553 matches
-
în secolul al XVII-lea, această idee a fost apărată de unii medici. Alexandru Monro de la Școala Medicală a Universității din Edinburgh a fost primul care a descris funcționarea sistemului limfatic în detaliu. Adjectivul folosit pentru sistemul de transport al limfei este „limfatic”. Adjectivul folosit pentru țesuturile în care sunt formate limfocite e „limfoid”. Limfatic vine din cuvântul latin lymphaticus, însemnând „legat de apă.”
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
a fost unul dintre promotorii metodei experimentale în cadrul investigației medicale. El recomandă tutror medicilor să practice disecția, atât ca modalitate de a face noi descoperiri, cât și în vederea îmbunătățirii abilităților chirurgicale. Totuși, rămâne tributar teoriei celor patru umori: sânge, bilă, limfă și splină. Le considera influențate de cele patru elemente: aer, pământ, foc, apă. Omul ar avea patru temperamente, iar boala ar fi cauzată de dezechilibrul celor patru. Galenus ne-a lăsat cel puțin 500 de texte. S-a străduit să
Galenus () [Corola-website/Science/312155_a_313484]
-
submucoasa rectului și limfoscintigrafia. Clasic se descriu trei curente limfatice (41, 49-50 ). Curentul limfatic principal parcurge ascendent colectoarele și ganglionii limfatici situați de-a lungul ramurilor și trunchiului arterei rectale superioare; de la nivelul bifurcației arterei rectale superioare (hilul limfatic Mondor) limfa este drenată spre ganglionii arterei mezenterice inferioare. Această cale limfatică este înglobată în mezorect, iar excizia totală a mezorectului asigură îndepărtarea în totalitate a diseminărilor tumorale la acest nivel. Curentul limfatic mijlociu drenează de-a lungul arterei rectale mijlocii spre
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
cale limfatică este înglobată în mezorect, iar excizia totală a mezorectului asigură îndepărtarea în totalitate a diseminărilor tumorale la acest nivel. Curentul limfatic mijlociu drenează de-a lungul arterei rectale mijlocii spre ganglionii laterali ai pelvisului. Curentul limfatic inferior drenează limfa de la nivelul canalului anal anatomic spre ganglionii inghinali. Calea limfatică inferioară are importanță minoră pentru diseminarea cancerului rectal propriu-zis - doar în tumori joase, care depășesc inferior linia pectineată, la care există deja o metastazare masivă în ganglionii căii limfatice principale
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
și poate cauza leziuni extinse în lobii superiori ai plămânilor. Lobii superiori sunt afectați mai des. Motivul nu este foarte clar. Probabil că lobii superiori sunt afectați mai des datorită circulației mai bune a aerului sau scurgerii mai lente a limfei în partea de sus a plămânilor. În 15-20% din cazurile active, infecția se extinde în afara aparatului respirator, provocând alte tipuri de tuberculoză. TBC dezvoltată în afara organelor respiratorii se numește „tuberculoză extrapulmonară”. Tuberculoza extrapulmonară este mai frecventă în cazul persoanelor imunodeprimate
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]
-
căile respiratorii(fosele nazale,faringe,laringe,trahee și bronhii). Aparatul digestiv este alcătuit din tub digestiv(cavitate bucala,faringe,esofag,stomac,intestin subțire și intestin gros),dar și din glande anexe(pancreaas,ficat,glandele salivare) Aparatul circulator:sânge,lichid interstițial,limfa.Sangele are în componență să plasma și celule(globule roșiii numite și hematii,globule albe numite și leucocite,trombocite numite și plachete sangvine). Aparatul excretor este alcătuit din: 2 rinichi și căile urinare(2 uretere,vezica urinară,uretra) De obicei
Anatomie umană () [Corola-website/Science/299715_a_301044]
-
închis, sângele nu mai vine în contact direct cu celulele diferitor țesuturi, așa cum are loc în cazul hemolimfei. Schimbul diferitor substanțe se face prin intermediul lichidului extracelular (plasma interstițială). Acest lichid este drenat din spațiile intercelulare de sistemul limfatic și devine limfă. Sângele este un țesut lichid de origine mezenchimală, format dintr-o substanță fundamentală interstițială, plasma, în care se găsesc elementele figurate. Raportul dintre volumul plasmei și cel al elementelor figurate se determină cu ajutorul hematocritului. În practică, termenul de hematocrit exprimă
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
mezenterici limfatici, unde se multiplică din belșug .Virusul este apoi absorbit în fluxul sanguin. Cunoscut sub numele de viremie, prezența virusului în sânge permite ca aceasta să fie larg distribuit în întregul corp. Poliovirusul poate supraviețui înmulți în sânge și limfă pentru perioade lungi de timp, uneori 17 săptămâni. Într-un procent mic de cazuri, se poate răspândi și reproduce în alte locuri, cum ar fi tesutul adipos brun, țesuturi reticuloendoteliale și musculare. Această replicare susținută provoacă viremie gravă și duce
Poliomielită () [Corola-website/Science/325747_a_327076]
-
