KorAP: Find »[drukola/base=limbaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...1753 >

43,803 matches

Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216

substantive: obligație, angajament, îndatorare și datorie, pe baza cărora s-au dezvoltat limbajele din diferite domenii: economic, juridic, social-cultural și chiar sportiv, cu diferite sensuri și înțelesuri. Sensuri folosite în diferite situații cu mesaje asemănătoare, dar nuanțate, în funcție de contextul cerințelor limbajului. Ca să nu mai vorbim că aceste familii de cuvinte s-au înmulțit cu ajutorul sufixelor și prefixelor, care caracterizează flexibilitatea limbii române. Chiar și cunoscutul „bonjur” se folosește în paralel cu srăvechile sinonime „ziua bună”, „o zi bună” și arhibanalul „bună ziua

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
influență slavică și turcă totodată, locuind acolo în strâns contact cu otomanii. Ei, bine, nici chiar în Dobrogea aritmetica lui Cihac nu se potrivește”... Normal, după dispariția stăpânirii otomane, românii au înlăturat din vorbirea lor majoritatea cuvintelor turcești, revenind la limbajul lor natural, cel vorbit de poetul Ovidiu la Tomis cu geții, sciții și sarmații. Și mă întreb:oare nu s-a întâmplat la fel și după retragerea stăpânirii romane din Dacia? Ce s-a întâmplat cu acea cincime de cuvinte

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
în limba română Pe mai multe căi, determinate de anumiți factori și împrejurări, dintre care exemplific: • SNOBISMUL: este portdrapelul cuvintelor străine, care deschide ușile vorbirii. Din dorința de a impresiona auditoriul, snobul se comportă extravagant în societate și folosește în limbajul său cuvintele străine ca să „strălucească” și prin „cultura” sa. De fapt (hai să folosesc un neologism adecvat!), nu se „epatează” doar în mediile mondene, unde prețiozitatea este la modă (acum se zice „în trend”), dar și cu ocazia manifestărilor în

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
se „epatează” doar în mediile mondene, unde prețiozitatea este la modă (acum se zice „în trend”), dar și cu ocazia manifestărilor în mediile politice, culturale, știinșifice, învățământ, unde, unii „specialiști” mediocri, fără realizări deosebite, fac eforturi să impresioneze cu un limbaj savant, ca să-și arate superioritatea față de cei din jur. În credulitatea lor consideră că limbajul împănat cu multe cuvinte străine îi fac „mari” față de ceilalți. Mai sunt mediile adolescenților unde „șmecherii” bravează în fața colegilor naivi, tot cu scopul să cucerească

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
trend”), dar și cu ocazia manifestărilor în mediile politice, culturale, știinșifice, învățământ, unde, unii „specialiști” mediocri, fără realizări deosebite, fac eforturi să impresioneze cu un limbaj savant, ca să-și arate superioritatea față de cei din jur. În credulitatea lor consideră că limbajul împănat cu multe cuvinte străine îi fac „mari” față de ceilalți. Mai sunt mediile adolescenților unde „șmecherii” bravează în fața colegilor naivi, tot cu scopul să cucerească admirația „proștilor” căscând gura la „marele deștept” care le servește argoul său pomădat cu șmecherisme

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
George Pruteanu. Snobismul și schimbul de cuvinte dintre limbi sunt legi naturale, legi ale firii omenești. • DEZVOLTAREA științei și tehnicii: Cu ocazia simpozioanelor, congreselor, aparițiilor din revistele de specialitate noile cuvinte, concepte și termeni științifici sunt însușite și adoptate în limbajul specialiștilor. La început, aceste cuvinte noi au o cirulație restrânsă, numai în cercul acestora. Treptat, treptat, pătrund în masa largă de vorbitori și acele cuvinte devin neologisme, îmbogățind limba și înlesnind comunicarea cu privire la noile descoperiri științifice, tehnologii, produse sau mărfuri

