2,891 matches
-
pagini. Este membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. A fost decorat cu ordine și medalii românești și străine. ION POROJAN Născut la 15 ianuarie 1938, comuna Uliești, satul Ragu, județul Dâmbovița. Căsătorit, are doi copii. Studii Licențiat al Facultății de Economie și Planificare a Academiei de Studii Economice-București (1956-1961); Doctor în științe economice, specialitatea Economie Mondială A.S.E. (1974); Curs special de analiză superioară și programare la Fondul Monetar Internațional și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (februarie-iulie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
fi o abordare simplistă și superficială. Este membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. PETRE TANASIE Născut la 9 octombrie 1927, în comuna Slătioara, județul Olt. Studii A obținut bacalaureatul la Liceul "Nicolae Titulescu" din Slatina, Olt. Licențiat al Facultății de economie generală, Academia de Studii Economice, cu diplomă de merit, București 1951. Doctor în Economie la Academia de Studii Economice, București, 1973, cu teza de doctorat "Cooperarea internațională în domeniul dezvoltării industriale". Limbi străine: engleza, franceza și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
are altă avere. Hobby: Grădinăritul, plimbările în pădure și orice fel de bricolaj. VALERIU TUDOR Născut la 11 decembrie 1934, în Focșani, județul Vrancea. Studii Tehnician, Absolvent al Școlii Medii Tehnice de Cooperație (fostul Liceu Comercial din Focșani), (1953); Economist, Licențiat al Facultății de economie generală, Secția economia muncii (resurse umane), (1958); Doctor în științe economice (1971). Tema disertației: "Pregătirea cadrelor naționale necesare țărilor în curs de dezvoltare". Conducător științific: Acad. Prof. Dr. Docent N. N. Constantinescu, Academia de Studii Economice; Cursuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
României. În anul 2001, a primit, din partea Președintelui României, Diploma de merit pentru contribuția la exercitarea de către România a Președinției O.S.C.E. AUREL TURBĂCEANU Născut la 2 septembrie 1935, în comuna Baia de Fier, județul Gorj. Căsătorit, are o fiică. Licențiat al Facultății de Litere și Filozofie a Universității Bagdad din Irak și al Institutului de Limbi Străine, Clasice și Orientale Universitatea București. Limbi străine: araba și engleza. Activitate diplomatică A fost primul ambasador al României acreditat, în 1996, în Regatul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Stare civilă: căsătorit Studii Bacalaureat la Liceul "B. P. Hașdeu" Buzău, 1959. Academia de Științe Economice, Facultatea de Comerț București, 1961 1962. Universitatea BEIDA (Beijing Daxue), specialitatea "Literatura, limba, istoria și civilizația chineză" Beijing, R.P. Chineză, 1962 1966. Universitatea București, licențiat al Facultății de limbi romanice clasice și orientale București, 1966 1968. Specializări Relații politice și economice internaționale, Academia de Științe Politice și Sociale București, 1972. Relații comerț exterior, Centrul de Perfecționare București, 1985. Relații diplomatice, Institutul de Relații Diplomatice Beijing
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
un fiu. Diplomat de carieră. Studii A absolvit cursurile școlilor primare din satul natal și București (1941 1949). A absolvit Școala Medie Tehnică de construcții C.F.R. din București, Secția linii și lucrări de artă, obținând diploma de tehnician (1949-1953). Este licențiat al Institutului de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova, specializându-se pe Statele Unite ale Americii (1953-1959). În ultimul an de studii, a efectuat o practică diplomatică la Ambasada României de la Washington. A absolvit cursuri de perfecționare profesională în relații internaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1998, deși postul de la Marsilia a rămas vacant mai mult de un an. VALERIU SIMION Născut la 2 octombrie 1938, în București. Căsătorit, are doi copii. Diplomat de carieră. A lucrat numai în diplomație, în sistemul Ministerului Afacerilor Externe. Studii Licențiat al Facultății de comerț de la Academia de Studii Economice, București, 1962. Curs postuniversitar de relații internaționale la Universitatea București, 1964. Limbi străine: engleza și franceza. A studiat doi ani și limba spaniolă în cadrul M.A.E. Activitate diplomatică în Centrala
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
comuna Prejna, județul Mehedinți. Este căsătorit, are un fiu. Diplomat de carieră. Studii A absolvit școala primară la Costești. Are bacalaureatul la Liceul Traian din Turnu-Severin. A absolvit anii I și II la Facultatea de Filozofie a Universității București. Este licențiat al Institutului de Relații Internaționale de 5 ani din București. A absolvit un curs postuniversitar de economie mondială (2 ani) în București. Limbi străine: spaniola și franceza. Activitatea diplomatică A fost diplomat de carieră în perioada 1956 1989, cu grade
