483 matches
-
ales neurologice. Tabloul biologic este nespecific, dar leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. para-influenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 108 parotidite toxice cu substanțe anorganice, după expunere la iod, plumb, mercur litiaza salivară
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
infecția sistemică. Infecția HIV/SIDA 163 Fig. 9.2 Ciclul replicării virale HIV (www.mja.com.au) Ineficiența răspunsului imun este explicată de variabilitatea genetică crescută, latența virusului prin integrare în nucleul celulelor cu receptori CD4, distrugerea LT CD4, disfuncția limfocitară cu secreție aberantă de cytokine, disfuncția LB cu hiperγglobulinemie și deficit al răspunsului umoral. Anumite grupe genetice populaționale pot avea răspunsuri particulare față de infecția cu HIV. Deleții ale genei CCR5 (deletii 32 bp) se asociază cu rezistența la anumite tipuri
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
N V I R U S Orthomixoviridae v. gripale, v. paragripale Paramixoviridae v. Urlian, rujeolic, parainfluenzae, sincitial respirator Coronaviridae coronavirus Reoviridae rotavirus Picornaviridae enterovirusuri (polio, coxackie, ECHO), VHA, rinov Togaviridae v. Rubeolic Flaviviridae arboviridae, VHC Bunyaviridae arbovirirusuri Arenaviridae v. coriomeningitei limfocitare Filoviridae v. Ebola, V. Marburg Rhabdoviridae v. Rabic Caliciviridae v. Norwalk, VHE Astroviridae astrovirus Retroviridae HIV 1, 2 A D N Adenoviridae adenovirusuri Herpesviridae herpes simplex 1, 2, VVZ, VEB. CMV Poxviridae v. moluscum contagiosum Parvoviridae parvovirus B 19 Papovaviridae
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și anume investigarea rolului oncogenelor în tumorigeneză la om. Printre cercetările remarcabile în acest domeniu se înscriu cele ale lui Croce și colaboratorii săi (1986, 1987). Bunăoară, în translocația t(11;14)(q13;q11) specifică modificărilor de cariotip din leucemia limfocitară acută (ALL), punctul de rupere fracturează locusul genic pentru catena alpha a TCRA, din cromozomul 14, astfel încât segmentele genice pentru regiunea variabilă (Vα) rămân în cromozomul 14q-, pe când segmentele genice Cα sunt translocate în cromozomul 11 care devine11p+, iar gena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lui Brüderlein și Gebhart (1985) au dovedit că DM-urile sunt menținute în cromatina nucleilor interfazici, fapt evidențiat prin tehnica condensării cromozomale precoce (PCC). Echivalenți citogenetici ai amplificării genice în neoplaziile umane sunt prezentați în tabelul 23.3. În leucemiile limfocitare cronice cu celule B (cu celule păroase, mielom multiplu, leucemie cu plasmocite etc.) apar remanieri cromozomale specifice sau nespecifice. Glioamele sunt foarte heterogene din punct de vedere histologic și sunt caracterizate prin trisomie 7, monosomie 10 și monosomie 22, pierderi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
condiționează fuziunea unei părți a genei tel, din familia ets, cu gena c-abl. Ambele oncogene de fuziune bcr-abl și tel-abl activează căi similare de transducție a semnalelor, în celule hematopoietice. După toate probabilitățile, oncogena fuzionată induce transformarea malignă. În leucemia limfocitară acută (LLA) este întâlnită translocația t(11;14)(p13;q11) în cadrul căreia are loc fracturarea locusului genic pentru regiunea constantă (Cα) a catenei α a TCRA din cromzomul 14. În brațul scurt al acestui cromozom rămâne gena NP pentru nucleozidfosforilaza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din ARNm sudat bcr/abl. ARNm fuzionat este tradus într-o proteină de fuziune BCR/ABL, în care aminoterminalul proteinei protooncogenei abl a fost deletat și înlocuit cu secvența aminoterminalului bcr. O translocație similară activează protoooncogena abl în unele leucemii limfocitare, dar în asemenea cazuri, punctul de rupere în translocație este sudat cu mult mai în amonte față de gena bcr. Există o diferență fundamentală în mecanismul prin care are loc activarea prin translocație a genei abl și a genei c-myc: translocația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
