1,311 matches
-
liniște, într-o poveste imaginată la curtea domnitorului Petru Cercel. Lucrarea se înrudește cu Opera de cameră omonimă ce a fost prezentată publicului cu un an în urmă în varianta interpretativă a Studioului de Muzică Veche. Ambele au în comun libretul și materialul sonor bazat pe Suita pentru viola da gamba și clavecin La curtea lui Petru Cercel (1998). Diferențele sunt datorate mai mult ansamblului vocal-instrumental pentru care au fost scrise (grup instrumental redus, respectiv orchestră de cameră) și solistei vocale
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
-se acum,/ umbra de mândru bărbat/ să îngenuncheze/ la glie, la humă/ Cuvine-se a murmura,/ a mărturisi: Patrie, mumă.” La fel ca și în alte lucrări (Opera de cameră omonimă sau Monodrama Salbe pentru soprană și orchestră de cameră), libretul este realizat nu numai pentru mesajul versurilor, dar și pentru muzicalitatea lor deosebit de expresivă. Libretul este creat de compozitoare alăturând imagini sugerate de lirica renascentistă italiană (Poliziano și Ariosto) și oglindește pasiunea sa de o viață pentru versurile expresive care
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
murmura,/ a mărturisi: Patrie, mumă.” La fel ca și în alte lucrări (Opera de cameră omonimă sau Monodrama Salbe pentru soprană și orchestră de cameră), libretul este realizat nu numai pentru mesajul versurilor, dar și pentru muzicalitatea lor deosebit de expresivă. Libretul este creat de compozitoare alăturând imagini sugerate de lirica renascentistă italiană (Poliziano și Ariosto) și oglindește pasiunea sa de o viață pentru versurile expresive care au o muzicalitate a lor și cer o muzică potrivită. Aici, textele poeților italieni din
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
pe rând apar și personajele principale ale acțiunii dramaturgice: Tatiana, Olga, Evgheni Oneghin, poetul Lenski. Mai întâi Tatiana, întruchipată în această seară de soprana Iulia Isaev, care a construit un personaj complex, în spiritul poemului lui Pușkin, ce a inspirat libretul operei. Astfel, am văzut la început o Tatiana introvertită, sfioasă, idealistă în dragoste, chiar înflăcărată de Florin Estefan sentimente sincere de iubire în celebra arie a scrisorii. Aici se remarcă realizarea cursivă, foarte bine susținută emoțional și calitatea vocală specială
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
Cosma părea a fi uitată către sfârșitul anului 2013 și nu aflasem că ar fi beneficiat de onoruri oficiale cuvenite. Eminentul profesor făcea parte la înființarea Operei ieșene din grupul creatorilor operetei „Lăsați-mă să cânt”, fiind unul dintre semnatarii libretului. Ulterior, după succesul ieșean al operetei, ca un început al promovării creațiilor naționale, Domnia sa a ținut în permanență legătura cu Opera ieșeană ale cărei atrăgătoare premiere erau comentate de cronicarii vremii: George Bălan, Alfred Hoffman, J. V. Pandelescu și alții
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
în principalele genuri ale creației sonore, care s-au bucurat de elogioase aprecieri din partea publicului, presei de specialitate și conducerii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Iată numai câteva titluri ce fac parte din patrimoniul muzicii noastre contemporane:- operele Zamolxe, libretul după Lucian Blaga și Ulysse, operă- balet a cărei premieră a avut loc la Opera Română din Cluj, la 25 aprilie 1972; cantatele Tinerii soldați care au murit, Inscripție pe un leagăn, Suita pentru cor de copii, suflători și percuție
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
