274 matches
-
aceea exprimată astfel: când Dumnezeu încununează meritele noastre, nimic altceva nu încoronează decât darurile Sale. Orice bine nu-l face în noi meritul nostru ci numai harul. Fericitul Augustin expune această teorie a „gratiei gratis data” în De gratia et libero arbitru ad valentem et cum manachis (426), De conceptione et gratia (426-427), De praedestinatione sancturum (427), De domo perverentiae (428-429). Prin cea de-a treia eroare dogmatică se respinge sinergia, colaborarea personală la lucrarea harului dumnezeiesc în vederea mântuirii, eroare reluată
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
partea a doua, cărțile VIII-XV, se ocupă cu fundamentarea filosofică a dogmei trinitare, dând dovadă de o mare profunzime speculativă. În argumentare el folosește diferite imagini și analogii în legătură cu cele trei puteri ale sufletului omenesc: existența, cunoștința și voința. De libero arbitrio (Despre liberul arbitru) cuprinde trei cărți și s-a dorit a fi răspunsul la întrebarea „de unde provine răul”. Prima carte a fost începută la Roma, iar celelalte au fost terminate în Africa, la Hippo-Regius. Tot din această categorie mai
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
farete piacere, e poi ce ne torneremo chostì insieme. Qui voi non harete altra faccenda che andar vedendo, e poi tornarvi a chasa, a moteggiare e ridere. Né voglo crediate che io viva da imbasciadore, perché io volli sempre essere libero. Vesto quando lungo e quando corto, chavalcho solo, cho' famigli a piè, et quando chon essi a cavallo. A casă cardinali non vo mai, perché non ho a visitare se non Medici, e qualche volta Bibbiena, quando è sano. Et
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
din quadrivium (Despre aritmetică, Despre geometrie, Despre astronomie), care nu ne-au parvenit însă. Bibliografie. Ediții: CSEL 79, 1961 (De vera religione: G.M. Green); CChr.Lat 32, 1962 (De vera religione: K.-D. Daur); BA 6, 1976 (De magistro; De libero arbitrio: G. Madec); 7, 1947 (De musica: G. Finaert, F.J. Thonnard); 8, 1982 (De vera religione și altele: J. Pegon, G. Madec); D. Bassi, Florența, 19522. De musica se poate citi în excelenta ediție a lui G. Marzi în Colecția
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Fortunatum Manichaeum), o operă, aceasta din urmă, ce relua discuția în contradictoriu susținută în public, și stenografiată în același timp, cu un faimos preot maniheu în august 392. De asemenea, în această perioadă termină importantul studiu despre Liberul arbitru (De libero arbitrio), care fusese început la Roma cu cîțiva ani înainte. Augustin afirmă din nou bunătatea intrinsecă a liberei voințe umane, care nu e constrînsă încă de la început de un principiu al răului, așa cum afirmau maniheii; dar, întrucît se poate întoarce
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
BA 8, 1982 (De utilitate credendi; De fide rerum quae non videntur; De fide et operibus: J. Pegon, G. Madec); BA 17, 1961 (De duabus animabus; Contra Fortunatum; Contra Adimantum...: R. Jolivet, M. Jourjon); 6, 3, 1976 (De magistro, De libero arbitrio: G. Madec); F. De Capitani, Il „De libero arbitrio” di S. Agostino, studiu introductiv, text, trad. și comentariu, Vita e Pensiero, Milano, 1987. Studii: F. Decret, Aspects du manichéisme dans l’Afrique Romaine, Et. Augustiniennes, Paris, 1970. O altă
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
quae non videntur; De fide et operibus: J. Pegon, G. Madec); BA 17, 1961 (De duabus animabus; Contra Fortunatum; Contra Adimantum...: R. Jolivet, M. Jourjon); 6, 3, 1976 (De magistro, De libero arbitrio: G. Madec); F. De Capitani, Il „De libero arbitrio” di S. Agostino, studiu introductiv, text, trad. și comentariu, Vita e Pensiero, Milano, 1987. Studii: F. Decret, Aspects du manichéisme dans l’Afrique Romaine, Et. Augustiniennes, Paris, 1970. O altă sarcină inerentă demnității sacerdotale era aceea de a ține
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
consecință, nici puterea de a face bine. De aceea, tot potrivit lui Pelagius, harul lui Dumnezeu nu influențează voința omului, ci constă doar în iertarea pe care Dumnezeu, judecător milostiv, o acordă pentru păcatele noastre (cf. Augustin, De gratia et de libero arbitrio 14, 27). Libertatea lui Adam a rămas totuși intactă după căderea lui în păcat. Augustin s-a ridicat împotriva acestei concepții, chiar dacă trebuie să recunoaștem că afirmațiile lui nu coincid în întregime cu acelea făcute înainte de a se pune