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
al schimbului de cuvinte dintre limbi și adoptarea de neologisme, dar numai după o prealabilă transformare structurală ortografică, ortoepică și gramaticală. Limba română aplică și alte reguli de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul trecut „balonseid”, pronunțat inițial „balonzaid”, apoi „românizat” sub forma de... „fâș”. Și neologismul „grapefruit” tinde să fie românizat sub formă de „grefă”, mai ușor de folosit în comunicare, cu toate că noul cuvânt

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
dacă s-au încadrat în regulile gramaticale, ortografice și de pronunție românești. Însă, avalanșa de cuvinte englezești, care au pătruns în limba română, scrise sau pronunțate în diferite feluri aiuritoare, trebuie stăvilită, pentru că multe dintre aceste cuvinte au corespondente în limbajul nostru. Respectivele cuvinte permit o comunicare normală între vorbitori. Iată câteva barbarisme care nu aduc nicio noutate în limbaj: center, group, travel, house, shov, time, home, best, cool și multe, multe altele, care crează uneori doar confuzie și derută. Aceste

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
pătruns în limba română, scrise sau pronunțate în diferite feluri aiuritoare, trebuie stăvilită, pentru că multe dintre aceste cuvinte au corespondente în limbajul nostru. Respectivele cuvinte permit o comunicare normală între vorbitori. Iată câteva barbarisme care nu aduc nicio noutate în limbaj: center, group, travel, house, shov, time, home, best, cool și multe, multe altele, care crează uneori doar confuzie și derută. Aceste cuvinte satisfac doar „cerințele” și mofturile snobilor. Sunt inutile și chiar supărătoare. Cine trebuie să le evite? Evident că

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
uneori doar confuzie și derută. Aceste cuvinte satisfac doar „cerințele” și mofturile snobilor. Sunt inutile și chiar supărătoare. Cine trebuie să le evite? Evident că vorbitorul. Dar, dacă acesta nu vrea și insistă să mă polueze cu prețiozitățile lui din limbaj, eu ce trebuie să fac? Nimic. Nu există reguli sau restricții în comunicare, în afară de bunul-simț. Dar...asta e altă poveste. Referință Bibliografică: LIMBA ROMÂNILOR-5 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1432, Anul IV, 02 decembrie 2014. Drepturi de

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282

unui control bine orchestrat), romanul a găsit o cale prin care revolta ia forme puternice, camuflate în creații care folosesc alegoria, satira, ridiculizarea, antiteza, valorificarea resurselor de limbă, puterea de sugestie a cuvintelor ori cochetarea cu sensurile și semnificațiile acestora. Limbajul, ironia, devin mijloace ale pamfletului, asigurând forma atractivă a scrierilor prin umor. Speciile literare ale acestor perioade se bazează pe alegorie (fabulă) și pe satiră (pamflet). Dar casă așterni pe hârtie, sub formă mascată, aceste reacții, trebuie să fii un

ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
ale celor care încheie procesul dobândirii învățăturii odată cu perioada școlarizării, după care „... se cam învață cu... înălțimea/ Și privesc decât pe sus”, umplu limba de neologisme pe care nu le înțeleg ori cu barbarisme de nepătruns și scriu poezii în limbaj pentru aleși, inițiați, în care „nici ei nu știu ce scriu”. Și, pentru că sunt o mulțime de așa- ziși poeți, care scriu versuri numai din dorința de a se vedea că au activitate, neavând nimic de spus în creațiile lor, autorul își

ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
oglindă”) în „Cine sare...” (fără a necesita morala): „grea povară pe cătun/ Că insul era nebun/ Nu era ca ăilalți hoți/ Jefuia vecinii toți/ Și au prins să se gândească/ Cum în plasă să le pice,/ Ce metodă să aplice”. Limbajul și ironia devin deja mijloace ale pamfletarului Nicolaie Dincă. Domnia sa asigură, în același timp, forma atractivă prin umor, urmând ideea „Ridendo castigat mores” (Prin râs se corectează moravurile) pentru a servi mesajului literar. În niciun moment nu-și pune întrebarea

ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
Corola-blog/BlogPost/93248_a_94540

și pentru o durată de minimum 10 secunde.” 3. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 18 - Nu pot fi difuzate în intervalul orar 06,00 - 23,00 producții care prezintă: a) violență fizică, psihică sau de limbaj, în mod repetat; b) scene de sex, limbaj sau comportament obscen; c) persoane în ipostaze degradante; d) lupte libere nereglementate de federații sportive naționale sau internaționale; e) jocuri de noroc, așa cum sunt definite în legislația specifică.” 4. La articolul 24

CNA schimbă grilele de programe ale televiziunilor din România by http://uzp.org.ro/cna-schimba-grilele-de-programe-ale-televiziunilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93248_a_94540]
3. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 18 - Nu pot fi difuzate în intervalul orar 06,00 - 23,00 producții care prezintă: a) violență fizică, psihică sau de limbaj, în mod repetat; b) scene de sex, limbaj sau comportament obscen; c) persoane în ipostaze degradante; d) lupte libere nereglementate de federații sportive naționale sau internaționale; e) jocuri de noroc, așa cum sunt definite în legislația specifică.” 4. La articolul 24, alineatul (1) se modifică și va avea următorul

CNA schimbă grilele de programe ale televiziunilor din România by http://uzp.org.ro/cna-schimba-grilele-de-programe-ale-televiziunilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93248_a_94540]
Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621

nu te-am chemat aici ! - Fie ! Ce trebuie să fac ? - Vezi stiva aceea de șezlonguri ? Le împrăștii pe plajă, fiindcă sezonul a început și trebuie să amenajăm ! Hai să văd dacă trăiești până diseară ! Nu-i plăcea patronul și nici limbajul lui ,iar stiva părea fără sfârșit. Însă își dădea seama că nimeni n-o să-l așeze sub un baldachin, să-i facă vânt cu evantaiul. Ia câte două șezlonguri la subțioară,nu sunt foarte ușoare, dar gândul că va avea

VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1449653533.html [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656

se naște apoi noua “știință universală”, pe care Descartes o numește - “Mathesis universalis”. Din aceste trei vise și “revelații”, Descartes, care adoptă o atitudine de revoltă totală împotriva destinului, ajunge la concluzia că, suprimând Da și Nu din orice limbă, limbajul omenesc își va pierde sensul, durerea va dispare, și astfel fiecare om va putea să gândească rațional propria lui existență, creând propriul lui sistem și o nouă “știință universală”. Cu alte cuvinte, Descartes intuiește “gradul zero al conștiinței individuale”, doar

UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012

focul verii în priviri, și cu stea luminoasă în frunte, lăsa să se reflecte în aripile ei, soarele. Acum ca niciodată, astrul coborî mai aproape, până doborî măiastra sub flacăra-i prăbușită în asfințit.” Motive fantastice tipice sunt relevate în limbaj liricizat dar concret întrerupător realității recunoscute: metamorfoza soarelui, tabloul însuflețit de pasărea Phoenix, oglindirea imaginilor transformate prin gestul prezent al fotografierii ritmice și surprinderii detaliilor de către Marian. O altă povestire Potopul de seară, o calific cea mai reprezentativă în șirul

ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
Corola-blog/BlogPost/379788_a_381117

moarte și vântul le împinge mai departe de-a catedralei grea singurătate atât a fost ! de timp eliberate rămân peste oraș parcă de pază, doar liniștile care îngroșează a catedralei grea singurătate *** Hechingen - 02.04.2006 Ciclul "Arama" Volumul "Clopotul, limbaj universal" Referință Bibliografică: a catedralei grea singurătate / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1540, Anul V, 20 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat

