23,376 matches
-
Valeriu Stoica și Dragoș Paul Aligică. Indirect, volumul se constituie într-un foarte condensat curs de liberalism axat, potrivit intenției mărturisite de autori în Introducere, pe patru teme majore: remodelarea sistemului de putere din perspectiva liberalismului; rezultatele concrete ale experienței liberale în România; strategia liberală necesară pentru constituirea unui sistem politic funcțional în România; rolul cetățeanului ca actor principal al piesei politice liberale (vezi pp. 6-7). Finalul Introducerii sugerează și principala slăbiciune a cărții: faptul că, din punct de vedere politic
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
Paul Aligică. Indirect, volumul se constituie într-un foarte condensat curs de liberalism axat, potrivit intenției mărturisite de autori în Introducere, pe patru teme majore: remodelarea sistemului de putere din perspectiva liberalismului; rezultatele concrete ale experienței liberale în România; strategia liberală necesară pentru constituirea unui sistem politic funcțional în România; rolul cetățeanului ca actor principal al piesei politice liberale (vezi pp. 6-7). Finalul Introducerii sugerează și principala slăbiciune a cărții: faptul că, din punct de vedere politic interlocutorii se află pe
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
autori în Introducere, pe patru teme majore: remodelarea sistemului de putere din perspectiva liberalismului; rezultatele concrete ale experienței liberale în România; strategia liberală necesară pentru constituirea unui sistem politic funcțional în România; rolul cetățeanului ca actor principal al piesei politice liberale (vezi pp. 6-7). Finalul Introducerii sugerează și principala slăbiciune a cărții: faptul că, din punct de vedere politic interlocutorii se află pe aceeași parte a baricadei (chiar dacă nu lipsesc cu totul, micile contradicții țin de nuanță, niciodată de substanță). Pe parcursul
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
lectură al unor potențiali cititori neconvinși a priori de valabilitatea lui. Din fericire cartea propriu-zisă se dovedește a fi mult mai interesantă decît lasă să se înțeleagă această inabilă introducere. Ea este, în același timp, o scurtă istorie a ideilor liberale și a liberalismului românesc, un curs de filozofie politică și un ghid de strategie electorală. Spre deosebire de mulți dintre colegii săi parlamentari Valeriu Stoica are o gîndire politică extrem de nuanțată și multe dintre replicile sale pot constitui adevărate lecții de democrație
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
celorlalte opinii, care ar trebui să fie mai puternice și mai convingătoare”(pp. 290-291). Acest răspuns este edificator pentru modul în care gîndește și argumentează Valeriu Stoica. Și, trebuie să o recunoaștem, opiniile sale sînt și clare, și convingătoare. Provocări liberale este o carte necesară în primul rînd neliberalilor și acelor membri ai PNL ale căror cunoștințe în materie de liberalism se reduc la sloganurile electorale. Este un soi de abecedar al unei doctrine politice (liberalismul) în care, cu răbdare și
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
cu răbdare și pasiune se explică ce este liberalismul, care este specificitatea sa doctrinară, cine sînt principalii săi actori la noi și aiurea, care este rolul jucat de liberali în istoria României și, deloc în ultimul rînd, care sînt soluțiile liberale pentru problemele cu care se confruntă societatea românească în nesfîrșita perioadă de tranziție. O carte gravă, reflexivă, scrisă de doi oameni inteligenți, care demonstrează că politica românească poate oferi și altceva decît grobianism, trivialitate și glumițe grosiere rostite cu afectare
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
nesfîrșita perioadă de tranziție. O carte gravă, reflexivă, scrisă de doi oameni inteligenți, care demonstrează că politica românească poate oferi și altceva decît grobianism, trivialitate și glumițe grosiere rostite cu afectare din vîrful buzelor. Valeriu Stoica, Dragoș Paul Aligică, Provocări liberale. Dialoguri despre gîndirea, istoria și practica liberalismului, Editura Humanitas, București, 2003, 344 pag.