Lazăr - Roderigo, Marius Boloș - Lodovico, Iustinian Zetea - Montano, Ionuț Gavrilă - Un herald. Așa cum merge majoritatea regizorilor actuali spre modernism și Vera Nemirova a conceput o variantă actualizată a lucrării, dar, pe care a desprins-o și de convențiile impuse de libret. Astefel că, Otello nu mai este nici maur, nici „Leul Veneției”, nici eroul glorios pe care poporul îl așteaptă cu sufletul la gură să scape din naufragiu. El devine conducătorul unei tabere de refugiați, acțiunea desfășurându-se într-un decor
OTELLO, în anul bicentenarului Verdi by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83427_a_84752]
-
Și din nou părul: spumă și fixativ. Dacă obiectele de care se servește ar lipsi iar mișcările s-ar lega și desprinde din trupul fără veșminte cu muzică, armonia și concentrarea ce leagă ființa lui de oglindă ar putea fi libretul unui balet modern. Îl privesc de aproape o jumătate de ceas. Nu simte atenția mea de părtaș la ritualul său intim. Concentrat excesiv asupra mișcărilor în care-și învăluie ființa, îngăduința ferestrelor e ignorată. Nici eu nu am sentimentul vinovăției
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
mult interes, ca o posibilitate de reînnoire a repertoriului, printr-o montare realizată într-o viziune nouă, personală, întrucât autorul ei a conceput nu numai coregrafia, plecând totuși de la versiunea originală Marius Petipa - Lev Ivanov, pentru unele părți, ci și libretul și regia spectacolului. Libretul este însă confuz, unele personaje au căpătat alt nume, precum Bufonul de la curtea prințului, care este prezentat acum drept prietenul acestuia, Beno, dar are aceeași psihologie a personajului, și mai mult chiar aceeași coregrafie binecunoscută a
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
posibilitate de reînnoire a repertoriului, printr-o montare realizată într-o viziune nouă, personală, întrucât autorul ei a conceput nu numai coregrafia, plecând totuși de la versiunea originală Marius Petipa - Lev Ivanov, pentru unele părți, ci și libretul și regia spectacolului. Libretul este însă confuz, unele personaje au căpătat alt nume, precum Bufonul de la curtea prințului, care este prezentat acum drept prietenul acestuia, Beno, dar are aceeași psihologie a personajului, și mai mult chiar aceeași coregrafie binecunoscută a Bufonului, pe aceleași partituri
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
doar câțiva autori, te numeri printre creatorii cei mai dedicați muzicii pentru copii. Începând cu coruri (vezi In meinem Garten, pe versuri de Ana Blandiana), continuând cu piesele pentru pian, și până la operele pentru copii (Der 35. Mai, pe un libret după Erich Kästner), te-ai dovedit a fi un partener ideal de jocuri muzicale pentru cei mici. Ingredientele celei din urmă lucrări sunt devoalate în presa germană ca un amestec de „ostinato de percuție și multă poezie, citate îndrăznețe, dar
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
trebuie să recunoaștem, nu este ușor să trezești un asemenea entuziasm din partea copiilor cu muzica de factură modernă. Am remarcat totodată faptul că literatura este organic incorporată și asimilată în muzica ta, de multe ori Violeta Dinescu fiind chiar autorul libretelor pe care le folosește în creația proprie, pornind de la versurile Anei Blandiana, teatrul lui Eugen Ionescu, sau scrierile lui Homer, până la autori ca Eichendorff, Möricke, Villon, Fontane, García Márquez sau Zweig. Care sunt criteriile pe baza cărora îți alegi sursele
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Constantinescu pentru o temă de contrapunct în anul 1930, a apărut în scriitură corală, în revista „Gazeta Cărților” din 15-29 feb. 1935 sub titlul Colindă. (vezi Foto nr. 24) 39. TITLUL LUCRĂRII: Nunta în Fundul Moldovei (Nunta în Carpați) pe un libret semnat de Mitiță Dumitrescu și Floria Capsali. Coregrafia, Floria Capsali DURATA APROXIMATIVĂ: 27 minute ANUL TERMINĂRII: 24 VI 1938 București UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR, Biblioteca Operei Naționale Române COTA: UCMR: F. Sp. 521, sub titlul: Nunta în Fundul Moldovei. Divertisment
