731 matches
-
prin cojoace, să se strecoare pe sub pânza albă de in care acoperea ciubărul. Când degetele au atins străgheața caldă, umedă, fermă, mi s-a oprit respirația. Am tras mâna afară ușor și-am privit: smicuri de smântână amestecată cu zăr licăreau în lumina slabă. - Ie, îi facut, poț să-l spargi... Am dat jos un cojoc și l-am întins deoparte. Pe celălalt l-am ferit doar puțin, cât să descopere gura ciubărului de lemn. Din pânzătura de in se ridica
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
Acasa > Poezie > Cantec > NINGE PESTE CIȘMIGIU Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ninge peste Cișmigiu; Înserare - Umbre rare. La ruinele Cetății pași de vrajă sună stins. Pe ponton Zăpada-și licărește jarul neatins. Ninge peste Cișmigiu; Noapte - Albe șoapte. Felinarele se-mbracă în paiete de cleștar. Luna-și crește plină unda Peste lacul deghizat în patinoar. Ninge peste Cișmigiu; Dimineață - Flori de gheață. Pe copacii desfrunziți crugul iernii troienește. Peste poduri
NINGE PESTE CIŞMIGIU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ninge_peste_cismigiu_corina_diamanta_lupu_1386844698.html [Corola-blog/BlogPost/363285_a_364614]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI Autor: Alin Adrian Ciolompea Publicat în: Ediția nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se prăvălește soarele pe-o rână, Și asfințește licărind arar. Închide iute poarta, gazdă bună, Și-agață usturoiul în prăgar, Că lupii-n haită urlă pe coline! Se face tot mai frig la asfințit. Speriată, luna chipul și-l ascunde Și-i vai de călătorul rătăcit! Scapăr-amnarul și fă
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alin_adrian_ciolompea_1480356616.html [Corola-blog/BlogPost/372946_a_374275]
-
piatră/ Firul de apă prelins pe cișmea./ Tâmpla apasă pe umăr. Pășesc ca pe o altă/ Planetă, imensă, străină și grea.// Așteptăm într-un loc unde încă mai sună,/ Din strunele undelor line, izvoarele./ Când va scăpăta soarele, când va licări luna,/ Aici vor veni în șirag să s-adape/ Una câte una căprioarele./ Spun tatii că mi-i sete și-mi face semn să tac./ Amețitoare apă, ce limpede te clatini!/ Mă simt legat prin sete de vietatea care va
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_aurul_din_poezia_lui_nicola_vavila_popovici_1385960487.html [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
pun, Luna-n nouri înrămată, Balta-i înghețată tun! Pruncii se grăbesc s-apuce Câte-un dar și versuri spun, Moșul sacul greu își duce, Balta-i înghețată tun! Ceru-ncet se limpezește, Stele ard într-un alun, Un luceafăr licărește, Balta-i înghețată tun! Referință Bibliografică: SEARA DE AJUN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SEARA DE AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1418104542.html [Corola-blog/BlogPost/384597_a_385926]
-
virane, care permiteau vântului să spulbere zăpada și să o depoziteze cu hărnicie pe drum și la adăpostul gardurilor și caselor. Era aproape de miezul nopții și se părea că nici un om nu mai circulă. La majoritatea caselor nici nu mai licărea vreo lumină, iar iluminatul stradal era nejustificat de slab. Lumina farurilor aducea către parbriz, ca într-un film, fuioarele de zăpadă învârtejite de vântul ce se făcea auzit peste zgomotul motorului. Se așternuse din nou tăcerea în care se simțea
D'ALE POLIŢIEI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1423408953.html [Corola-blog/BlogPost/375905_a_377234]
-
ce construim noi fiii oamenilor, ce planuri avem, ce am mai realizat în orice domeniu al vieții. De fapt a trăi înseamnă a construi, a așeza o temelie la baza vieții noastre, a ne formă obiceiuri, a iubi, a experimenta licări de fericire. Există în noi dorința de a încheia turnul vieții noastre care poate fi un turn Babel sau o citadela a iubirii și bunătății. După harul lui Dumnezeu, care mi-a fost dat, eu, ca un meșter zidar foarte
CLADIND PENTRU ETERNITATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Cladind_pentru_eternitate_eugen_oniscu_1345015219.html [Corola-blog/BlogPost/355062_a_356391]
-
un tineresc tumult. În dulcele-mprejur mă înfășor cu drag lipsit de-orice obscur pe noul meu meleag Și strig să scol din somn din mândrul său Olimp pe minunatul domn atotputernic Timp. Cât va mai fi de-acum voi licări în clar dorind ca-n nou altcum să fiu și nu să par. Și în mag prefăcut minuni am să v-arăt dând timpul ce-a trecut c-o viață îndărăt. Anatol Covali Referință Bibliografică: Prin ani C-o viață
PRIN ANI C-O VIAŢÃ ÎNDÃRÃT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1431280353.html [Corola-blog/BlogPost/368017_a_369346]
-
au nume. Joacă, iar, căldura verii-n aer fructele și le-a-negrit, iar, șocul, clopotele bat, prelung, a vaier, si eu nicidecum nu-mi găsesc locul. Am să mă întorc în sat curînd unde mă așteaptă maica bună la lumină stelei, licărind, toarcem amintirea, ca pe lână... A plecat măicuța... A plecat măicuța casă e pustie poartă e legată cu un lanț de fier în grădină-s singuri butucii de vie cumpănă fîntînii scîrțîie de ger. Nu-i mai umblă pașii prin
