101 matches
-
extensia mizeriei ei materiale. - Mamă, nu e așa că odată și odată... Dar maică-sa nu-i răspundea, fiica nu se supăra, era sigură că Într-o zi... Învățătorul devenise vorbăreț, antrenat de țuica și buna dispoziție a domnului Pavel, și limbuția doamnei Carolina Pavel. Îi priveam, interveneam din cînd În cînd ca Într-o dulce reverie. - Ana, zise el deodată, trebuie să vină peste o lună, o lună și ceva aici, la un doctor pentru ochi că o cam supără la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Nicolae Velea a fost pusă în legătură cu Întâlnirea din pământuri (1948) a lui Marin Preda, ignorându-se însă faptul că amândouă descind din foarte prețuitul (de E. Lovinescu) povestitor popular I. C. Vissarion. Toate însușirile lumii rurale a acestuia, volubilitatea împinsă până la limbuție, o anume ingeniozitate, viclenia sau numai șiretenia, bufoneria, se regăsesc atât la Marin Preda, cât și la Nicolae Velea, care împreună ar putea fi subsumați unui anumit spirit al literaturii muntene foarte apropiat de ceea ce franțuzii înțeleg prin gasconism, o
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
Bacovia, și nu Nichita Stănescu a creat necuvintele și poezia necuvintelor, afirmă la un moment dat criticul, primul descoperind inconsistența semantică a oricărui enunț "poetic", cel de al doilea complăcându-se de prea multe ori în logoree, în vorbărie, în limbuție bahică. În concluzie, în poezia românească ar ființa câteva universuri lirice absolute: universul mioritic, universul eminescian, universul bacovian, bineînțeles, cu interferențe. Ce se întâmplă cu ceilalți "mari"? Arghezi ar fi printre primii și cel mai important, până azi, "bacovian", Blaga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noastră, pe 9 decembrie. Și după. Despre vorbitul în public Una din cele mai perfide agresiuni împotriva semenilor noștri este proasta administrare a discursului public. Totul, în viața culturală curentă, e mai ușor de suportat decât oratoria incontinentă, verbiajul torențial, limbuția încântată de sine. Cunosc foarte puțini oameni capabili să-și dozeze cuviincios exercițiile retorice. Cei mai mulți se lăfă ie impudic în propriile panglici verbale, dinaintea unui public tot mai nerăbdător, exasperat, gata să fugă sau să se refugieze într-o igienică
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nimic scandalos: șeful e fratele Miței („A.: Cum, nene? Apăi daca nu-i era frate bun, se putea?! Cum, adică? Era să las așa mândrețe de femeie... noaptea... cu așa frumusețe de bărbat?... În cupeu de servici!...”). Cerând detalii, Întreținând limbuția amicului, Niță și Ghiță se amuză construind scenarii și presupun că Mița, nevasta amicului-magaziner la gară, e «curățică»: „G.: ... dacă o fi și curățică.”. Constatarea-Întrebare a lui Ghiță declanșează reacția promptă a amicului: „A.(pufnește de râs): Curățică!... Mița, curățică
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
în toată puterea lui, și asprimea zgârceniei unite în cel mai înalt grad cu aceea a ambiției. Într-o lume care trece ușor pe suprafața lucrurilor și nu aprofundează nimic, Brienne știa să se folosească de un anume fel de limbuție politică, concisă, rapidă, întretăiată de niște reticențe misterioase care te fac să presupui că mai este ceva dincolo de vorbe și lasă opiniei pe care o produc un ce vag, indefinit. Felul acesta de a se da în vileag prefă cându-se
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
adaptability. Keywords: life story; women's daily life; mechanisms of resistance; oral history. Introducere Se pare că niciodată o discuție nu se poate limita la doar două femei și că nici o femeie nu poate povesti numai o singură istorie. Dincolo de limbuția atribuită stereotip genului, găsim însă și oportunitatea unor incursiuni în viețile altora sau invitații neașteptate de a ne revizita propriile biografii. În urmă cu câțiva ani am realizat două interviuri, pentru a mă apropia de realitățile educației în perioada regimului
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
vorbe spurcate, rușinoase, ademenitoare, bârfitoare, hulitoare. Oare dacă auzi vorbele unui pederast, nu păcătuiești cu auzul, chiar dacă nu faci ce face el? Câte păcate nu face gura, ba chiar dintre acelea pentru care s-ar cuveni oprită de la împărtășanie? Limbuția, clevetirea, calomnia, hula - acestea sunt păcate cu gura. Dar chiar dacă mâna nu face nimic rău, dacă picioarele nu te duc către păcat, dacă ochiul nu se umple de pofte desfrânate și auzul este surd la ceea ce nu se cuvine să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
