118 matches
-
de 1 la 5. În această privință, este suficient să amintim zilele de 4 și 5 aprilie 1944, în cursul cărora grupul de vânătoare comandat de mine, înzestrat cu IAR 80, a scos din luptă 63 de Fortărețe zburătoare și Liberatoare americane (31 de aparate pe 4 aprilie în timpul bombardamentelor asupra Bucureștiului și 32 de aparate pe 5 aprilie, în bombardamentele asupra zonei petroliere). Succesele repurtate de aviația de vânătoare română au ridicat o adevărată problemă Comandamentului Interaliat care a decis
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
vânătoare americane Mustang și Lightning, care tocmai atunci sosiseră în Europa, depășeau cu mult, atât ca viteză cât și ca rază de acțiune, avioanele europene; inegalitate existentă și la nivelul armamentului, știut fiind faptul că formațiunile de avioane de bombardament Liberator erau protejate și de către Fortărețele zburătoare, echipate fiecare cu câte 31 de mitraliere. Gravitatea situației, permanența stării de alarmă în care trăiam confereau acestor rapoarte matinale o dimensiune, o solemnitate, o densitate emoțională din care țâșnea, aproape palpabil, un sentiment
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
cuvinte mi-a prezentat raportul. Important pentru moment era să luăm numaidecât toate măsurile necesare pentru ca, într-o oră, bidoanele de benzină și gaz să fie aprinse pe marginile aerodromului. Fumul rezultat urma să indice formațiilor de bombardament (Fortărețe și Liberatoare) direcția și viteza vântului pentru o mai bună eficacitate și precizie a bombardamentelor asupra centrelor de rezistență germane de la Otopeni și Băneasa. După atâta vreme, în sfârșit, cuvântul "Liberator" dobândise pentru noi semnificația sa justă, adevărată. După ce am luat măsurile
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
vicepreședinți; I. Căplescu, G. Pavelescu, T. Teodorescu, M. Mușatescu, D. Mănciulescu, V. Rădulescu, G. Ionescu, șt. Porfir, P. Petrescu, D. Trandafirescu, C. Ionescu, P. Damian, P. Marinescu, I. Daniil, membri; Societatea Furnica: doamna Elena Cornescu, președinte; Calea Victoriei, 120; Societatea revistei „Liberatorul“: V.Al. Urechia, președinte; Al. Macedonski, vicepreședinte; Th. A. Stoenescu, administrator; P. Stavrescu, secretar; Societatea Tăbăcăria Română: sediul, str. Doamnei, 7; Societatea Proprietarilor tipografi români, sediul, Calea Victoriei, 7 (pp. 363- 365). Tablouri (magazine de ~): Folzer, Calea Victoriei, 39; Gebauer, C., Calea Victoriei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
sapă de lemn, era silit să emigreze. Și, mai ales, în cursul acestui război, stăpânirea austriacă a căutat să distrugă neamul nostru din Bucovina prin mijloace fără scrupule. Drept aceea, sute de români bucovineni s-au înrolat în armata României liberatoare, spre a lupta pentru desrobirea țării lor. În timpul din urmă s-au făcut planuri de a împărți Bucovina în două cu urmașii pribegilor ruteni, care se adăpostiseră pe vremuri în țara noastră, dară, ca și altă dată, așa și acuma
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în hotarele ei actuale cu Regatul României. Mulțumind Proniei cerești că ne-a învrednicit de a vedea ispășită nelegiuirea ce s-a săvârșit acum 144 ani față de țara noastră, mândri că avem fericirea de a aclama pe Maiestatea Voastră, Domnul liberator și purtător de grijă al Bucovinei, rugăm să ne primiți sub sceptrul ocrotitor al Maiestății Voastre și reînodând firul istoric rupt cu silnicie înainte de un veac și jumătate, să reînoiți strălucirea coroanei lui Ștefan. Maiestate să trăiți mulți și fericiți
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
autorităților, în încercarea de a cuceri noi spații de libertate. Asemenea mișcări spirituale ce fac trimitere la trecutul magnific al Chinei și propun o altă ordine de viață și o valorizare a sinelui, prin recursul la tot felul de tehnici "liberatoare", atrag tot mai mult o populație frustrată, marcată de profunde inegalități, de imoralitatea vieții sociale și de bulversările întîlnite la tot pasul, mai cu seamă din rîndul tineretului urban, pentru care "trecutul revoluționar" nu mai are nici un sens, al șomerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
aerian din 1943 al aviației americane asupra zonei petrolifere Ploiești-Valea Prahovei. Această operațiune militară, cunoscută sub numele de „Tidal Wave”, era menită să distrugă rafinăriile de la Ploiești, Brazi și Câmpina. La ea au participat 178 de bombardiere de tipul B-24 Liberator care au pornit de la Benghazi, din Libia, și au ajuns la destinație în ziua de duminică, 1 august, la orele 2 după prânz. În timpul raidului, 35 de avioane din acest mare grup au fost doborâte. În remarcabila revistă ISTORIE ȘI
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4314_a_5639]
-
