei, pe care eugeniștii nu i-au considerat Însă o amenințare până În a doua jumătate a anilor ’30. Analizele eugeniste despre clasa de mijloc erau dominate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a capitalului - s-a menținut până în prezent (Mooney, 2000). În schimb, societatea românească actuală este departe de a fi o societate de salariați. În mult mai mare măsură, ea tinde să fie o societate de mici proprietari, mici întreprinzători și liber-profesioniști (self-employed), scăderea continuă a numărului de salariați fiind una dintre cele mai puternice tendințe ale întregii tranziții de după comunism. Nu în ultimul rând, în vreme ce o caracteristică definitorie a societății occidentale dezvoltate este munca, măsurabilă atât în creșterea continuă a volumului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avansate ale epocii (Focșeneanu, 1998), aduce în viața publică nu doar clasele politice tradiționale ale societății postfeudale românești - boierii și burghezia urbană -, ci și o bună parte a clasei mijlocii românești, alcătuită (atunci ca și acum) din funcționari ai statului, liber-profesioniști, intelectuali, dar și întreprinzători privați, negustori și arendași, iar în final chiar și proletariatul industrial și semiindustrial din urban. Urmărită pe aceste dimensiuni și cu bunăvoință, România se „occidentalizează” pe direcțiile principale ale ceea ce, acum, denumim tranziție către lumea capitalistă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
venituri mici și prin lipsa dotărilor sociale, de la apă curentă și canalizare și până la drumuri și mijloace de comunicare, cum ar fi telefonia. Alte categorii și grupuri sociale aflate la periferia sistemului de normalitate socială - precum femeile casnice, orfanii, handicapații, liber-profesioniștii etc. - au fost situați cu totul în afara sistemului de distribuție a prosperității. Tranziția spontană a comunismului a corectat parțial această regulă a sistemului. Un exemplu în această privință îl reprezintă țăranii necooperativizați, proprietari de pământ din zona submontană. Excluși de la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
întoarcerea de pe front) și devine student la Facultatea de Drept a Universității din București (abandonată în ultimul an). Debutează în 1920, cu schița Alarma, la „Cuvântul liber”. Se dedică gazetăriei și teatrului, fiind angajat redactor în anii ’20; ulterior este liber-profesionist. A colaborat la „Epoca”, „Vremea”, „Rampa, „Îndreptarea”, „Curentul”, „Spectacolul”, „Semnalul”, „La zi”, „Ordinea” ș.a. Prima piesă, Roba albă (în colaborare cu Ionel Lazaroneanu), i-a fost pusă în scenă în 1924 la Brăila, iar cea dintâi carte, Comedia zorilor, îi
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
de Filologie, secția franceză, a Universității din București; redactor la Radiodifuziune din 1954, își va întrerupe studiile, finalizându-le abia în 1961. Funcționează ca profesor la diferite școli din capitală, alternând însă carieră didactica, din timp în timp, cu scrisul liber-profesionist. Debutează editorial cu volumul de schițe satirice Iedera, apărut în 1968. În 1984 emigrează în Israel. Este membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (din 1984), acordându-i-se în cadrul acesteia Premiul „Arcadia” (1998), Premiul „Sară și Hâim Ianculovici
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
și nici mediul literar bucureștean, S. revine la Fălticeni, unde își clădește, în 1906, o casă cu pridvor, înconjurată de livadă și grădină, și ia hotărârea să trăiască exclusiv din scris. E cel dintâi exemplu, la acea dată, de scriitor liber-profesionist care, printr-o prolificitate excepțională și o hărnicie rară, izbutește. Ia naștere, ca urmare, un șir impresionant de cărți, sporite aproape anual. Încearcă să realizeze și o operă practică de „luminare” a satelor, scoțând, împreună cu Artur Gorovei, „Răvașul poporului” (1907-1909
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
lui Ion Urschi, țăran și „lucrător emerit al culturii”. După Școala Medie, absolvită în comuna natală (1965), urmează Școala Superioară Teatrală „B. Sciukin” din Moscova (1965-1971). Devine actor la Teatrul Luceafărul din Chișinău, dar din 1980 optează pentru ipostaza de liber-profesionist. Colaborează ca autor, regizor și realizator de emisiuni de televiziune (Teatrul de miniaturi, La hanul moftangiilor, Mai în glumă, mai în serios); la radio este autorul unor emisiuni literare și al unor spectacole. Prima carte de nuvele a lui U
URSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290387_a_291716]
-