TOARCEM AMINTIREA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Toarcem_amintirea_poezie_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355761_a_357090]
-
sau răspundea evaziv, până când anii ce alergau ca locomotivă pe șinele metalice fără să le simți viteza, au grăbit-o să prindă ultimul vagon să devină mamă ! Nici atunci bătrânul militar nu-și arătase înseninarea, numai în adâncul ființei lui licărea bucuria așteptării unui nepot. Cu sufletul întunecat și capul obosit între palme cugeta la tot ce avea să urmeze...un nepot, copilul copilului meu. Tresărise și acum la fel ca în ziua când luase hotărârea : dacă nu sunt în stare
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1458733636.html [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
lui să fie făcută tămâia ca lucru sfânt. (L.Magdan, 2006:4). În casele gospodarilor creștini, beculețele aprinse ale Pomului de Iarnă se sting și se aprind ca o pâlpâire a vieții. Mesele îndestulate cu bucate, în mijlocul cărora lumânările sfârâie, licărind, așteaptă venirea celor dragi și sosirea urătorilor. Postul Nașterii Domnului s-a încheiat. O lume curată sufletește așteaptă, an de an, cu mare bucurie, florile dalbe de măr. Florile albe de măr sunt un simbol pentru această sărbătoare, dar și
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
floarea Răsărită în grădină. Sunt mai dulci decât vioara Care cântă în surdină. Sunt a versului dulceață Retrăită-n zori de suflet. S-au ivit duios și sincer Într-o lume nebunindă Aducând lumină lumii Și mireasmă-n orice suflet, Licărind precum speranța Pe o mare viforândă. ÎNGER HOINAR Fiului meu Ioan - Adrian Născutu-s-a din grai străbun Și glas de ciocârlie, Cu străluciri de rază-n suflet, Cu mângâieri de înger în privire, Cu privegheri de plai român Și acordări de
TINERAŞTRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1401621041.html [Corola-blog/BlogPost/365378_a_366707]
-
căuta și aleasa inimii. Toată ziulica alergă dintr-un loc în altul să rezolve problemele care apăruseră în asociație. Seara, după cină, căzu la pat frânt de oboseală. În curând întunericul își întinse aripile sale imense peste sat. Doar stelele licăreau firave pe bolta cerului ca niște licurici. Aerul era mai rece ca de obicei, fiindcă se apropia toamna cu roadele sale, cu acea cromatică ce încântă privirile și inspiră poeții, pictorii, muzicienii, dar și cu capriciile sale, cu vremea tristă
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1496213227.html [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei, Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele, Gătește sub cumpăna zilei Pentru întoarcerea mea abia licărind, Un dor al ei. II Și semințele trec în neștire peste artătură Și-n neștire brazdele rămân grele, Iar pâinea a crescut peste mejdină, Mirosind a ploaie măruntă. Aici sub snopul de raze, în mierea soarelui, Se-ntoarce amurgul în
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Asteptare_al_florin_tene_1349321633.html [Corola-blog/BlogPost/343684_a_345013]
-
un destin aparte care îi conferă unicitate. Căci mai presus de toate, îl definește puterea cuvântului. Îmbrăcat în straiele smereniei și devotamentului, poetul cutreieră potecile luminate de Cuvântul Domnului, relevând frumusețile care-i cuceresc privirea și inima. În calea sa licărește iubirea și nădejdea, din care se hrănește însetat de absolut. Se înalță spre bolta iubirii , iar acolo se cufundă în limpezimea celui mai distins sentiment. Adăpost îi sunt stelele pe genele cărora își așterne visele și dorintele și prin care
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1430287973.html [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
a ne comunica opiniile și criticile lor și le transmit tot respectul și prețuirea mea... Știu că prea îmbătrânitul îndemn " Învățați, învățați, învățați!" s-a schimbat cu "Înjurați, înjurați, înjurați!"... Dar privindu-i pe studenții de azi, parcă, parcă mai licărește o speranță...", a povestit Doru Ana. "Revista Film Menu NU este în pericol!" Conflictul la nivelul UNATC a izbucnit când redacția revistei Film Menu, coordonată de criticul de film Andrei Rus, proiect inițiat și sprijinit de UNATC și realizat în
Ce se ascunde în spatele scandalului UNATC. Doru Ana, despre paradoxul conflictului - EXCLUSIV by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101989_a_103281]
-
borș de chitici(peștișori), prin munții Moldovei. Venea doctorul Mironescu, cel mai mucalit(jovial) povestitor pe care l-am văzut. Venea din când în când un fel de lipovean uriaș(Sadoveanu) încă tânăr de sub a cărui frunte cu proeminențe ciudate licăreau doi ochi blânzi și albaștri, în care fulgera uneori câte o stranie sclipire de oțel și ne citea cu glas potolit încă o povestire de dragoste viforoasă din trecutul Moldovei. Începuse să vie de la o vreme Demostene Botez, care abia