A CATEDRALEI GREA SINGURĂTATE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426834551.html [Corola-blog/BlogPost/379788_a_381117]
Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710

avem aici pe Coșbuc, un admirabil băiat de vreo 21 de ani, unul din cele mai distinse capete”. Aici, la Sibiu, se „cristalizează poziția lui Coșbuc față de literatură, în direcția interesului către folclor, ca bază a literaturii culte, și față de limbajul popular, orientare, în esență, spre idealul restabilirii unității culturale a poporului român”. În „Amintiri”, Ioan Slavici mărturisește: „George Coșbuc, înzestrat din belșug de către firea cea darnică, s-ar fi ridicat, în toate împrejurările, deasupra contemporanilor săi, n-ar fi ieșit

Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760

Când speranța îți coase destinul). Florian Antonescu - este un alt antologat al ediției de față, prezentând un grupaj reprezentativ din poemele sale, ilustrate de Costel Tănăsache. Poetul își încearcă pana în specia, atât de pretențioasă și perfectă a sonetului, îmbinând limbajul specific acestuia, cu vorbirea cotidiană. Un amestec de sacru și profan, dulce și amar, albul spectral al luminii cu nuanțele de verde și cenușiu, ale țărânei. “Sonet nocturn” - aduce atmosfera eminesciană din “Sărmanul Dionis”, cu aceleași accente de luptă cu

O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
o bijuterie. Toate acestea sintetizate magistral în doar 8-10 versuri, ceea ce e admirabil. Cristian Țîrlea - maestru-n metaforă, hiperbolă, personificare și multe dintre figurile de stil pe care, autorii moderni nu le mai folosesc, din nefericire, rezumându-se doar la limbajul stradal, frust și uneori licențios. E bine să uzităm întreaga gamă a figurilor de stil și să apărăm Poezia pe baricade împotriva trivialității. Acest spațiu de grație numit Poezie trebuie să rămână oaza noastră de puritate și frumusețe interioară, care

O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810

prima urmă din lutul/ ținut în palmă de Dumnezeu./ La picioarele lui,/ îngenunchind umil,/ pământescul” (Căutare de sine). Unele poeme au sensuri ascunse, ermetice și sunt mai dificil de descifrat, îți trebuie o atenție sporită, dar au logică și un limbaj metaforic. Astfel, bobul de nisip rămas pe talpa vremii, ori în unele cazuri, metafora se desfășoară pe mai multe versuri, e istorisită, are chiar și o anecdotică. Altă metaforă: „din lacrimi un înger am îngemănat”. „Travestiul din urmă al bunicului

TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433

o disponibilitate transfigurat orie excepțională. Inovator în gândire și în concepție, prin sensibilitate, imaginație și fascinația senzorialității, aduce într-un alt timp și spațiu Barocul! Apartenența romantică e dată de temele și motivele propuse, de structură, de alternarea planurilor, de limbaj și expresivitate. Din punct de vedere formal (versificația), vorbim, cu certitudine, despre elaborare și eleganță clasică. Un motto sugestiv deschide cartea: „M-am trezit fiind, voi ațipi nefiind!”,al lui Nichita Stănescu, cel care, ascultându-i poeziile cu ani în

FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396

primăvară - infuzează prilejuri de reverie, nostalgie, meditație, speranță, oferind pe ici-colo secvențe sensibile de filtrare a peisajului exterior către latura interioară a delicatului suflet de artistă. Poezia Olguței Luncașu Trifan aderă la mișcarea neomodernistă, chiar de îi lipsesc finețuri de limbaj, inserări mitografice, subtilități prozodice... Poate că nu e suficient, dar autoarea are stări poetice și abilitatea unei exprimări în cavalcadă a emoțiilor și gândurilor proprii. Impresia lirică este generată de infuzia de sinceritate, dragostea de viață și disiparea de altruism

LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]