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
organizat vizitele în Turcia ale ministrului industriilor și comerțului și ministrului economiei și comerțului. GHEORGHE DOBRAN Născut la 4 februarie 1938, în comuna Sanislau, județul Satu Mare. Este căsătorit, are un copil. Profesia: economist. Studii Liceul comercial din Oradea (1951 1955). Licențiat al Facultății de Comerț de la Academia de Studii Economice din București (1957 1962). Curs postuniversitar de relații internaționale la Universitatea din București (1964 1966). Activitate diplomatică în domeniul comerțului exterior A desfășurat activități diplomatice în domeniile economice (1964 1995). În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Diplomaților de Carieră din România. CRISTUDOR GEORGESCU Născut la 3 ianuarie 1938, în Ploiești, județul Prahova. Căsătorit, are doi copii. Profesia: economist. Studii Absolvent al Școlii Elementare nr. 4, Ploiești, județul Prahova. Bacalaureat la Liceul "I.L. Caragiale", Ploiești, județul Prahova. Licențiat al Facultății de Finanțe, Credit și Contabilitate, de la Academia de Studii Economice, București. Limbi străine: engleza și spaniola. Activitate diplomatică în domeniul comerțului exterior Consilier economic în Ministerul Comerțului Exterior (1972 2000). Consilier economic și Însărcinat cu afaceri a.i
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
fiice. Profesia: Diplomat în specialitatea Economia comerțului exterior. Limbi străine: engleza și franceza. Studii Șapte clase elementare în comuna Tilișca, județul Sibiu, patru clase la cursurile Școlii medii tehnice de Construcții Civile și Industriale la Sibiu, absolvită în anul 1955. Licențiat al facultății de Comerț Exterior de la Academia de Studii Economice, București în anul 1960. Specializare Curs de șase luni privind clasificarea bumbacului fibră organizat de Gdynia Cotton Association, în Gdynia, Polonia, în perioada 8 ianuarie 8 iulie 1962. Activitate diplomatică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la o expoziție, am aflat că m-a căutat din nou șeicul, șeiciorul, mă rog. Am lăsat vorbă să divulge locul unde mă poate găsi: în Cina cea de Taină. Sper să nu mă găsească prea repede. O fi el licențiat de Cambridge, dar nu cred c-o să nimerească, din prima, în sala de mese a bisericii Santa Maria delle Grazie, căci eu în pânza originală vreau să mă mut. Sper c-o să rătăcească o vreme, căutându-mă prin cópiile celebre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
titularizabilă și titularizată. Și tot în același timp, de vreme ce conținutul cunoștințelor nu mai conta, cei care ajunseseră să-l stăpânească nu-și mai găseau locul într-o instituție în care noii profesori erau la fel de inculți ca și elevii lor. Agregații, licențiații și alți doctori au devenit obiectul a numeroase persecuții și injurii: lor le reveneau posturile cele mai bizare, instituțiile cel mai puțin atrăgătoare, clasele cele mai dificile. Ca întotdeauna, lupta celor mulți, a celor slabi în cazul de față, cei
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și Încă mai era așa cu căpitanul din când În când și nu pe bani - avea grijă să le-o rețină. În afară de don Francisco și de căpitan, În dimineața aceea cercul de prieteni era format din câțiva obișnuiți ai localului: Licențiatul Calzas, Juan Vicuña, grămăticul (Dómine) Pérez și Chiorul Fadrique, spițerul din Puerta Cerrada. — Trebuie să ne batem, insistă poetul. Era, după cum vă spuneam, cherchelit bine după niște stacane de Valdeiglesias. Se sculase În picioare, răsturnând un taburet, și cu palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
urmă obișnuia să le pronunțe pe un ton plin de bunăvoință. Însă cei doi necunoscuți nu știau latinește, iar rima aceea cu hidalgii și nădragii era prea greu de Înghițit. Pe deasupra, mijlocirea bunului cleric era subminată de ironiile acide ale Licențiatului Calzas: un clănțău de avocățel deștept, cinic și potlogar, asiduu prin tribunale, specialist În apărarea unor cauze pe care se pricepea de minune să le transforme În procese interminabile până Își curăța clientul de ultimul maravedí. Licențiatului Îi plăcea tărăboiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ironiile acide ale Licențiatului Calzas: un clănțău de avocățel deștept, cinic și potlogar, asiduu prin tribunale, specialist În apărarea unor cauze pe care se pricepea de minune să le transforme În procese interminabile până Își curăța clientul de ultimul maravedí. Licențiatului Îi plăcea tărăboiul și mereu Încerca să-i ațâțe pe unii și pe alții. Nu vă lăsați, don Francisco, Îi zicea Încet la ureche, În jargonul lui. Recuperați-vă cheltuielile de judecată. Astfel că toți cei de față se pregăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
