532 matches
-
2. Propranolol 3. Somatostatin 4. Paracenteză 5. TIPS (șunt portosistemic intrahepatic transjugulară 6. Embolizare transhepatică a colateralelor portosistemice: rezultate bune Ț 75% succes , recurență 35%; mortalitate În cazul sângerării acute Ț 56% B. Operator i. Controlul direct al sângerării 1. Ligatura transesofagiană/ transecție esofagiană (rezultate mai bune decât În cazul scleroterapieiă 2. Devascularizare (Sugiuraă: rate variabile de succes 3. Rezecție gastroesofagiană- cu interpunere de colon sau jejun ii. Indirect: reducerea presiunii din varice Șunt porto-sistemic - pentru pacienții cirotici a căror sângerare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
teren aparent normal; - diagnosticul are 3 scopuri:demonstrarea sângerării din varice prin endoscopie - demonstrarea testelor funcționale hepatice normale; - evaluarea circulației portale prin arteriografie și faza venoasă pentru vasele mezenterică superioară, splenică, mezenterică inferioară și gastrice - tratament: - medical tamponadă - chirurgical: aă ligatura varicelor transgastrică, transecția esofagiană mecanică (metode temporare); b) șunt distal spleno-renal, șunt mezo-cav (metode definitive); - Hiprtensiunea portală stângă : - etiologie: tromboză de venă splenică izolată frecvent determină varice gastrice ce determină hemoragie; - cauza - frecvent boală pancreatică ( pancreatită); - diagnostic: angiografie - faza venoasă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
contuziile parenchimului hepatic (leziuni de gradul III, IV și VĂ necesită tehnici mai complexe de hemostază, numite și tehnici avansate. Toate aceste tehnici asociază manevra Pringle și sunt următoarele: 1) Hepatorafia extensivă cu material resorbabil pentru compresiune; 2) Hepatotomie cu ligatura sau cliparea selectivă vasculară și biliară; 3) Inserarea unui lambou de mare epiploon; 4) Debridarea rezecțională cu ligatura și cliparea selectivă vasculară și biliară; 5) Rezecția hepatică Ț segmentectomie, lobectomie; 6) Ligatura selectivă a arterei hepatice; 7) Tamponada intrahepatică prin
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
tehnici avansate. Toate aceste tehnici asociază manevra Pringle și sunt următoarele: 1) Hepatorafia extensivă cu material resorbabil pentru compresiune; 2) Hepatotomie cu ligatura sau cliparea selectivă vasculară și biliară; 3) Inserarea unui lambou de mare epiploon; 4) Debridarea rezecțională cu ligatura și cliparea selectivă vasculară și biliară; 5) Rezecția hepatică Ț segmentectomie, lobectomie; 6) Ligatura selectivă a arterei hepatice; 7) Tamponada intrahepatică prin cateter cu balon; 8) Învelirea ficatului cu plasă din material resorbabil; 9) Meșaj perihepatic; 10)Tratamentul leziunilor vasculare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cu material resorbabil pentru compresiune; 2) Hepatotomie cu ligatura sau cliparea selectivă vasculară și biliară; 3) Inserarea unui lambou de mare epiploon; 4) Debridarea rezecțională cu ligatura și cliparea selectivă vasculară și biliară; 5) Rezecția hepatică Ț segmentectomie, lobectomie; 6) Ligatura selectivă a arterei hepatice; 7) Tamponada intrahepatică prin cateter cu balon; 8) Învelirea ficatului cu plasă din material resorbabil; 9) Meșaj perihepatic; 10)Tratamentul leziunilor vasculare - șunt atrio-cav;șunt femuro-cav; - izolare vasculară secvențială; - șunt cavo-cav extern; - abord direct prin hepatotomie
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
va arăta sursa sângerării prin dislocarea vaselor În jurul unei mase hepatice sau prin umplerea unui anevrism adevărat. - Opțiunile terapeutice pentru tratamentul hemobiliei depind de intensitatea acesteia dar mai ales de localizarea sursei de sângerare și sunt reprezentate de: - embolizarea definitivă;ligatura arterei ce alimentează hemoragia;rezecția hepatică. 3. Sepsisul intraabdominal Incidența abceselor intraabdominale după tratamentul traumatismelor hepatice variază Între 2% și 20% și este dependentă de cinci factori principali: 1. magnitudinea leziunii hepatice; 2. prezența de leziuni asociate, În special gastrointestinale