ale textelor poetei expresioniste Else Lasker-Schüler de către trio-ul german Heinz Becker, Isabel Zeumer, Karl-Heinz Stegmann. Un moment cu totul special l-a reprezentat așa-numita Keynote Address, datorată scriitorului/profesorului/jazzofilului american Sascha Feinstein, sub titlul Jazz as a Liberator of Language (Jazzul ca eliberator al limbajului). Dincolo de multitudinea considerațiunilor erudite pe care le poate suscita genul în discuție, vorbitorul a ținut să evidențieze preeminența factorului afectiv în definirea artei muzical-improvizatorice. Chintesența jazzului rezidă în umanismul său funciar. Să recunoaștem
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
a omului, demnitate mare și secretă ale cărei sens și utilitate încă nu le înțelegem, încă ne scapă, poezia rămîne „capitala experienței mistice a realului refulat și alungat”4. Lupta verbală febrilă a lui Fondane în favoarea rolului purificator, integrator și liberator al poeziei poate părea astăzi ridicolă, deplasată sau aberantă, în ciuda cantității enorme, zdrobitoare de dovezi pe care le deținem asupra efectului devastator al unei abordări strict raționale, logice și pragmatice față de complexitatea inextricabilă, infinit nuanțată, multipolară a realității - fie la
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
parte de un portret caricatural, ,sub masca de tiran" (p. 50). Publicistul depășește corozivitatea admisibilă într-un pamflet, când declară sumbru: ,De frații Brătianu, desigur, numai moartea lor ne va libera. (...) Treisprezece milioane de sclavi așteaptă, obscur și subconștient, sughițul liberator. Tiranii au împlinit șase zeci de ani. Înțelepciunea populară își zice: mult a fost, puțin a rămas. Și așteaptă. Așteaptă, cum a așteptat sute de ani sub slavi, sute sub turci, o sută sub fanarioți și încă o sută sub
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
baroca șunt cotropite de reprezentări alegorice care explică, "traduc" sensurile ascunse sub această mască, dînd frîu liber unor idei, convingeri sau pulsiuni pînă atunci reținute sub diferite constrîngeri ale tradiției, ale canonului sau de natură ideologică. De aici și caracterul liberator, "exuberant" al noului curent, dar și teatralitatea lui, asumarea unei partituri, a unui "rol" etc., cu consecință firească a unor praguri de înțeles care trebuie depășite, descifrate, a aspectului de joc, de convenție ș.a.m.d. în aceste condiții, alegoria
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
succes, la sfârșitul săptămânii trecute, pe un poligon de tragere din Texas, scrie The Guardian, potrivit hotnews.ro. Produs de Defense Distributed, un grup care afirmă că are drept scop "apărarea dreptului populației de a avea acces la arme", The Liberator are, cu excepția percutorului, fabricat din oțel, toate celelalte 15 componente printate cu ajutorul unui dispozitiv în valoare de opt mii de dolari. Percutorul a fost fabricat din metal, întrucât Legea armelor din SUA din 1998 interzice fabricarea oricărei arme care nu
The Liberator - primul pistol printat, testat cu succes în Texas by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/56270_a_57595]
-
la rangul de manifeste socio-politice. Nu este greu de văzut că lucrările pe care expoziția le-a adus în prim plan constituie mai degrabă excepții în contextul general al moștenirii artistice a lui Joan Miró. Artistul a înțeles că impactul liberator produs de contactul cu noi forme așternute pe pânză subzistă, potențial, mult după ce sloganuri felurite și-au pierdut orice fel de semnificație... Imaginea unei furci străpungând un măr uscat, norii negri, atmosfera amenințătoare au făcut ca un tablou numit „Natură
Universul lipsit de constrângeri al lui Joan Miró by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4312_a_5637]
-
radicali ca Stanley Fish (între mulți alții) pare să opteze mai degrabă pentru a doua variantă, cea a plurivalenței, a alternativei, nu a adevărului unic. Dar oricît de atrăgătoare ar fi perspectiva unei asemenea dezinvolturi de lectură, măcar pentru extazul liberator pe care îl presupune, ea vine cu o serie de neajunsuri care nu pot fi ignorate. Cel mai simplu, și mai grav deopotrivă dintre ele, este următorul: dacă un text poate fi interpretat într-o varietate teoretic nelimitată de moduri
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
victoriană din cea de a doua lui jumătate, și a continuat să impună regula jocului în toată prima jumătate a secolului XX. Ținta nu mai era necredința, ci emanciparea moravurilor. Procesele intentate atâtor scriitori pentru cărțile lor stau mărturie. Suflul liberator al modernității i-a îmblânzit oarecum pe puritani și le-a atenuat, dacă nu pofta de a pedepsi, în orice caz, mijloacele de care dispuneau. Scriitorii care lezau simțul moral al societății nu erau tipăriți, ca Henri Miller în SUA
De ce este (considerată) periculoasă literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5980_a_7305]
-
