615 matches
-
și umorale Între reglarea neuro-umorală rapidă, asigurată prin reacții reflexe compensatoare de tip simpatico-parasimpatic, și cea predominant hormonală de lungă durată se situează un sistem intermediar de reglare și control, reprezentat de reacțiile vasculare locale (stresul de relaxare) și schimbul lichidian capilar. La acestea se adaugă factorii hormonali circulanți reprezentați de factorul natriuretic atrial și sistemul renină-angiotensină-aldosteron, care, prin controlul lichidian renal și modificările cardio-vasculare volemice corespunzătoare, asigură trecerea de la reglarea neuro-umorală rapidă la reglajul hormonal de lungă durată. Factorul natriuretic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
durată se situează un sistem intermediar de reglare și control, reprezentat de reacțiile vasculare locale (stresul de relaxare) și schimbul lichidian capilar. La acestea se adaugă factorii hormonali circulanți reprezentați de factorul natriuretic atrial și sistemul renină-angiotensină-aldosteron, care, prin controlul lichidian renal și modificările cardio-vasculare volemice corespunzătoare, asigură trecerea de la reglarea neuro-umorală rapidă la reglajul hormonal de lungă durată. Factorul natriuretic atrial sau atriopeptinul (AP) eliberat de cardiomiocitele atriale sub influența distensiei auriculare participă la reacțiile neuroendocrine compensatoare, determinând vasodilatație hipotensiune
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fel încât tensiunile dezvoltate într-un anumit punct să fie transmise tuturor părților componente ale sistemului. Elasticitatea țesutului pulmonar depinde atât de forța vâsco-elastică pulmonară, cât și de prezența surfactantului pulmonar ca factor de reducere a tensiunii superficiale a peliculei lichidiene alveolare și de evitare a tendinței de colabare a plămânului. La acestea se adaugă extensibilitatea sau complianța toraco-pulmonară, ca variație de volum determinată de variațiile presiunii intraalveolare. În condiții normale, creșterea cu 1 cm3 a presiunii alveolare determină o creștere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
realizează între sistemul pulmonar și peretele toracic. II.3.6. SCHIMBURI GAZOASE LA NIVEL ALVEOLO-CAPILAR Schimburile gazoase la nivelul alveolo-capilar sunt supuse legilor fizice ale difuziunii și favorizate de particularitățile membranei alveolo-capilare (suprafață mare, grosime mică - sub l m, peliculă lichidiană fină). Difuziunea asigură deplasarea gazelor respiratorii (O2 și CO2) din teritoriul cu concentrație și presiune mai mari spre cel mai mic. Intensitatea difuziunii depinde de gradientul de concentrație, de presiunea parțială și de coeficientul de solubilitate și difuziune al gazului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pătrunderii lor în mediile interne. La om, etapele amintite fiind bine reprezentate, digestia constă din înlănțuirea unor complicate procese chimice precedate de fenomene mecanice de micșorare a particulelor alimentare ingerate. Omul fiind omnivor, acțiunea catalitică enzimatică este întărită de mediul lichidian din etajul respectiv al tubului digestiv. Digestia începe în gură, unde alimentele suferă primele transformări mecanice și chimice. Digestia bucală este dominată de procesele mecanice voluntare ale masticației, prin care alimentele ingerate sunt fărâmițate și amestecate cu salivă; acest act
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este înlocuită printr-un consum corespunzător de lichide. Acest consum este reglat, ca și în cazul ingestiei de alimente, pe cale dublă, nervoasă și umorală, cu participarea senzației de sete, care se manifestă prin dorința conștientă de a ingera apă. Conținutul lichidian constant al celor trei compartimente hidrice ale organismului (celular, extracelular și plasmatic) depinde în ultimă instanță de raportul dintre eliminarea de apă pe cale urinară, pulmonară, cutanată și intestinală pe de o parte și înlocuirea acesteia aproape exclusiv prin ingestie determinată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuro-umorale complexe, în care stimulul „princeps” al senzației de sete rămâne deshidratarea neuronilor din centrul setei, asociată cu creșterea nivelului de activitate a osmoreceptorilor centrali și periferici, hipotalamusul constituind o zonă de reglare atât a aportului, cât și a eliminărilor lichidiene. Centrul hipotalamic al setei suprapunându-se parțial cu nucleul paraventricular secretor de hormon antidiuretic retrohipofizar, controlează atât ritmul ingestiei de apă. cât și al eliminării ei pe cale renală. Controlul ingestiei apei se realizează cu participarea osmoreceptorilor de la nivelul mucoasei bucofaringiene