bolnave. Aceste proteine și anticorpi sunt căutați în testele de sânge pentru a diagnostica infecția. Primul care semnalează această boală denumită "icter prin inoculare" este Lurman A . Acesta o identifică în anul 1885 la docherii din Bremen vaccinați antivariolic cu limfă vaccinală umană. Din cei 1289 de oameni vaccinați 191 (15% ) au făcut hepatită într-un interval cuprins între 2 săptămâni și 8 luni. 1942 este anul în care are loc identificarea acestui tip de hepatită, ca urmare a unei epidemii
Hepatită B () [Corola-website/Science/312242_a_313571]
-
circulator, cu un singur orificiu buco-anal. Cavitatea corpului este de origine blastoceliană, plină cu parenchim mezenchimatic, care reprezintă mediul intern al animalului, sediul proceselor de metabolism. Prin lacune circulă un lichid fără o direcție definită, îndeplinind rolul sângelui sau al limfei. În general corpul este unitar: foliaceu (seamănă cu o frunză,), fuziform, sau în formă de panglică, excepție făcând Eucestodele la care este împărțit în proglote, în care se repetă aparatul genital, care asigură hiperfecunditatea (legată de viață parazitară). La formele
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
pe axa dorsoventrală și cu cavitatea corpului de origine blastoceliană. Aceasta este plină cu un parenchim mezenchimatic ce reprezintă mediul intern al viermelui. În această cavitate sunt prezente lacune prin care circulă un lichid care are rolul sângelui și al limfei. Corpul poate fi unitar sau împărțit în proglote (clasa Eucestoda). În fiecare dintre acestea aparatul genital se repetă, asigurând hiperfecunditatea. Tegumentul poate fi infranucleat, sincițial sau celular, fiind prevăzut cu cili la formele libere (Clasa Turbellaria) sau cu o cuticulă
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
pe bază de merișoare pare a fi ineficientă în prevenirea și tratamentul bolii la aceste persoane. Bacteriile care provoacă infecțiile tractului urinar pătrund în vezica urinară, de regulă, prin uretră. Totuși, infecția se poate produce și prin intermediul sângelui sau al limfei. Se consideră că bacteriile se transmit, de obicei, în uretră din intestin, cu un risc mai mare la femei din cauza anatomiei acestora. După ce pătrund în vezica urinară, "E. Coli" se pot atașa de peretele vezicii urinare și pot forma un
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
dintre pacienții tratați cu tratamentul comparator . 4. 9 Supradozaj 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice TachoSil conține fibrinogen și trombină în formă solidă , sub forma unui înveliș pe suprafața de colagen a buretelui . În contact cu fluide fiziologice , de exemplu sânge , limfă sau soluție salină izotonă , componentele învelișului se dizolvă și difuzează parțial pe suprafața plăgii . Această etapă este urmată de reacția fibrinogen - trombină care inițiază ultima fază din cascada fiziologică a coagulării . Fibrinogenul este convertit în monomeri de fibrină care polimerizează
Ro_1004 () [Corola-website/Science/291763_a_293092]
-
6 . 1 . CE ESTE TACHOSIL ȘI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ Cum acționează TachoSil ? Partea galbenă a buretelui TachoSil conține elementele hemostatice active : fibrinogen și trombină . De aceea , partea galbenă este cea activă . Când buretele vine în contact cu fluidele ( sânge , limfă sau ser fiziologic ) , fibrinogenul și trombina sunt activate și formează o rețea de fibrină . Astfel , buretele aderă la suprafața tisulară , realizându- se hemostaza locală și continuitatea tisulară . În interiorul corpului TachoSil se dizolvă și dispare complet . 2 . ÎNAINTE SĂ UTILIZAȚI TACHOSIL
Ro_1004 () [Corola-website/Science/291763_a_293092]
-
corporală fără grăsime, conținutul în apă atinge 73%. 1.2.1.Compartimentele lichidiene. Cantitatea de 60% apă este distribuită în organism în 2 compartimente principale: -intracelular (40%) -extracelular(20%) Compartimentul extracelular formează mediul intern și este format din plasmă (5%), limfă, lichid interstițial (12-15%), lichid transcelular (1-3%) (FIG 1.8.). Lichidul interstițial aflat în afara celulelor este un ultrafiltrat plasmatic sărac în proteine organizat sub forma unui gel în interiorul acestuia existând fibre de colagen, filamente de proteoglicani și vezicule ce conțin lichid
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
la domeniul hematologic, mai notăm o ultimă lucrare a lui Călugăreanu despre conductibilitatea electrică a plasmei în timpul coagulării. Aceasta este menționată în tratatul lui Carl Neuberg despre lichidele organice (1911). În colaborare cu Ioan Athanasiu, Călugăreanu a redactat articolul despre limfă publicat în renumitul "Dictionnaire de Physiologie" al lui Charles Richet. Un alt domeniu în care D. Călugăreanu a adus contribuții valoroase este acela al respirației. S-a ocupat în mod deosebit de problema respirației intestinale la "Cobitis fossilis". A publicat pe
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
spațiile intercostale, iar în partea inferioară a regiunii de la diafragm și chiar de la ficat. Eferențele acestor stații drenează spre trunchiurile subclaviculare și bronhomediastinale. Mai rar se pot deschide direct în ductul toracic, sau ductul limfatic drept. Unele eferențe pot conduce limfa la ganglionii mamari interni controlaterali. Mamela drenează pe două căi importante: calea axilară (75 din cazuri) și calea parasternală. Limfa de pe calea axilară este drenată în ganglionii axilari pectorali (ai arterei toracice laterale), în ganglionii paramamari (marginea laterală a sânului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