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hepatice majore este de aproximativ 8-10% și reflectă o leziune ductală biliară nerecunoscută la momentul primei intervenții chirurgical. Majoritatea fistulelor apar la pacienții cu traumatisme hepatice majore la care au fost necesare hepatectomii majore, debridări rezecționale sau hepatotomii profunde pentru ligaturi sau suturi vasculare. 5. Fistulele arteriovenoase și pseudoanevrismele Prezența fistulelor arterio-venoase este frecventă În faza acută a traumatismelor hepatice. Aceste fistule pot fi evidențiate arteriografic și marea majoritate sunt de dimensiuni mici, se rezolvă spontan În câteva zile și nu
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
se rezolvă spontan În câteva zile și nu cauzează simptome. Fistulele de dimensiuni mai mici și uneori și mari pot fi rezolvate prin embolizare pe calea unui cateter arterial. Pseudoanevrismele mari pot necesita intervenția chirurgicală. Aceasta constă În identificarea și ligatura arterei principale, excizia fistulelor anevrismale cu ligatura și secțiunea tuturor ramurilor arteriale aferente și venoase eferente. 6. Necroza hepatică Este o complicație rară și apare mai frecvent după tratamentul embolizant angiografic, când un ram arterial la distanță de sursa hemoragiei
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
nu cauzează simptome. Fistulele de dimensiuni mai mici și uneori și mari pot fi rezolvate prin embolizare pe calea unui cateter arterial. Pseudoanevrismele mari pot necesita intervenția chirurgicală. Aceasta constă În identificarea și ligatura arterei principale, excizia fistulelor anevrismale cu ligatura și secțiunea tuturor ramurilor arteriale aferente și venoase eferente. 6. Necroza hepatică Este o complicație rară și apare mai frecvent după tratamentul embolizant angiografic, când un ram arterial la distanță de sursa hemoragiei este obstruat, antrenând astfel ischemia parenchimului din
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Necroza hepatică Este o complicație rară și apare mai frecvent după tratamentul embolizant angiografic, când un ram arterial la distanță de sursa hemoragiei este obstruat, antrenând astfel ischemia parenchimului din amonte. Alte cauze posibile de necroză hepatică sunt reprezentate de: - ligaturi arteriale intempestive În timpul actului operator;suturi parenchimatoase În masă, grosiere ce strâng și ischemiază zone Întinse; - după Întreruperea fluxului venos suprahepatic prin ligaturi de vene hepatice majore. Identificarea zonei de necroză este facilă prin examenul computer tomografic. Febra, leucocitoza, durerile
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
este obstruat, antrenând astfel ischemia parenchimului din amonte. Alte cauze posibile de necroză hepatică sunt reprezentate de: - ligaturi arteriale intempestive În timpul actului operator;suturi parenchimatoase În masă, grosiere ce strâng și ischemiază zone Întinse; - după Întreruperea fluxului venos suprahepatic prin ligaturi de vene hepatice majore. Identificarea zonei de necroză este facilă prin examenul computer tomografic. Febra, leucocitoza, durerile abdominale, continuarea sau reapariția unei hemoragii și biliragii ridică suspiciunea de necroză hepatică. Riscul complicațiilor septice impun intervenția chirurgicală ce va consta În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
drept anterior și stâng Ț 12%; - unirea ductului drept anterior cu canalul hepatic comun distal de unirea ductului posterior drept și ductului hepatic drept 16%; - un duct hepatic accesoriu numit colecistohepatic poate pătrunde În vezicula biliară prin fosa veziculară Ț ligatura intraoperatorie este obligatorie pentru a preveni o fistulă biliară Vascularizație și inervație Vezicula biliară este vascularizată de artera cistică care cel mai adesea este ram unic din artera hepatică dreaptă. - Artera cistică poate lua naștere din arterele hepatică stângă, hepatică