7 martie 2002) Fabrica de ciocoi ( II ) Atitudinea politicienilor români față de presă continuă să joace rolul hârtiei de turnesol. Sunt puține grilele prin care poți citi mai exact cu cine ai de-a face decât reacțiile (rău)aleșilor poporului față de limbuția presei. Un asemenea ales se arăta fals suprins: „Tocmai dumneata, care, într-o emisiune la PRO TV, aminteai că până și atât de luminatul Thomas Jefferson îi numea pe ziariști «dricari ai vieții publiceă?”. A trebuit să-i reamintesc preopinentului meu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Mengele, era medic, depusese jurământul lui Hipocrat, și în loc să apere viața a promovat moartea, nu? Mai grosolană decât eroarea în sine se dovedește explicația-pretext. De unde și proverbul „Dacă tăceai, filozof rămâneai”. Numai că, unul dins atributele dlui Theodorescu este tocmai limbuția. Nu am căderea să-mi dau cu presupusul cât va păstra istoria culturii românești din cărturăria dlui Theodorescu, sper că substanțial, dar o istorie corectă a României nu va putea omite, fie și ca o tristă notă de subsol, activitatea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
greșit crezând că dl Breban nu va uita niciodată imensa gură de oxigen pe care i-a oferit-o cronica dlui Manolescu fără de care nu știu cum ar fi depășit acel moment. Un alt intelectual pe care dl Breban în readuce sub limbuția cravașei sale este dl Andrei Pleșu, care, pe când era ministrul Culturii a pus în mâinile dlui Breban o revistă de la buget. Evident însă, pentru gluma de prost gust care se numește Contemporanul - ideea europeană, dl Pleșu nu are nici o vină
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de lenea liniei orizontale?! Nu! Cu siguranță, nu! Nu reprezinți păzitorul unei granițe pe care vreau s-o ademenesc, dar simt că putem fi mari prieteni, că amîndoi sîntem marcați de acea dezordine interioară care ne duce spre capodopere. Nu, limbuția nu este o sintagmă a celor aleși, dacă vorbesc prea mult e semn că de obicei stau singur, pustiit, dar știu că mă vei percepe, nu atît frumos, cît mai ales corect. "Hazardul-rege" ne-a întîlnit. Este bine că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cu gîndul cel bun! Aurel Borca, 23 August 1983 Bună, dragul meu Lucian! Cred că tot timpul cît voi trăi voi simți aceeași mare bucurie atunci cînd îi scriu unui om la care țin mult. M-am întrebat uneori dacă limbuția-mi din momentele cînd sînt cu voi e doar reflexul singurătății în care trăiesc. Știu foarte bine că vorbesc mult și pentru că vă iubesc. Sînt o grămadă de oameni cu care nu pot decît să tac. Micile gafe ale causeurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ascunde nimic și, în pofida firii mai molcome, aparent rece, a estonienilor, există, probabil, ca peste tot, o teamă de „gura lumii”, deși pofta lor de a bârfi îmi pare un adevărat „pact al taciturnilor”, dacă e să o compari cu limbuția latină. „Cei trei magnifici” - Karl Martin, Juri Ehlvest și Peeter Sauter - s-au metamorfozat în cetățeni onorabili, după fazele acelea surde de mahmureală matinală, în care îi surprinsesem de mai multe ori. Există, cu siguranță, un „spirit păgân” al acestor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
că astfel își prelungesc viața. * Leneșul se trezește iarna în căutarea verii pierdute. * La lumină, întunericul se vede mai bine. * Din cauza luminii nu se vede întunericul. * Uneori câștigă acela care pierde. * Nici când doarme, omul nu este cu adevărat liber. * Limbuția nu se tratează cu antibiotice. * Cel mai dezvoltat simț al americanilor este cel al petrolului; * Pătura norilor nu ține de cald. * Părul se deosebește de măr printr-o singură literă. * Flămânzii sunt sătui de foame; sătuii sunt veșnic flămânzi. * Cuvintele
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
mai mare izbândă cinegetică ce a repurtat; Costică Șuțu făcea planuri pentru goanele de-a doua zi, care ieșeau de multe ori pe dos; Cățeaua clămpănea 62 în dreapta și în stânga, încolțănd când pe Lochman, când pe Vadana; Rosetti, profitând de limbuția celorlalți, curățea merindele de pe masă cu o poftă de vrednic vânător; iar colonelul Sturdza asculta, tăcea și ochea cel mai bun pat de dormit, pe care punea stăpânire din vreme, ca să nu îl ieie altul cineva. Dar, într-un rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în gură era întruchiparea fidelă a întregii persoane. Sosind la oraș, unde mai întâi n-am vorbit deloc, iar apoi doar o română precară, pe mine, cea îndelung exersată în tăcere și cărând după mine greoaiele mădulare ale satului, această limbuție imperioasă a orășenilor mă inhiba. Nesfârșita reiterare a persoanei prin bâțâială mi-o explicam prin mediul ambiant care chiar și sub cerul liber era socializat. Străzi, piețe, malurile râului, parcuri - pretutindeni pavaj sau asfalt, mai neted nu doar decât drumurile