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
Guvern. Citat de Agenția Mediafax a cărei știre a fost preluată și prelucrată de mai multe ziare centrale, Mircea Beuran l-a acuzat pe președintele Colegiului Medicilor, Mircea Cinteză, că se ține de capul lui din motive politice. Adică dacă liberalul Mircea Cinteză ar fi fost pesedist, i-ar fi trecut plagiatul cu vederea? Proastă părere are Mircea Beuran despre medicii din partidul său. Dar tot căutînd justificări pentru frauda sa, ministrul se umple de ridicol printre confrați. După părerea sa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
fost un student, nepotul ministrului.” În ciuda acestor dezvăluiri din presă, Hildegard Puwak își păstrează scaunul de la minister, iar colegii ei de partid și de guvern, în frunte cu premierul Năstase fac zid în jurul ei. ADEV|RUL îl citează pe liderul liberal Theodor Stolojan: „Ceea ce a făcut dna Puwak e o șușanea pe banii Uniunii Europene. Dacă o mențin în continuare în funcție, înseamnă că guvernanții se ocupă cu organizarea de șușanele. Este inadmisibil, inacceptabil, intolerabil ca noi să lăsăm nesancționate asemenea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
fi de acord cu propaganda stalinistă în Franța, cu ruperea de tradiție, de normele libertății spiritului: „Nimeni nu are voie să ne dispenseze de valorile eterne”. „Stalin nu înseamnă nimic față de Dostoievski”. Și încă: „Există o dată importantă în istoria Europei liberale, e ziua când un domn n-a mai zis: «am puterea fiindcă am majoritatea», ci «am puterea fiindcă am în mână pârghiile de comandă». Acest domn n-a fost Hitler, nici Franco, nici Mussolini, a fost Lenin”. Violențele de toate
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
undeva la periferia întâmplărilor, ci de unul redutabil, ivit în mijlocul taberei adverse.” Îl descoperă în persoana poetului Tvardovski, redactorul-șef al revistei „Novâi mir”, o personalitate marcantă a literaturii sovietice, socotit cel mai bun poet în viață și un spirit liberal. Deși nu-i împărtășește toate ideile, acesta îi publică binecunoscuta nuvelă O zi din viața lui Ivan Denisovici, care face vâlvă și trezește chiar curiozitatea agenților de presă străini. Tvardovski, într-un fel, membru al nomenclaturii, ajunge să se împrietenească
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
aproape toți ieșiți din închisori, ca Ion Caraion, Ion Negoițescu, Ștefan Aug. Doinaș, Leonid Dimov. Ultimul Croh., pe când mai era la Facultate, i-a susținut pe tinerii „desantiști”, Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, să se afirme într-un spirit liberal, sub semnul autonomiei esteticului. Toate acestea sunt lucruri mai mult sau mai puțin știute. S. Damian dezvăluie și aspecte inedite. Așa, de pildă, Croh. avea „un fond religios, care fusese permanent, ascuns chiar față de propria-i conștiință în etapa mobilizării
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
mică perioadă de «liberalizare» socialistă. Dar poate că este vorba mai curînd de simpatiile ideologice ale autorului, cîtă vreme ea se menține și în redacția nouă a monografiei. În realitate, anterior socialismului lui C. Dobrogeanu-Gherea, se află naționalismul de natură liberală și democratică al școlii lui Hașdeu, provenit din principala linie doctrinara a țarii liberalismul care a stat la temelia Revoluției din 1848, a Unirii din 1859, a înfăptuirii Independenței în 1877-1878. Cu atît sîntem mai în măsura a atribui formulei
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
și democratică al școlii lui Hașdeu, provenit din principala linie doctrinara a țarii liberalismul care a stat la temelia Revoluției din 1848, a Unirii din 1859, a înfăptuirii Independenței în 1877-1878. Cu atît sîntem mai în măsura a atribui formulei liberale o mai mare pondere, cu cît, după cum recunoaște însuși Z. Ornea, ea iradia și în spațiul cultural-politic al Junimii, acordînd puncte de reper lui Xenopol, lui Eminescu, lui C. Radulescu-Motru, situîndu-se la izvoarele sămănătorismului iorghist și ale naționalismului dintre cele
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
numește acest fel de receptare "actul ratat al interpretării". "Multe voci [...] stau sub semnul unei lungi tradiții de ignorare sau abuzare a textelor și ideilor lui șMaiorescuț", afirmă dl Șiulea. De la Ibrăileanu, pentru care Maiorescu era un "reacționar" cu puseuri "liberale", trecînd prin Lovinescu, sigur și el de criticismul reacționar maiorescian și pînă la Adrian Marino, care-i descinde pe Nae Ionescu și pe emulii săi din doctrinarul junimist, toți comentatorii s-au lovit de dificultatea de a împăca proeuropenismul lui
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
de criticismul reacționar maiorescian și pînă la Adrian Marino, care-i descinde pe Nae Ionescu și pe emulii săi din doctrinarul junimist, toți comentatorii s-au lovit de dificultatea de a împăca proeuropenismul lui Maiorescu, încrederea lui în civilizația nouă, liberală, cu un presupus paseism, cu o foarte retrogradă idee despre adoptarea de către români a formelor occidentale. A doua considerație se referă la precizarea insuficientă a unor concepte și la ignorarea evoluției lor istorice. Între acestea, concepte precum conservatorism ori liberalism