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pancreatita apărută În caz de obstrucție doar a canalului pancreatic este similară ca severitate cu pancreatita apărută În caz de obstrucție a canalului comun, deci refluxul biliar este desconsiderat ca și factor etiologic al acestei afecțiuni. Teoria obstrucției-secreției - la animale, ligatura canalului pancreatic produce edem ușor al pancreasului care dispare Într-o săptămână. Apoi, apare atrofia aparatului secretor. Pe de altă parte, obstrucția ductală parțială sau intermitentă poate produce pancreatită dacă glanda este stimulată să secrete. Deoarece pancreasul uman secretă de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
locul sângerării, care este de obicei un fals anevrism sau o arteră din peretele chistic, și să se realizeze embolizarea dacă este posibil. - dacă sângerarea nu se oprește prin embolizare, se intervine chirurgical de urgență. De obicei Ț deschiderea chistului, ligatura vasului sângerând din peretele chistului, apoi Ț drenajul intern sau extern al chistului. Uneori e posibilă excizia chistului, care e de dorit deoarece astfel se evită riscul recurenței hemoragiei. TRATAMENTUL Chisturile mici sub 6 cm sau cele care scad În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
se practică operații paliative, fie de talia derivațiilor biliodigestive, în icterul mecanic, fie derivații digestive în ocluziile cronice colonice etc; în hemoragiile digestive superioare generate de aceeași cauză, operațiile paliative sînt, de asemenea, obligatorii, pentru a opri hemoragia, fie prin ligaturile varicelor esofagiene, transgastric, fie prin hemostaza „in situ” a ulcerațiilor maligne gastrice și duodenale efectuate, prin rezecții limitate ale cauzelor care au generat hemoragia sau prin alte operații minime. Aceste intervenții chirurgicale duc la amînarea decesului, amînare care se face
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
cu posibilitatea de a rezolva radical cauza hemoragiei. S-a practicat decolarea duodeno-pancreatică; s-a pus în evidență diverticulul duodenului doi, situat pe fața posterioară, mai aproape de marginea externă, diverticulul fiind de mărimea unei cireșe; s-a practicat diverticulectomia, prin ligatura coletului diverticular (diverticulul avea un pedicul de 1 cm lungime), cu un fir de ață; o bursă cu fir de ață înfunda bontul diverticului, rezolvînd situația bine și definitiv. S-a repus duodenul doi decolat; a fost peritonizat cu peritoneul
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
porțiune din pancreas, folosind două incizii, două secțiuni complete, care limitează partea de extirpat. Un exemplu îl constituie pancreatectomiile intermediare care extirpă corpul pancreasului. Operația se poate sfîrși, de cele mai multe ori, prin excluderea bonturilor restante, prin sutura lor sau prin ligatura prealabilă a bonturilor, canalului Wirsung secționat și, mult mai rar, așa cum am procedat noi, prin anastomoza ambelor bonturi pancreatice cu jejunul sau cu stomacul, sau prin derivarea sa în tubul digestiv (jejun sau stomac), fie, pur și simplu, prin ligatura
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
ligatura prealabilă a bonturilor, canalului Wirsung secționat și, mult mai rar, așa cum am procedat noi, prin anastomoza ambelor bonturi pancreatice cu jejunul sau cu stomacul, sau prin derivarea sa în tubul digestiv (jejun sau stomac), fie, pur și simplu, prin ligatura bontului restant (Prof. I. Juvara). 2. La rîndul lor, amputațiile pancreasului se împart în: - amputații pancreatice drepte, care se numesc pancreatectomiile drepte, în bloc cu duodenul (duodenopancreatectomii cefalice) putînd fi extirpat, în mod obișnuit, capul pancreasului, pînă la nivelul gîtului
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