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
a Creației Populare, anul 1954, în 5000 exemplare ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: cor bărbătesc PRIMA AUDIȚIE ISTORIC: OBSERVAȚII: face parte din muzica filmului Paradisul pescarilor, vezi nr. 8 din Catalogul muzicii de film. 54. TITLUL LUCRĂRII: La țintă (Mireasa) pe un libret de I.V. Anestin și Oleg Danovski ANUL TERMINĂRII: stagiunea 1943-44 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: 2673 DESCRIERE: manuscris de 7 pagini neglijent scris, în creion. Este schița muzicii scrisă pentru pian, dar pe pagina de gardă Paul Constantinescu a
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
anul 65 de la înființare, Opera Națională Română din Timișoara, sub conducerea lui Corneliu Murgu (și cu sprijinul Ministerul culturii și al patrimoniului na- țional), a propus publicului feeria muzicală „Steaua de sticlă”, pe muzica lui Dan Ardelean și cu un libret de Silvia Kerim (versificația: Silvia Kerim, Aurel Storin). Muzica a fost înregistrată de Radio Timișoara cu Orchestra Operei naționale române din Timișoara, sub conducerea muzicală a Mihaelei Silviei Roșca; concert-maeștri: Ovidiu Rusu, Corina Murgu. Scenografia este semnată de Geta Medinschi
?Steaua de sticl?? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84020_a_85345]
-
multiple sugestii în lumea culturală, astfel că textul Scrisorii pierdute a fost „licitat” pe patru acte de Leonard Dumitriu și de Dan Dediu. La finalul anului 2012, Opera Națională din București a montat opera scrisă de Dan Dediu pe un libret de Ștefan Neagrău, care a asigurat și regia spectacolului. Proiectul a fost ambițios și numai pentru faptul că a scrie astăzi operă comică este un demers temerar; atât Verdi cât și Wagner, „ stâlpii” teatrului liric, au scris doar câte două
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
realizate pe scenă după 1990. Am avut șansa de a participa la repetițiile generale de atunci și am înțeles în profunzime procesul de creație a spectacolului. Tocilescu și-a proiectat acțiunea la început de secol XX, păstrând însă toate cerințele libretului, sugerând cu subtilitate diverse simboluri și metafore teatrale care potențează latura filosofică și sacră a lucrării. Eterna dilemă între credință și tăgadă, între bine și rău se dezvăluie atât prin scenografie, cât și prin costume sau lumini. Este un spectacol
?FAUST? revine by Mihai Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84288_a_85613]
-
regizorale m-am întrebat dacă spectacolul îi aparține lui Enescu sau lui Ionescu? Este o dilemă pe care nu o poți evita. Este o evoluție spectaculoasă și spectaculară impresionantă, compozită; este un spectacol care folosește în subsidiar partitura enesciană și libretul lui Edmond Fleg. Compoziția regizorală este amplă, este magistral coordonată; întâlnești aici faustica "noapte valpurgică", "Venusberg"-ul wagnerian, basoreliefuri și elemente de arhitectură, de artă greacă antică, costumație ce amintește de fastul curții faraonilor Egiptului antic, scene de cabaret de
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
succinta "informare" a muzicologului Șerban Nichifor, plină de demnitate, își exprimă admirația față de marele învățat. " Duminică 5 octombrie 1982 l-am întâlnit la New York pe marele scriitor și istoric român Mircea Eliade, în legătură cu opera mea Domnișoara Christina, scrisă după un libret extras din nuvela sa omonimă. Onorat de a fi primit de acest geniu al culturii române și universale, elogiat atât în Europa cât și în S.U.A., unde scrierile sale figurează în toate librăriile și marile biblioteci - mi-am exprimat nețărmurita
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