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte, ei îndepărtează excesul de apă, cataboliți toxici și substanțe inutile organismului, iar pe de alta rețin constituenții organici și anorganici necesari, când concentrația lor este sub limite normale. După cum se știe, procesele celulare vitale se desfășoară numai în mediul lichidian extracelular cu compoziție constantă similară cu a apei mărilor (supa primitivă). Stabilitatea volumului și compoziției chimice a plasmei extracelulare umane este asigurată pe căi neurohormonale complexe cu participarea obligatorie a rinichilor și aparatului excretor urinar. Când apar dezechilibre hidroelectrolitice ce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de reabsorbție cu încărcarea tubulară în vederea evitării dezechilibrelor create de variațiile filtrării glomerulare. Prevenind supraîncărcarea segmentelor tubulare distale când rata filtrării glomerulare crește, echilibrul glomerulo-tubular acționează ca o a doua linie de apărare ce tamponează efectele variațiilor spontane ale fluxului lichidian asupra debitului urinar. Cei doi factori determinanți ai procesului de reabsorbție în capilarele peritubulare sunt reprezentați de presiunile hidrostatică și coloid-osmotică din capilarele respective. La rândul său, presiunea hidrostatică intracapilară este influențată de presiunea arterială și de rezistența arteriolelor aferentă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reabsorbție în capilarele peritubulare peste valoarea normală are loc scăderea presiunii hidrostatice interstițiale însoțită de creșterea presiunii coloid-osmotice. Astfel, variațiile hemodinamicii renale care cresc sau scad reabsorbția în capilarele peritubulare determină variații în același sens ale reabsorbției tubulare. Reglarea volumelor lichidiene și concentrației sodiului și principalilor electroliți este realizată de intervenția anumitor hormoni care asigură echilibrul între procesele de reabsorbție și cele de excreție tubulară, când creșterea excreției urinare de apă și sodiu depășește valorile normale ale diurezei și natriurezei de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și de hormon local. Astfel a apărut noțiunea de SRA tisular cu rol paracrin și autocrin. Enumerativ, Ang II din creier are cel puțin patru roluri, și anume: a) Rol de hormon presor și reglator al homeostaziei hidroelectrolitice (reglarea volumelor lichidiene ca răspuns la hipovolemie), cu implicații în controlul presiunii arteriale și boala hipertensivă. b) Rol în eliberarea unor hormoni hipofizari (ACTH, ADH, prolactină, ocitocină) și în reproducere (ciclul menstrual). c) Rol de neurotransmițător sinaptic, interacționând cu serotonina, catecolaminele, prostaglandinele, peptidele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
probă, până la un nivel minim de sedare, stabilindu-se astfel dacă inhalosedarea este eficientă pentru pacient și, totodată, concentrația de gaze care ar trebui folosită sau dacă pacientul necesită premedicație cu anxiolitice. Înainte de sedare, bolnavul va face pauză alimentară și lichidiană de 3-4 ore. În cazul suprasedării, trebuie identificate prompt semnele clinice și luate măsurile care se împun: în cazul în care pacientul prezintă respirație orală, acesta va fi rugat să revină la respirația nazală, dacă apare senzația de greață și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