mai multe viscere vecine invadate - operații cu indicații limitate și asupra cărora vom reveni. DUODENPANCREATECTOMIA DREAPTĂ Tehnică: Timpul I - Laparotomia mediană supra și subombilicală. Timpul II - Abordul pancreasului, în întregime, care se face prin ligamentul gastro-colic, ce este secționat, după ligaturile vaselor descendente din arcada marii curburi gastrice. în funcție de situația locală, se poate trece și la secțiunea micului epiplon, în întregime, care va favoriza unele manevre, fie în degajarea duodenului unu și pancreasului cranial, fie în timpul restabilirii tranzitelor digestive. Timpul III
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pilor Majoritatea autorilor, însă, mai modern, recomandă secțiunea cît mai la stînga pilorului, mergînd, chiar, pînă la rezecția antrului piloric, iar unii chiar doresc să practice hemigastrectomia. Oricît de mult ne întindem la stînga cu rezecția antrului, această manevră comportă ligatura și rezecția arcadelor - atît a micii curburi antrale, cît și a marii curburi a stomacului. Astfel, pe mica curbură, vom ligatura și rezeca ramul descendent din coronara gastrică, la ce nivel dorim să facem rezecția antrală, apoi vom ligatura, distal
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
nivele diferite în portă. De asemenea, vena portă împreună cu vena mezenterică superioară erau incluse în parenchimul pancreatic, cam o treime din circumferința sa. A început dezinclavarea venei, care s-a făcut relativ ușor; de asemenea, s-au putut diseca și ligatura primele două venule accesorii; disecția celei de-a treia venule, care era și mai groasă, dar mai scurtă, a dus la decuparea unei pastile din peretele venei porte, care avea un diametru de circa 4 mm. S-a prins vena
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
amputație a capului pancreasului. Timpul IX - Acest timp operator ar fi cel care secționează pancreasul, îndepărtîndu-l. în practica noastră, am observat, și anatomiștii o confirmă, că înainte de a secționa pancreasul, mai sînt încă doi timpi vasculari, pe care îi prezentăm: - Ligatura și secționarea pachetului vascular pancreatic inferior, sau dorsal după unii, arteră care este prima din stînga mezentericei superioare și este destul de mare. Ea, artera, nu poate fi detașată de parenchimul pancreatic din zonă și atunci o ligaturăm, transparenchimatos pancreatic, cu
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
dorsal după unii, arteră care este prima din stînga mezentericei superioare și este destul de mare. Ea, artera, nu poate fi detașată de parenchimul pancreatic din zonă și atunci o ligaturăm, transparenchimatos pancreatic, cu acul, după care o secționăm. Locul de ligatură va fi și zona unde vom practica secțiunea pancreasului, în vederea extirpării. - Se mai ligaturează și se rezecă și cîteva vase mai mult venoase, dar și două arteriale, care abordează pancreasul perpendicular, venind, arterele, din artera splenică, chiar aproape de emergența sa
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
hemipancreatectomie dreaptă și, sigur, sau secționarea pancreasului se va face mult spre stînga, depășind zona unde vena mezenterică inferioară abordează marginea inferioară a pancreasului. Bontul pancreasului restant se va verifica, mai cu seamă în privința sîngerării; se va completa hemostaza, prin ligaturi vasculare, mai ales trecute cu acul prin parenchim. Se va verifica și bontul canalului Wirsung, poate chiar prin cateterizare, manevră periculoasă, dar, dacă se face cu gesturi blînde, totul va fi în ordine. Explorarea canalului se poate face și radiologic
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
procedeu Rockey) Tehnică: Timpul I - Mobilizarea și aducerea primei anse jejunale în etajul supramezocolic, trecută transmezocolic și fixată la acest nivel. Timpul II - Sutura capătului proximal al primei anse jejunale cu fire separate, în plan total. Timpul III - Sutura sau ligatura capătului distal al coledocului rezultat după rezecția sa în timpul duodenopancreatectomiei. Timpul IV - Practicarea anastomozei între vezicula biliară și ansa jejunală, lateral, pentru colecist și, tot lateral, pentru ansa jejunală. Timpul V - Efectuarea anastomozei gastrojejunale, termino-laterale. Timpul VI - Rezolvarea bontului pancreatic
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]