de Dicu, venez vite! " e înscrisă în cartea istoriei tot astfel ca și gratitudinea cu care Rusia a răsplătit României după încheiarea campaniei. E cunoscut pe de altă parte că, la deschiderea războiului, românii se temeau mult mai mult de liberatorul rus decât de opresorul musulman; că - în zadar - s-au adresat puterilor garante cerând sfat și ajutor, că au protestat în contra intrării rușilor; că s-au văzut siliți a încheia o convenție cu Rusia pentru a nu fi tratați ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
opri pe turci de-a intra pustiind în România în urma unei oștiri rusești bătute și a preface țara în teatrul războiului, pe de altă parte pentru ca, în caz de victorie, să nu fie cu totul dați pe mâna așa numiților liberatori. Și-n adevăr ajutorul României i-a costat mult mai scump pe ruși decum se admite în genere. E drept că alianța cu România n-a oprit pe Imperiul țarilor să-i ia aliatului, cu toate protestele, ținuturile din Basarabia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
luptă, avioanele strălucesc în lumina soarelui asemeni unor uriași fluturi metalici, gingași și nevinovați. Bateriile de la marginea orașului încep să bubuie, gros și grav. Antiaeriana română trage cu furie, dar nu pare să stânjenească prea mult manevrele de atac ale Liberatoarelor. Se aude șuieratul unei bombe căzând, o explozie puternică, și clădirea cu două nivele pe lângă care aleargă o tânără în doliu, cu chipul livid, ce strânge la piept un bebeluș, se prăbușește ca lovită cu un baros uriaș. Văpăi șerpuitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Slatina a raportat Departamentului Instrucțiunii Publice că nu a putut aduna învățătorii la școala normală din oraș, din cauza holerei, dar ca prin subrevizorii de plasa le-a comunicat acestora o intensă deslușire asupra cauzei sacre a patriei și a Proclamației liberatoare dar a mers și prin satele județului pentru aceleași sfătuiri și deslușiri necesare propagării revoluției.Programul revoluționar se deslușea de către învățători în fața poporului, înaintea bisericii și în prezența exemplarelor de ordine, instrucțiuni și legi date de vechiul guvern, care trebuiau
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
câți există pe lume... Dar ia să-mi spui tu mie... (tata a redevenit Învățătorul meu) care a fost motivația diktatului din 26 iunie ’40, prin care Rușii cereau „restituirea” Basarabiei? - Să zicem...“ Unitatea seculară a Basarabiei cu Uniunea Sovietică liberatoare”; sau: „Basarabia, populată În principal cu Ucraineni, descendenți direcți ai lui Hmelnițki...” - Nu, nu astea, râde tata. Astea-s molotovisme... Eu altceva am Întrebat: nu motivul, ci motivația nescrisă, transmisă oral prin cel mai bun prieten al Rusului: Neamțul... Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Mi-am luat Înapoi, din biblioteca școlii, cărțile mele, cumpărate pe banii mei și-ai nevesti-mi, din salariile noas’...» «Salariile!», mă Întrerupe Sapșa. «Banii storși din sângele narodului truditor, din sudoarea proletariatului, a clasei muncitoare! Scoate și predă puterii sovietice liberatoare toate cărțile burgheze!» « Cum așa, burgheze?», fac eu. «Doar și tu ai citit burghezele acelea - și nu te-ai Îmburghezit, din contra! Le-au citit și mama ta și surorile toate, mai cu seamă Roza, cea pe care am necinstit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cald, Ea se oglindă-n splendid soare, Se scaldă-n mare de smarald. Latina gintă are parte D-ale pământului comori Și, mult voios, ea le împarte Cu celelalte-a ei surori! Dar e teribilă-n mânie, Când brațul ei liberator Lovește-n cruda tiranie Și luptă pentru al ei onor. în ziua cea de judecată, Când, față-n cer cu Domnul sfânt Latina gintă-a fi-ntrebată: Ce ai făcut p acest pământ? Ea va răspunde, sus și tare: „O, Doamne
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Lenorei și ai lui Mini. Celelalte trei: Lina, Elena, Nory, cu toate că întoarse spre interiorul camerei, tiveau o privire a ochilor dinăuntru îndreptată tot într-acolo. . . . Dar acea chemare puternică a tuturor voințelor spre poarta mare, spre drumul pe unde cineva, liberator, avea să vie, acea chemare părea a nu grăbi cu nimic sosirea salvatorului și Mini își zicea cu necaz că Hallipa era omul în stare să nu dea un bici mai mult cailor chiar în acele împrejurări, păstrîndu-și moderația lui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
interregnul lui Bacovia s-a terminat. E adevărat că o netăgăduită durere se mărturisește în versurile lui și admirăm în ele un simț rar al desenului. Dar o poezie depresivă, de spovedanie și atmosferă, poezia care nu conține un principiu liberator, e o poezie lirică și ca atare nu mă interesează. Cât privește Arghezi, îl consider un autor de "reușite"; astăzi nici chiar atât. Patron al literaturii biletelor de papagal, delicvescent amestec de pamflet și suspectă galanterie. - Credeți într-un separatism
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]