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
bășcălia, un derivat de reflex identitar al comicu- lui pe care filozoful îl disociază de ridicol și de absurdul contemporan ca forme cu o mai mare detentă spirituală. Dacă trebuie să găsim genul proxim al bășcăliei, atunci acesta este flecăreala, limbuția, vorbăria. Cu termenul de „zeflemea”, ea devine un fapt identitar înregistrat ca atare în chiar momentul respingerii identificării așa cum observă și Alexandru Dragomir : „De Caragiale obișnuim să ne scuturăm în două feluri. Spunem : Caragiale este un zefle- mist. Și Caragiale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
am amor: Că din ceas ce te-am zărit Mințile mi s-a zmintit... Povestea vorbei e o falsă culegere folcloristică, întrucît Pann nu respectă autenticul țărănesc, ci împestrițează graiul popular cu cel cult, obținând adesea un efect cromatic uluitor. Limbuția, darul său de a versifica, nu fără a căuta greutățile, sunt extraordinare: Eu nu îți zic alta decât să știi cum că După cum ești mare și vrednic de muncă, Când te tocmești cere să-ți dea plată bună. Un prim
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
antipodul romantismului. Solitarii, apăsați de muțenie melancolică, ai prozatorilor de mai târziu (Brătescu-Voinești, Sadoveanu), trăiesc la munte și în provincie. Mitică trăiește în București, oraș de învălmășeală unde meditația gotică nu înflorește. Mitică e bârfitor, lichea, intrigant, mai mult din limbuție, și mistificator generos și zăpăcit, acceptând să facă servicii fără a avea tăria să le ducă la bun sfârșit, ceea ce îl autorizează să ceară și el servicii oricui ("Să nu zici că nu poți! Știu că poți! trebuie să poți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
De ochiul tău, - pornind încet, Pari, sub povara de lumină, Se-apropie halucinată Că împietrești în cerc albastru, Ca o pădure de Macbeth. Poetul s-a ispitit să facă, după V. Eftimiu, basm dramatizat (Făt-Fru-mos, Păcală), cu vina capitală a limbuției. Poezia lui G. Talaz e cogitativă în aparență și simbolistă în fond, făcîndu-și din câteva imagini: "mugurii", "mlaștina", "spinul", "călătorul", "scorbura", "frunza", "malul", cifruri cu corespondent în universal. UMORIȘTII Caragiale, Teleor, Bacalbașa creară o tradiție a umorului, ce îngădui lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
industria să faci să înfloréscă. Prin construiri gigantice să-nalți Architectura Ca alte pyramide, mărimea românească S-o eternise-n seculi întocmai ca scriptura. Să n aluneci pre callea ce-i zicŭ diplomație Cu două feție tallerŭ, ce-i zicŭ și limbuție Să nu te-mpingă n cursă, s-ajungi Mamamuși Ci las-o [l’alde Cornea a o cogalăși S-o] facă cu papară Unde-și înțarcă puii preste hotaru din țérră. Etc. etc. vii Ai anima deschisă și characterŭ voiosŭ
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o evidență aproape dureroasă. Evoluînd în „climate” nesigure, printre „solomonari” imprevizibili, atenția mea s-a concentrat pe depistarea amenințărilor, insinuărilor răuvoitoare, criticilor nedrepte, precum și a limbajului dublu, greșelilor de limbă, alunecărilor în grotesc. Organic, n-am suferit și nu sufăr limbuția, trăncăneala, retorica oficială, recitările zgomotoase, relatările afectate, chichi-urile, exprimările simandicoase, schimonoselile didactice, certurile furibunde, confesiunile de bețivi, povestirile scabroase, abordările familiare, mojiciile, înjurăturile etc. Ori de cîte ori am fost nevoit să ascult așa ceva, am fost torturat interior. M-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ale profetului, negustorii În caftanele lor de mătase, strânși În grupuri mici, se așezaseră pe vine În jurul munților de postavuri, comentând printre râsete calitățile mărfurilor. Bursa neagră risipea cu limbile ei repezi substanța nobilă a peisajului, o toca cu melița limbuției și aproape că o Înghițea.” Nu Întâmplător, adversarul temut al Profetului Clovn este tocmai Adela, Însărcinată cu ordinea domestică. „Măturatul camerei era pentru el o importantă ceremonie, la care nu uita niciodată să asiste, urmărind cu un amestec de teamă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Crimă și pedeapsă după Dostoievski, Monna Vanna de Maeterlinck, precum și versiuni ale unor piese mai pe gustul său de Eugène Labiche, Victorien Sardou, Sacha Guitry, Henri Murger, Robert de Flers ș.a. La cabotinismul genial al lui Herz se adăugau o limbuție spirituală de cea mai variată și mai pregnantă valoare, continuu frământată de o ilaritate jumătate comică și jumătate tristă, și o imaginație instantanee miraculoasă. Niciodată n-am dat [...] de o personalitate mai complexă, mai universală și mai sintetică în admirabilul
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]