Viața lui George Topîrceanu, povestită cu mult umor și lirism de el însuși () [Corola-website/Journalistic/102212_a_103504]
-
ars, mocnit, M-a învățat cu dorul și gustul de iubit. Și m-am tot dus încet și-ajuns-am la Pleiade, Ce stele sclipitoare, ce bune camarade! M-am înfrățit cu ele, ne-am prins în dans de muze Și-am licărit puțin, cu poezii pe buze. Și tot mergând așa m-am întâlnit cu Luna Ce-i fără-asemănare și, evident, doar una, Cu glasul de vioară și zâmbetul de soare M-a prins în vraja-i ei, ce-i fără de scăpare
CĂLĂTOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1475602073.html [Corola-blog/BlogPost/368660_a_369989]
-
Se prăvălește chihlimbariu peste arborii în flăcări Închiși în țarcul sfârșitului de septembrie Și se proptește în trei căpițe aurii, gata să ardă, Până-n căsuța prinsă-n otava verii, încă verde. Creuzetul Alchimistului cuprinde pădurea Rostogolită-n toamnă... până în noiembrie... Licărind, lumina curge pe fața peretelui-cremene, Pe coamă, pe arbori, până nu se mai vede... Ce ofrande ne aduce ea, cu lacrimi de sânge? În ce joc magic ne implică pe scena ei tainică?! Mereu, ca un terapeut, deschide calea spre
ELISABETA IOSIF ANOTIMP ÎN FLĂCĂRI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_anotimp_in_flacari_elisabeta_iosif_1349373555.html [Corola-blog/BlogPost/346361_a_347690]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CAD STELE Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cad stele A căzut o stea azi-noapte am văzut-o de departe cum licărea speriată că din cer e alungată . Pică una căte una singură rămăne luna , nu fi lună supărată că nu cad toate odată! Nu mai fi așa haină , ai și tu un pic de vină dacă strălucești prea tare steaua se-
CAD STELE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1446804823.html [Corola-blog/BlogPost/373154_a_374483]
-
s-a spart Mă vezi, te văd, ca o străină tu treci. Seară de seară te cat printre raze de lună Palide, mari de aramă, plutind ireal în tăcere Stelele, praf de argint suflat pe o boltă de spumă Îmi licăresc a mea fără de margini durere! Te văz printre raze, azurul de noapte senină... Te strig cu putere și fug să-mi ajung pașii la tine Dar fugi și dispari, ca o urmă de moarte deplină Doar țârâitul de greieri... alină
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
ceață în văzduh, ea s-a spartMă vezi, te văd, ca o străină tu treci.Seară de seară te cat printre raze de lunăPalide, mari de aramă, plutind ireal în tăcereStelele, praf de argint suflat pe o boltă de spumăîmi licăresc a mea fără de margini durere!Te văz printre raze, azurul de noapte senină...Te strig cu putere și fug să-mi ajung pașii la tineDar fugi și dispari, ca o urmă de moarte deplinăDoar țârâitul de greieri... alină plânsul din
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
întâmplat mie. După o zi lungă de hoinăreală, am poposit în grădina răcoroasă de la Livada, visând la o limonadă rece la borcan și ceva ușor de mâncare. Până l-am văzut. S-a oprit timpul cu totul. Înconjurat de ochi licărind a foame, cu guri deschise salivând vizibil, trona maiestuos pe un platou înalt de lemn, desprins din basmele cu Harap Alb. Aburii dansau deasupra lui, chemând mistic toți mesenii de la curte. Toată lumea s-a oprit din vorbele nesemnificative, căutând sursa
Restaurant cu Grădină by http://www.zilesinopti.ro/articole/5600/livada-restaurant-cu-gradina [Corola-blog/BlogPost/97741_a_99033]
-
nisipului. Într-un târziu, chiar am plecat!... Noaptea căzuse peste noi ca o cortină și vorbele nu se mai vedeau nici ele, semn că întunericul ne cuprinsese cu împărăția lui. Când am privit în urmă rămăseseră doar un foc, ce licărea în fața unui cort de campanie, o undă pe apa Borcei peste care se prelingea umbra unui om, prinsă-ntr-un cartuș de singurătate... Gh. Frangulea/ UZPR
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/imperiul-de-la-gura-borcei/ [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
mai plângă nemurirea pierdută cu palmele gândurilor împreunate a rugă îți strigi neputința de-a crede în apele Vieții scăldându-ți obrajii înviorată ți-e fața de perlă lacustră a animei tale columnă de semn † speranțele pleoapelor tale de smirnă licăresc esențele noimelor sacre caleidoscopic tărâm prin părul tău aprig curge lacrima lumii din clare priviri în abisul adânc nesfârșit aur blând de plăpând regăsit Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat de autor din imagini combinate artistic - sursa Internet poem publicat
POEM HIERATIC XVI -ANGHEL ÎNVEŞMÂNTAT ÎN ZBOR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1447012718.html [Corola-blog/BlogPost/374910_a_376239]