în calitate de conducătoare ale Fundației Wagner, nu-și găsesc cea mai bună materializare în organizarea spectacolelor. Tendința de modernizare a teatrului wagnerian susținută cu fervoare de Katharina produce daune serioase operei lui Wagner, îndepărtând montările de stilistica și sensul filosofic al libretului al cărui autor este însuși compozitorul. La Bayretuh trebuie, însă, departajate două paliere importante ale participării ca spectator la actul teatral. Pe prim plan, se impune trăirea autentică la nivelul spiritualității și culturii fiecărui spectator a actului ritual de creație
Festivalul Bayreuth 2009 (I) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6913_a_8238]
-
Wood" -, ce va avea premiera mondială peste nouă luni, au anunțat compozitorul și producătorul spectacolului, luni la București. Duminică și luni a avut loc la București primul casting pentru această producție, în prezența compozitorului operei, Jurgen Doetsch, și a autorului libretului și producătorului Ali Namdar, la invitația prințului Paul și a prințesei Lia. Circa 10 artiști români ai scenei lirice s-au prezentat la audiții, dintre care a fost selectat, în această primă etapă, Narcis Iustin Ianău, a declarat prințesa Lia
Narcis Iustin Ianău, selectat să interpreteze un rol în opera germană "Wonder Wood" () [Corola-journal/Journalistic/69337_a_70662]
-
mitul niebelungilor într-o viziune a omului modern care caută să descopere în legendă înțelesuri adânci ale existenței umane. Am văzut nenumărate producții pe DVD ale tetralogiei, unele dintre ele depărtându-se cu mult prin transpozițiile temporale forțate de sensul libretului wagnerian. Bechtolf face o investigație psihologică adâncă în lumea personajelor acestei capodopere, surprinde cu fi-nețe relațiile acestora (sunt de neuitat sce-na despărțirii lui Wotan de Brünn-hilde în Walkyria, sau scena trezirii din somn al Brünnhildei și duetul cu Siegfried din
Ringul wagnerian pe Ringul vienez by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7045_a_8370]
-
scena torcătoarelor se petrece într-o sală de fitness, fetele cântându-și corul pe biciclete). Nu suntem adversarii modernizării teatrului liric și este firesc ca opera să fie receptată din perspectiva omului modern. Din păcate, actualizările din ultimii ani ale libretelor de operă duc de foarte multe ori la distorsiuni flagrante, uneori "kitschioase", care nu mai au nicio legătură cu lucrarea și cu stilul compozitorului. Am plecat de la spectacol cu un sentiment al neîmplinirii în dauna frumuseții acestei lucrări muzicale.
Münchenul – centru cultural al Germaniei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7067_a_8392]
-
prezentă atît traumatic, cît printr-o serie de nostalgii inerente, cu resuscitarea unor figuri damnante, devenite simple marote pentru tinerii catehizați la școala angajamentului politic. De o ironie grandioasă este măcelărirea operei lui Beethoven, Oda bucuriei, de către junii comuniști, cu libretul grotesc-fabulos: "Mao, Lenin, Stalin, mărșăluiesc în drum spre soarele răsare etc", aceasta după un discurs inflamat al lui Manrico care se întrece în apoftegme: "Arta singură e masturbare, solidaritatea este caritate etc. etc." Succesul repurtat în acest rol de animator
Dragostea și revoluția by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8082_a_9407]
-
și simbolul religios împletindu-se toate în același cadru artistic - s-a soldat numai cu eșecuri. De pildă, din tentativa lui Wagner de a reface arta totală nu a mai rămas decît muzica lui: mitologia nordică din fundal e moartă, libretul are un conținut artificios, iar jocul scenic nu mai poate inspira decît pe pasionați, adică pe cei care cred în Wagner mai presus de detaliile coregrafice. "Simbolismul wagnerian s-a retras în incinta operei și nu mai joacă un rol
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]