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
care visau idealistic o întoarcere la trecut, nu și Maiorescu, cel mai radical critic al școlii Bărnuțiu, cum se știe, și cu ochii deschiși spre realitate. Conservatorismul lui Maiorescu se opune revoluționarismului pașoptist, nu liberalismului în general. Maiorescu avea convingeri liberale clare, doar că mai apropiate de ale liberalilor din generația următoare decît de cele ale lui Rosetti. Noțiunea însăși de liberalism a cunoscut după primul război mondial o schimbare care ar fi făcut, dacă mai trăia, din Maiorescu, om de
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
un ideal. Durata ei e condiționată de neîmplinirea lui. XXIII Am asistat, demult, la prima Întrunire a conservatorilor-democrați. Pe vremea ceia, În Iași, era mare lipsă de apă. Un orator spunea: „Domnilor, cu ce v-ați ales de pe urma lungii guvernări liberale? Atât, că pe timpul ei, a vrut Dumnezeu să fie cramele pline de vin. Ei bine, noi vă aducem apa.” Inevitabilul cetățean turmentat remarcă: „Dar era mai bine Înainte!” XXIV Trăim din amintiri, cum fumăm mucuri de țigări când isprăvim tutunul
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
ne pot lesne induce în eroare): "Directorul Muzeului vîlcean e ofuscat, de fapt, că am atacat sistemul practicat de statul proletar, care a înființat muzee (în fapt adevărate oficine de propagandă comunistă) în toate județele republicii. În aparență «opozant» și «liberal», gîndirea lui e tributară încă regimului pe care l-a servit obedient și cu profituri ( evident) materiale". Cu o mai largă apertură, e vizat actualul parlament, care oferă un "spectacol mizerabil": "«Aleșii» noștri, demagogi și agramați, se întrec în alocuțiuni
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
omologului său irakian". l În CURENTUL, Tia Șerbănescu îl citează pe președintele PNL, Theodor Stolojan, care a afirmat că România e singura țară europeană "care-și permite luxul unui minister care dezinformează pe bani publici", dovada vie fiind potrivit liderului liberal că Vasile Dîncu consideră PNL partid de buzunar, deși acesta numără 200.000 de membri. Ceea ce o face pe Tia Șerbănescu să noteze în finalul Brefului său: "Dacă PNL, cu 200.000 de membri e partid de buzunar, înseamnă că
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
luni și un anumit climat foarte provizoriu de Ťdezghețť se făcea simțit pînă în această zonă. Conducătorul local al momentului eliminase tocmai pe kominterna istorică Anna Pauker, vinovată de deviere titistă, și avea să se opună unui Hrusciov, socotit prea liberal. Nu puteai nici să-i ignori, nici să-i uiți numele, fiindcă orașul, presărat cu difuzoare, răsuna în fiece clipă de sloganul, scandat insistent, Gheorghiu-Dej, forte luctator pentru pace și popor, sper să nu deformez prea mult în scris acest
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
sine nu PNL-ul..."(Adrian Iorgulescu, 23 iulie); "- Valeriu Stoica a colaborat cu PSD..."(Bogdan Olteanu); "- Gruparea Patriciu-Tăriceanu-Olteanu este o adevărată "Coloană a cincea" a PSD și PRM, care a acționat și acționează pentru discreditarea PNL"(Valeriu Stoica, fost președinte liberal); "- Îi spuneam lui Stoica "Valerică fără frică..."(Dinu Patriciu). ...Dar și a Alianță cu aromă de pârjolit, când se spune, tot la televiziune: ,- Cu tot respectul pentru funcția prezidențială, domnul Traian Băsescu este un nepriceput"(Dan Voiculescu, Focus, Prima Tv
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
zi și experiența curentă dovedesc că nesimțitul nu ocupă un areal bine delimitat. El nu are o grupă de vârstă predilectă sau o profesie anume, e de ambe sexe și nutrește convingeri diverse. Poate fi bărbat sau femeie, democrat sau liberal, adolescent sau bătrâior, arhitect sau tinichigiu, bețiv sau abstinent, entuziast sau blazat, slujbaș sau șomer, ortodox sau catolic, pompos sau simplu, avizat sau neștiutor, morocănos sau vesel. E la fel de greu să îl combați, pe cât de anevoios este să-i faci
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
nu face decât să arate veritabila, meschina dimensiune a mizelor. Neinspirat, prost sfătuit, indus în eroare, Călin Popescu-Tăriceanu a reușit, totuși, un lucru: să pună în evidență nemulțumirile profunde existente în partid față de felul în care înțelege să aplice politica liberală. Când ai reușit să-ți antagonizezi câțiva dintre membrii cu excepțională priză la public (de la Mona Muscă și Valeriu Stoica la Theodor Stolojan și Mihai-Răzvan Ungureanu, de la influentul Crin Antonescu la câteva din starurile generației tinere) înseamnă că ai pierdut
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
anunțat, nu ca oameni de stat în funcții care angajează România. Așa ceva se cheamă schizofrenie politică. Dar ministrul Apărării și-a permis ceva mult mai grav, să le ceară atașaților militari ai României să se transforme în agenți ai propunerii liberale, înainte ca ea să fi fost adusă la cunoștința CSAT. Or aici avem de-a face cu o acțiune politică a ministrului Apărării, nu cu o propunere a unui fruntaș liberal fără funcție în stat. După ce propunerea penelistă a fost
Cuvîntul României și cuvîntul lui Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10482_a_11807]