subclaviculare și bronhomediastinale. Mai rar se pot deschide direct în ductul toracic, sau ductul limfatic drept. Unele eferențe pot conduce limfa la ganglionii mamari interni controlaterali. Mamela drenează pe două căi importante: calea axilară (75 din cazuri) și calea parasternală. Limfa de pe calea axilară este drenată în ganglionii axilari pectorali (ai arterei toracice laterale), în ganglionii paramamari (marginea laterală a sânului) și în ganglionii interpectorali. Din aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari centrali și apicali sau în ganglionii supraclaviculari
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
pe două căi importante: calea axilară (75 din cazuri) și calea parasternală. Limfa de pe calea axilară este drenată în ganglionii axilari pectorali (ai arterei toracice laterale), în ganglionii paramamari (marginea laterală a sânului) și în ganglionii interpectorali. Din aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari centrali și apicali sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici drenează în ganglionii frenici superiori, ganglionii parasternali, dar și mediastinali posteriori și paracardiaci laterali. Regiunea nucală drenează în ganglionii occipitali și ganglionii axilari. Regiunea scapulară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
de pe calea axilară este drenată în ganglionii axilari pectorali (ai arterei toracice laterale), în ganglionii paramamari (marginea laterală a sânului) și în ganglionii interpectorali. Din aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari centrali și apicali sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici drenează în ganglionii frenici superiori, ganglionii parasternali, dar și mediastinali posteriori și paracardiaci laterali. Regiunea nucală drenează în ganglionii occipitali și ganglionii axilari. Regiunea scapulară și infrascapulară drenează limfa teritoriilor superficiale în ganglionii axilari (grupul sub-scapular), iar limfa
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
ganglionii axilari centrali și apicali sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici drenează în ganglionii frenici superiori, ganglionii parasternali, dar și mediastinali posteriori și paracardiaci laterali. Regiunea nucală drenează în ganglionii occipitali și ganglionii axilari. Regiunea scapulară și infrascapulară drenează limfa teritoriilor superficiale în ganglionii axilari (grupul sub-scapular), iar limfa teritoriilor profunde este drenată în ganglionii intercostali. Ganglionii intercostali situați în regiunea superioară drenează în ductul toracic, iar cei din regiunea inferioară în cisterna chyli. INERVAȚIA PERETELUI TORACIC Peretele toracic este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Limfa ganglionilor diafragmatici drenează în ganglionii frenici superiori, ganglionii parasternali, dar și mediastinali posteriori și paracardiaci laterali. Regiunea nucală drenează în ganglionii occipitali și ganglionii axilari. Regiunea scapulară și infrascapulară drenează limfa teritoriilor superficiale în ganglionii axilari (grupul sub-scapular), iar limfa teritoriilor profunde este drenată în ganglionii intercostali. Ganglionii intercostali situați în regiunea superioară drenează în ductul toracic, iar cei din regiunea inferioară în cisterna chyli. INERVAȚIA PERETELUI TORACIC Peretele toracic este inervat segmentar de cele 12 perechi de nervi spinali
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
despre care vorbește Platon în Theaitetos, o categorie pe care o putem întâlni și în varianta lui Berkeley cu numele de «filosofii la minut». La această imagine berkeleyană face referință și Popper în lucrarea deja citată: «Fără îndoială, critica este limfa vitală a filosofiei, și totuși, o critică la minut, din puncte de minut, fără o înțelegere a marilor probleme ale cosmologiei, cunoașterii umane, eticii și filosofiei politice și fără o încercare serioasă de a le rezolva, mi se pare fatală
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
progestogeni 2937.99 - - Altele Hormonii naturali sunt substanțe active capabile, în doze extrem de mici, să inhibe sau să stimuleze funcționarea anumitor organe, sub controlul sistemului simpatic și parasimpatic, în general secretate de către glandele numite endocrine și vehiculate de sânge, de limfa sau de alte lichide ale organismului. Pot proveni de asemenea de la glande simultan endocrine și exocrine sau de la diferite țesuturi celulare care le răspândesc direct în organismul uman sau animal. Aceiași hormoni reproduși prin sinteză (inclusiv prin procedee biotehnologice), se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
Sistemul cardiovascular/circulator este un aparat ce permite circularea sângelui și limfei în corp pentru a transporta nutrienți, oxigen, dioxid de carbon etc. Acesta este compus din inimă și vasele de sânge, arterele, venele și capilarele ce sunt răspândite într-o rețea deasă prin tot corpul. Inima, în greutate de 350 grame
Aparatul cardiovascular () [Corola-website/Science/304031_a_305360]