a modificărilor nespecifice de calibru și permeabilitate a vaselor mici descrise anterior. Endoteliul are un rol dinamic pentru funcțiile celulare, respectiv tisulare; reprezintă efectorul principal al răspunsului inflamator, intervenind în reglarea tonusului și permeabilității vasculare, coagulării, fibrinolizei, aderării leucocitare, extravazării lichidiene și celulare, elemente alterate odată cu declanșarea răspunsului inflamator. În ceea ce privește citokinele, acestea sunt proteine reglatoare, alcătuite din 100-200 aminoacizi, având o greutate moleculară mică, sub 80 kDa, secretate de celule specifice (efectoare), în special macrofage, limfocite, celule epiteliale, având ca funcție
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cardiacă este caracteristică mai multor afecțiuni cardiace, cele mai frecvente fiind hipertensiunea arterială și boala coronariană. Insuficiența cardiacă acută(ICA) se caracterizează prin: •debut rapid semne și simptome IC: brusc / agravăre minute-ore, •clinic IC severă cu predominanța congestiei și retenție lichidiană, •tratament de urgență prin severitatea formelor clinice. În general, bolnavii cu insuficiență cardiacă urmează un tratament medicamentos cu tonicardiace digitalice, diuretice, inhibitori de enzimă de conversie. Tratamentele stomatologice simple, de scurtă durată, se pot efectua în siguranță în condiții de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de radicali liberi cu mare toxicitate. Au efect atât pe bacterii cât și pe viruși. Radiațiile ultraviolete au capacitate foarte mică de penetrare, motiv pentru care este necesară spălarea prealabilă a suprafețelor de sterilizat pentru a îndepărta pulberile și peliculele lichidiene. Eficacitatea metodei este limitată de penetrabilitatea redusă și de limitarea acțiunii la 1-1,5 m de sursa de radiații. În practica curentă sterilizarea cu radiații ultraviolete reprezintă o metodă complementară dezinfecției mecanice sau chimice, fiind indicată în sterilizarea aerului din
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
prin creșterea permeabilității capilare și a presiunii hidrostatice ca urmare a acțiunii vasoactive a mediatorilor chimici (histamina, serotonină, radicali de oxigen, kinine și prostaglandine). Ca rezultat al alterării permeabilității vasculare și a interstițiului în zona arsă se produce o infuzie lichidiana și de proteine, cu o aparentă creștere a presiunii osmotice tisulare. Creștera presiunii osmotice explică modificărilor rapide de echilibru hidric și proteic din țesuturile afectate. Se notează o creștere a sodiului la nivelul țesutului ars, cu 10 15 mEq/l
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
o suprafață tegumentara arsă de peste 15 20% notează în afara dezechilibrelor hidro-electrolitice și metabolice o serie de tulburări importante la nivelul mai multor aparate și sisteme consemnate succinct mai jos. Tulburările hidro-electolitice maxime în primele 72 ore sunt caracterizate prin: pierderile lichidiene de la nivelul plăgii arse (plasmoragie) la care se adaugă cele prin exsudație și evaporări (de 12 ori mai mari pe o escara arsura gr. IV). Extravazările plasmatice depind de profunzimea leziunilor de arsură: 1,5 2 ml/kg /% arsuri superficiale
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
reacții generale aflate în strânsă legătură cu amploarea fenomenelor locale. Tulburările pot fi: electrolitice, metabolice, digestive, respiratorii, cardio-circulatorii, renale, hematologice, de coagulare, ale sistemului imunitar, endocrine și tulburări comportamentale. Complicațiile stadiului I: rinichiul de șoc (ÎRA) compensare insuficientă a pierderilor lichidiene; edemul pulmonar acut (EPA) consecință supraîncărcării lichidiene; complicații gastrointestinale și hepatice (hemoragii digestive superioare HDS, ulcerații ale mucoasei digestive, atrofie hepatică și hepatită autoimuna, citosteatonecroză pancreatica); tromboze și embolii datorită tulburărilor hematologice insuficient compensate ; 15.7.4.2. Stadiul ÎI
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
amploarea fenomenelor locale. Tulburările pot fi: electrolitice, metabolice, digestive, respiratorii, cardio-circulatorii, renale, hematologice, de coagulare, ale sistemului imunitar, endocrine și tulburări comportamentale. Complicațiile stadiului I: rinichiul de șoc (ÎRA) compensare insuficientă a pierderilor lichidiene; edemul pulmonar acut (EPA) consecință supraîncărcării lichidiene; complicații gastrointestinale și hepatice (hemoragii digestive superioare HDS, ulcerații ale mucoasei digestive, atrofie hepatică și hepatită autoimuna, citosteatonecroză pancreatica); tromboze și embolii datorită tulburărilor hematologice insuficient compensate ; 15.7.4.2. Stadiul ÎI (zilele 4-21) -perioadă metaagresională, dismetabolică Această a