În ciuda eforturilor de a-și potoli prietenul, Începea să accepte ca inevitabilă Încrucișarea oțelurilor În stradă cu necunoscuții, pentru a nu-l lăsa singur pe don Francisco În atare Împrejurare. — Aio te vincere posse, conchise Dómine Pérez resemnându-se, pe când Licențiatul Calzas Își ascundea râsul, cu nasul Într-o stacană cu vin. Cu un suspin adânc, căpitanul dădu să se scoale de la masă. Don Francisco, cu patru degete de lamă deja afară din teacă, Îi aruncă o privire amicală de mulțumire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Însă În ce mă privește pe mine cel de atunci, pe băiatul de treisprezece ani Íñigo Balboa, toate astea Însemnau un spectacol fascinant și o foarte interesantă școală a vieții. V-am mai povestit că atât don Francisco, cât și Licențiatul Calzas, Juan Vicuña, Dómine Pérez, spițerul Fadrique și ceilalți amici ai căpitanului obișnuiau să frecventeze taverna, antrenându-se În lungi discuții despre politică, teatru, poezie sau femei, fără a neglija urmărirea atentă, documentată, a numeroaselor războaie purtate Înainte sau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
tavernei, cu mirosul acela tipic de umezeală și rumeguș pe care zilele ploioase Îl lasă În locurile publice. Cerul se Înseninase și o rază de soare, Întâi timidă, apoi tot mai sigură pe ea, Încadra masa la care Diego Alatriste, Licențiatul Calzas, Dómine Pérez și Juan Vicuña tăifăsuiau după ce Își puseseră burta la cale. Eu stăteam pe un taburet lângă ușă și făceam exerciții de caligrafie cu o pană de gâscă, o călimară și un vraf de foi de hârtie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Juan Vicuña tăifăsuiau după ce Își puseseră burta la cale. Eu stăteam pe un taburet lângă ușă și făceam exerciții de caligrafie cu o pană de gâscă, o călimară și un vraf de foi de hârtie pe care mi le adusese Licențiatul, la sugestia căpitanului: — Așa ar putea Întâi să Învețe, apoi să studieze legile, ca să-i stoarcă de ultimul lor maravedí pe Împricinați; cum faceți domniile voastre hârțogarii, advocații, clănțăii, grefierii, copiștii și alți răufăcători. Calzas pufnise În râs. Avea un caracter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
vesel, făcându-mi cu ochiul. Pana, Íñigo, e mai rentabilă decât spada. — Longa manus calami, comentă și latinistul Dómine. Principiu cu care toți se declarară de acord, fie din unanimitate, fie ca să-și ascundă neștiința latinei. Așa că a doua zi Licențiatul Îmi adusese material de scris, subtilizat desigur cu abilitate de prin tribunalele unde Își câștiga o pâine destul de albă grație Învârtelilor proprii meseriei sale. Alatriste nu mai spusese nimic, nici nu mă Încurajase să urmez calea aceea a penei, hârtiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pe gură cu dosul palmei. Câteva picături de vin Îi căzuseră pe crucea de Santiago cusută În relief pe pieptul hainei lui negre. Cred, zise, că Marele Filip se șterge la cur cu el. — E și asta o onoare, sugeră Licențiatul Calzas. Don Francisco apucă altă carafă. — În orice caz - făcu o pauză ca să bea -, onoarea e pentru regescu-i cur. Hârtia era clasa Întâia, de juma’ de ducat topul. Cu cel mai frumos scris al meu. Era destul de posac, fiindcă timpurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
când la gură, când la frunte, tu mă Îmbii a amuți, a mă supune. Nu s-o găsi măcar un om deplin? Mereu o să simțim ce ni se spune? Au niciodată n-o să spunem ce simțim? Aplaudară Juan Vicuña și Licențiatul Calzas, iar Chiorul Fadrique Încuviință cu gravitate din cap. Căpitanul Alatriste Îl privea pe don Francisco, zâmbindu-i larg și melancolic; poetul Îi Întoarse zâmbetul, pe când Dómine Pérez, lăsându-se păgubaș, se concentră asupra tămâiosului său Îndoit cu multă apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de dimineață, fiecare la casa lui și Domnul cu ei cu toți. Am zis ceva mai Înainte că don Francisco de Quevedo frecventa cu plăcere treptele de la San Felipe; și În multe din plimbările lui era Însoțit de amici ca Licențiatul Calzas, Juan Vicuña sau căpitanul Alatriste. Simpatia lui față de stăpânul meu asculta, Între altele, și de o rațiune practică: poetul era mereu amestecat În tot felul de dispute, mergând de la gelozii și vorbe grele până la păruieli, cu mulți din colegii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Îmblânzită numai de crucea de Santiago cusută pe piept, sub capa scurtă, tot neagră, care pe atunci se numea herreruelo. Îmi dăduseră voie să-i Însoțesc, pentru că tocmai le făcusem niște mici comisioane la Ștafetă; restul grupului era compus din Licențiatul Calzas, Vicuña, Dómine Pérez și câțiva cunoscuți, sporovăind lângă balustrada treptelor dând În Strada Mare. Comentau de zor ultima impertinență a lui Buckingham, care, lucru știut din surse sigure, Îndrăznea să-i facă curte soției contelui de Olivares. — Perfidul Albion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]