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care nu-l voiesc... Om nenorocit ce sînt! Cine mă va izbăvi de trupul morții acesteia? Harul lui Isus Cristos, Domnul nostru”*. Prin urmare, harul lasă absolut intact liberul arbitru, după cum scrie și în Scriptură (cf. De gratia et de libero arbitrio, 2, 2), însă diferența dintre omul care primește harul și omul care nu-l primește constă în chiar eficacitatea liberului arbitru: cine nu are harul își dă seama că, chiar dacă vede binele, nu-l poate săvîrși, în timp ce acela care
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a trebuit să revină asupra problemei harului și a liberului arbitru și să-și susțină concepția conform căreia harul este absolut necesar pentru săvîrșirea binelui. A făcut-o scriind o carte despre Har și liberul arbitru (De gratia et de libero arbitrio) pe care a trimis-o starețului și călugărilor mănăstirii din Adrumeto, care, pentru a-i contesta doctrinele, se folosiseră chiar de o epistolă a episcopului de Hippona (nr. 194) adresată lui Sixt (viitorul papă Sixt al III-lea). în afară de
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a doua carte, intitulată Despre darul perseverenței (De dono perseverantiae), în care explică faptul că și perseverența în credință, asemenea nașterii în om a credinței, este un dar de la Dumnezeu. Bibliografie. Ediții: PL 44; BA 241, 1962 (De gratia et libero arbitrio; De correptione et gratia; De praedestinatione sanctorum; De dono perseverantiae: J. Chéné, J. Pintard); NBA 20, 1987 (La grazia e il libero arbitrio. La correzione e la grazia..., intr. și note A. Trapé, trad. it. M. Palmieri). în sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a credinței, este un dar de la Dumnezeu. Bibliografie. Ediții: PL 44; BA 241, 1962 (De gratia et libero arbitrio; De correptione et gratia; De praedestinatione sanctorum; De dono perseverantiae: J. Chéné, J. Pintard); NBA 20, 1987 (La grazia e il libero arbitrio. La correzione e la grazia..., intr. și note A. Trapé, trad. it. M. Palmieri). în sfîrșit, mai amintim, nu pentru că s-ar distinge prin calități de inteligență critică deosebite (de altfel, nici nu-și propunea o aprofundare științifică a
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nu numai la cei cinstiți și aleși, în timp ce Augustin interpretase versetul lui Pavel în mod restrictiv, ca o referire la cei ce se mîntuie efectiv. într-o scrisoare din 429-430 trimisă unui anume Rufin (Epistula ad Rufinum de gratia et libero arbitrio), Prosper spune că unii membri ai comunității monastice din care face el parte scriseseră prelegeri (collationes) contra lui Augustin, pe care el, însă, îl apăra. Prosper nega că Augustin ar fi propovăduit într-adevăr lucrurile de care era acuzat
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu meritele sau păcatele, dar nu se abat nici o clipă de la ideea de dreptate. La puțină vreme după aceea (433-434) a scris tratatul Despre harul lui Dumnezeu și despre liberul arbitru împotriva celui ce scrie Prelegeri (De gratia Dei et libero arbitrio contra Collatorem), adică împotriva lui Ioan Cassian, considerat de obicei șeful școlii semipelagienilor. Tot din perioada petrecută la Roma, și cu un conținut exegetic mai evident, este o Exegeză a Psalmilor (Expositio Psalmorum: de la nr. 100 la nr. 150
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
îme humaine en Occident, Et. Augustiniennes, Paris, 1959; studii aplicate: M. Simonetti, „Il De gratia di Fausto di Riez”, în Studi storico-religiosi, 1 (1977), pp. 125-145; Idem, Fausto di Riez e i Macedoniani, Aug. 17 (1977), pp. 333-354; C. Tibiletti, Libero arbitrio e grazia in Fausto di Riez, Aug. 19 (1979), pp. 259-285; Idem, „La salvezza umana in Fausto di Riez”, în Orpheus n.s. 1 (1980), pp. 371-390; Idem, Fausto di Riez nei giudizi della critica, Aug. 21 (1981), pp. 567-587
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de tip neliniar. Având în vedere cele de mai sus, cu tot respectul pentru actualii antrenori, consider că pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal structurată pe compartimente (atac, apărare, mijloc) sau pe specializări (vârf de atac, extreme, mijlocași, coordonator, fundași, libero) este în prezent perimată și folosirea în continuare a acestei metode de antrenament nu poate duce la obținerea unor performanțe, ținând cont de ceea ce se joacă în prezent, din punct de vedere tactic, în fotbalul de performanță internațional. Prezenta carte
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
Fer. Augustin întreba pe cei din timpul său: „Ce i-a folosit fiului văduvei credința sa (Lc. 7, 1-15), din moment ce el mort fiind nici n-o mai avea? Pentru înviere i-a fost de folos credința mamei sale”<footnote De libero arbitrio, III, 23, P. L. XXXII, col. 1304. footnote>. Gestul de a se boteza cineva pentru cei morți Textul scripturistic de la I Cor. 15, 29<footnote „Fiindcă ce vor face cei care se botează pentru morți? Dacă morții nu înviază