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
24 ore. Greutatea corporală, osmolaritatea serica, nivelele natremiei și natriuriei vor fi monitorizate. Hiponatremia poate apare și când se utilizează că agent topic nitratul dc argint, sau când se utilizează pansamente biologice care diminua pierderile prin evaporare scăzând astfel necesitățile lichidiene. De exemplu, hiponatremia se poate datora supraestimării necesarului hidric. Cântărirea pacientului poate demonstra că trebuie redus aportul hidric mai degrabă decât creșterea aportului salin. Un aport salin crescut în condițiile unei creșteri a ADH (prezent în primele 5-6 zile) poate
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
expiratory volume) L/ min. Reducerea acestuia cu peste 50% reprezintă un risc operator maxim. Este utilizat în special pentru monitorizarea astmului bronșic și BPOC. b. Radiografia toracică pune în evidență formațiunile tumorale pulmonare sau parietale, prezența aerului sau a revărsatelor lichidiene în cavitatea pleurală, fracturi costale, etc. c. Determinarea gazelor sanguine oferă informații asupra eficienței schimbului de gaze la nivel pulmonar și ventilației alveolare. Valorile sunt 82 exprimate în presiuni parțiale (PaO2, PaCO2) și saturația cu O2 a hemoglobinei (SaO2). Scăderea
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
pot avea originea din orice anastomoză și uneori prin ischemia jejunală, care diminuă șansa de supraviețuire. Tratamentul fistulelor este controversat. Dacă scurgerea este controlată și identificată numai prin controlul radiologic înaintea reluării alimentației orale este recomandat tratamentul conservator, prin dieta lichidiană, și examenul radiologic repetat la 7 zile. Dacă pacientul este în stare septică este necesar drenajul cavității. Există dilemă între că secundară leziunii pancreatice în cursul rezecției sau scurgerii din bontul ca efect ientului și riscul hemoragiei secundare, ologic. Acesta
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
vărsături, inhalare. ¾ Constipație, obstrucție intestinală. Diureza forțată ±modificarea pH-ului urinar Diureza forțată se poate efectua cu: ¾ diuretice cu plafon Înalt (Furosemid 40 80 mg); ¾ asociate cu diuretice osmotice, manitol 20% 200 ml i.v.; ¾ soluții hipertone (glucoză 10%); ¾ Încărcare lichidiană (soluții perfuzabile glucozate, ser fiziologic, soluție Ringer etc.) menținându-se un flux urinar de 2-6 ml/kgc/oră. MODIFICAREA PH-ULUI PLASMATIC ȘI URINAR Compușii acizi slabi sau baze slabe se ionizează În soluție când câștigă sau pierd hidrogen, proces
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
poate să apară atât în leziunile viscerelor cavitare, cât și acelor parenchimatoase, dar trebuie privit cu rezervă atunci când există fracturi de coloană sau bazin. Puncția peritoneală poate fi fals negativă în primele ore după traumatism, când nu există un revărsat lichidian mare. Rezultatele ei pot fi corectate prin transformarea ei în puncție lavaj peritoneal. Revărsatul hemoragic intraperitoneal este uneori dificil de demonstrat clinic în condițiile în care hipotensiunea și paloarea pot fi determinate de șoc sau asocierea leziunilor toracice, iar matitatea
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
și nisip hidatic hiperecogen plutind liber În lichid;aspectul de fagure este prezent atunci când veziculele fiice sunt prezente În număr mare;calcificarea la nivelul peretelui este sugestivă pentru diagnostic; - computer tomografia furnizează aceleași informații ca și examenul echografic: - imagine chistică lichidiană cu o densitate de 0 unități Hounsfield; - aspectul de panglici al membranelor plutind În lichid este patognomonic; - evidențiază mai bine decât alte explorări prezența calcificărilir parietale; - veziculele fiice sunt mai dificil vizualizate. - Rezonanța magnetică este rar utilizată fiind indicată În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]