1950, București), poetă, eseistă și editoare. Este fiica Elenei (n. Melnic) și a lui Gheorghe Uricariu, ofițer; prenumele la naștere: Smaranda Elena Doina. Urmează la București liceul (1961-1969) și Facultatea de Limbi Romanice, secția română-franceză (1969-1973). După câțiva ani ca liber-profesionistă, între 1979 și 1981 va fi secretar literar la Teatrul „Ion Vasilescu” din București, apoi redactor la Editura Eminescu. Va funcționa aici până în 1992. După 1989 devine și directoarea editurilor Olimp, Universalia și DU Style. Debutează cu versuri în 1966
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
1968. Profesor în comuna Urmeniș, județul Maramureș (1962-1963), vine la Cluj, unde se angajează funcționar, din 1965 ca traducător la filiala Bibliotecii Academiei, iar în 1970 redactor la Editura Dacia. În 1972 își dă demisia și de atunci este scriitor liber-profesionist. Debutează în 1966 cu proză la „Povestea vorbei” (supliment al revistei „Ramuri”), iar editorial cu volumul de nuvele Cerul de dincolo, apărut în 1969. Mai colaborează la „Ateneu”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Cronica” ș.a. Preocupat de relația dintre copii și părinți
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
specializat. Aparatul administrativ și economic se recruta după „originea socială” (hagiografia oficială sublinia originea muncitorească a oricărui lider politic) și - în numele „luptei de clasă” - toți fiii de „exploatatori” sau aparținând „clasei burgheze” (aici intrau, la un loc, micii comercianți, intelectualii, liber-profesioniștii; chiar și un fiu de învățător rural era etichetat „mic-burghez”) erau blocați în încercările lor de a pătrunde în facultăți, îndeosebi în cele care formau noii ideologi (filosofie, istorie, litere, drept). Legea lui numerus clausus a acționat implacabil, în anii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la București, unde va absolvi Liceul „Gh. Lazăr” (1930) și va urma cursurile Facultății de Drept, încheiate în 1934, studiind apoi și la Paris. După absolvire va fi scurtă vreme avocat în Baroul de Ilfov, funcționar și aproape toată viața liber-profesionist. Debutează la revista „Bluze albastre” în 1933. Semnează cronică dramatică la „Contemporanul” și la „România liberă”, colaborând de-a lungul timpului și la „Viața literară”, „România literară”, „Viața românească” (unde e și redactor), „Teatru” (unde funcționează un timp ca redactor
POPESCU-20. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288941_a_290270]
-
Nicoară” (1941-1945), și în Oradea, la Liceul „Emanuil Gojdu” (1945-1949), iar Facultatea de Filologie (1949-1953) la Universitatea din București, fără a-și lua licența. Inspector (1952) în Comitetul pentru Artă de pe lângă Consiliul de Miniștri, după absolvirea facultății va fi scriitor liber-profesionist. Muncește la negru, scriind romane apropriate de alții (Jacob Popper, Silviu Podină). A debutat cu un articol în „Revista elevilor” (1948). Un volum, Mecanicul și alți oameni de azi, purtând semnătura sa și a lui Francisc Munteanu și cuprinzând schițe
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
la munca socială. Organizația sub care trăim, de mult i-a deschis porțile fabricii la rând cu bărbații. ș...ț În afară de munca manuală, femeia și-a cucerit loc, ținut cu cinste, în învățământul de toate gradele, s-au ridicat multe liber-profesioniste, și mai ales în agricultură - factorul de bază în economia țării -, muncește din fragedă tinerețe, până la adânci bătrânețe. Locul deținut pe câmpul muncii, îndreptățea femeia să nădăjduiască apropiata întregire a drepturilor ei, prin câștigarea drepturilor politice. Dar în calea aspirațiilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
au ivit în cale reușind astfel să încadrăm și masele de femei și să pregătim și cadre conștiente pentru conducere. Rând pe rând, au venit alături de noi, pe lângă muncitoarele manuale din fabrici și ateliere - muncitoarele intelectuale, învățătoarele, profesionale, funcționarele și liber-profesionistele, gospodinele și obiditele noastre surori din sate. Astăzi, după doi ani de activitate, secțiunile noastre împânzesc țara în lung și în lat, avem organizații în toate județele, la orașe cât și la sate. Pe lângă acțiunile de asistență socială, de protecția
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Tu și Oliver”, spuse pe un ton vădit disprețuitor starețul. „Amândoi niște amărâți...” „De ce țineți cu tot dinadinsul să ne jigniți?” „Cine mai e și Oliver ăsta al tău? Cu ce se ocupă?” „A terminat masteratul În Matematică... Deocamdată e liber-profesionist...” „Și cum Își câștigă el pâinea cea de toate zilele?” „Propovăduind adevărul... „Prin urmare, e un trântor!” „În concepția lui Oliver, munca e un păcat...” „Dar trândăveala ce-i!?” zise starețul, cu fața Înroșită de furie. „Oliver e un liber-cugetător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]