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
din „quadrivium” (Despre aritmetică, Despre geometrie, Despre astronomie), care nu ne-au parvenit însă. Bibliografie. Ediții: CSEL 79, 1961 (De vera religione: G.M. Green); CChr. Lat 32, 1962 (De vera religione: K.-D. Daur); BA 6, 1976 (De magistro; De libero arbitrio: G. Madec); 7, 1947 (De musica: G. Finaert - F.J. Thonnard); 8, 1982 (De vera religione și altele: J. Pegon - G. Madec); D. Bassi, Florența 19522. De musica se poate citi în excelenta ediție a lui G. Marzi în Colecția
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Fortunatum Manichaeum), o operă, această din urmă, care relua discuția în contradictoriu susținută în public, și stenografiată în același timp, cu un faimos preot manihean în august 392. În afară de acestea, în această perioadă termină importantul studiu despre Liberul arbitru (De libero arbitrio), care fusese început la Roma cu câțiva ani înainte. Augustin afirmă din nou bunătatea intrinsecă a liberei voințe umane care nu e constrânsă, așadar, încă de la început de un principiu al răului, așa cum afirmau maniheienii; dar cum se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
BA 8, 1982 (De utilitate credendi; De fide rerum que non videntur; De fide et operibus: J. Pegon - G. Madec); BA 17, 1961 (De duabus animabus; Contra Fortunatum; Contra Adimantum...: R. Jolivet - M. Jourjon; 6, 3, 1976 (De magistro, De libero arbitrio: G. Madec); F. De Capitani, Il „De libero arbitrio” di S. Agostino, Studiu introductiv, text, trad. și comentariu, Vita e pensiero, Milano 1987. Studii: F. Decret, Aspects du manichéisme dans l’Afrique Romaine, Et. Augustiniennes, Paris 1970. O altă
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
que non videntur; De fide et operibus: J. Pegon - G. Madec); BA 17, 1961 (De duabus animabus; Contra Fortunatum; Contra Adimantum...: R. Jolivet - M. Jourjon; 6, 3, 1976 (De magistro, De libero arbitrio: G. Madec); F. De Capitani, Il „De libero arbitrio” di S. Agostino, Studiu introductiv, text, trad. și comentariu, Vita e pensiero, Milano 1987. Studii: F. Decret, Aspects du manichéisme dans l’Afrique Romaine, Et. Augustiniennes, Paris 1970. O altă sarcină inerentă demnității sacerdotale era aceea de a ține
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
trebuit să revină asupra problemei harului și a liberului arbitru și să-și susțină concepția sa conform căreia harul este absolut necesar pentru săvârșirea binelui. A făcut-o scriind o carte despre Har și liberul arbitru (De gratia et de libero arbitrio) pe care a trimis-o starețului și călugărilor mânăstirii din Adrumeto, care, pentru a-i contesta doctrinele, se folosiseră chiar de o epistolă a episcopului din Hippona (nr. 194) adresată lui Sixtus (viitorul papă Sixtus al treilea). În afară de această
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
doua carte intitulată Despre darul perseverenței (De dono perseverantiae), în care explică faptul că și perseverența în credință, ca și nașterea în om a credinței, este un dar de la Dumnezeu. Bibliografie. Ediții: PL 44; BA 241, 1962 (De gratia et libero arbitrio. De correptione et gratia. De praedestinatione sanctorum. De dono perseverantiae: J. Chéné, J. Pintard); NBA 20, 1987 (La grazia e il libero arbitrio. La correzione e la grazia..., introd. și note de A. Trapé, trad. de M. Palmieri). În
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a credinței, este un dar de la Dumnezeu. Bibliografie. Ediții: PL 44; BA 241, 1962 (De gratia et libero arbitrio. De correptione et gratia. De praedestinatione sanctorum. De dono perseverantiae: J. Chéné, J. Pintard); NBA 20, 1987 (La grazia e il libero arbitrio. La correzione e la grazia..., introd. și note de A. Trapé, trad. de M. Palmieri). În sfârșit, mai amintim, nu pentru că s-ar distinge prin particulare elemente de inteligență critică (de altfel, nici nu-și propunea o aprofundare științifică
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la cei cinstiți și aleși, în timp ce Augustin interpretase versetul lui Pavel în mod restrictiv, ca o referire la cei ce se mântuie efectiv. Într-adevăr, într-o scrisoare din 429-430 trimisă unui anume Rufin (Epistula ad Rufinum de gratia et libero arbitrio), Prosperus spune că unii membri ai comunității monastice din care face el parte scriseseră prelegeri (collationes) contra lui Augustin, pe care el, însă, îl apăra. Prosperus nega că Augustin ar fi propovăduit într-adevăr lucrurile de care era acuzat
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]