astfel că identitatea cromozomilor etichetați drept „Philadelphia”, în alte afecțiuni decât leucemia granulocitară cronică, trebuie reanalizată cu metode moderne de bandare cromozomală (Olinici, 1978) sau cu sonde moleculare ADN, specifice cromozomului 22, respectiv cromozomului Y. La majoritatea pacienților cu leucemia limfocitară cronică nu apar anomalii cromozomale. În unele cazuri s-a remarcat doar deleția brațelor scurte ale unui cromozom 21. Anomalia a fost numită Christchurch iar cromozomul marker derivat a fost desemnat „Ch1”, după numele localității unde a fost descoperit. Anomalia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și tumori solide maligne), fie la malignizări cronice. Mitelman și colaboratorii (1997) au realizat o hartă a punctelor de rupere cromozomală și a rearanjamentelor consecutive în cancerele umane. Zeleznik-Le și colaboratorii (1994) au studiat consecințele fuziunii genice în leucemia mieloidă limfocitară (LML) în care gena MLL fuzionează cu locusul BCR (fig. 25.2). Cea mai obișnuită consecință a translocațiilor cromozomale din neoplaziile umane (leucemii și tumori solide) este fuziunea genică. În acest caz, punctele de rupere cromozomală fracturează genele ambilor cromozomi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
față de celălalt. La fiecare punct de sudare au fost identificate secvențe omoloage secvențelor semnal considerate a fi recunoscute de recombinază în cadrul recombinării V-D-J din procesul de asamblare a genelor funcționale pentru imunoglobuline, ca și când ar fi regiuni N. În leucemiile cronice limfocitare cu celule B (B-CLL) în care s-a identificat translocația t(11;14) și în limfoame foliculare cu translocația t(14;18) recombinaza V-D-J este implicată în mecanismul translocațiilor cromozomale. Haluska și colaboratorii afirmă că același mecanism enzimatic este implicat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este controlată prin acest mecanism, al ARN de interferență. De exemplu, miR-15a și miR16-1 suprimă expresia Bcl-2 (Cimmino și colab., 2005). Deleția regiunii 13q14.1 ce codifică pentru cele două molecule ARNmi menționate anterior, a fost asociată cu apariția leucemiei limfocitare cronice, limfom al cortexului cerebral și mielom (Călin și Croce, 2006). În diferite forme de cancere sunt implicate și dereglări în funcția unor proteine cu rol de modificatori ai cromatinei, funcționând ca remodelatori ai conformației cromatinice. Câteva enzime cu rol
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
reparării mutațiilor, fie prin repararea strcturii genei defecte, fie prin înlocuirea ei. Un prim succes a fost înregistrat în boala SCID (severe combined immunodeficiency) sau alymphocytosis, boală genetică datorată absenței unei gene, fapt care dădea naștere unor oameni fără celule limfocitare "T". S-a încercat cu succes înlocuirea defectului genetic, dar aceasta a dat complicații leucemice. În 2007 s-a întrerupt ingineria genetică a SCID-ului. Studiile și cercetările continuă. Posibilitatea de a depista la făt defectul genetic și de a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
diabetului zaharat este ulcerativă, dar poate fi și reticulară. Împreună cu leziunile foliculare și atrofia pielii păroase a scalpului formează triada sindromului Graham-Little-Piccardi-Lassuer. Histopatologic, pentru leziuni cutanate, se observă hiperkeratoza ortokeratozică, hipergranuloza și îngroșarea papilară. Membrana bazală arată degenerescența și infiltratul limfocitar. La nivelul mucoasei bucale, hiperkeratoza și hipergranuloza sunt diminuate, iar hiperacantoza este foarte importantă. Se poate evidenția infiltratul inflamator. Diagnosticul diferential include stomatita candidozică, nevul spongios alb („white sponge nevus”), keratoza posttraumatică și stomatita nicotinică (19). 4.4. Acanthozis nigricans
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
s-au bazat pe serii mici iar rezultatele lor au fost contradictorii [33]. În plus, PET-CT (F-FDG PET -fluorodeoxiglucose positron emission tomography) are importante limite în evaluarea pancreasului: țesutul inflamator ce se regăsește în pancreatita cronică, adenomul chistic sau infiltrarea limfocitară, precum și modificările induse de tratament (chimioterapia, radioterapia) pot determina rezultate fals-pozitive [40]. Dintre secvențele RM native, difuzia a fost evaluată în diverse studii, comparativ cu CT și CA 19-9, demonstrându-se că poate avea un rol important în monitorizarea precoce
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
și transfuzați s-a constatat o scădere semnificativă a intervalului postoperator de recidivă tumorală. Au fost emise o serie de ipoteze asupra mecanismului imunosupresiei realizate prin sânge: anticorpi allo-reactivi la primitorul de organ, anticorpi blocanți ai receptorilor Fc, depresia mitozei limfocitare etc. Două ipoteze par credibile: anticorpii antiidiotip și producerea de celule supresive. În clinica umană, prin culturi mixte de celule ale subiecților donator și primitor, s-a stabilit că aceste celule supresive sunt celule CD8+ (limfocite T supresoare). Bolnavii politransfuzați
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
antiidiotip și producerea de celule supresive. În clinica umană, prin culturi mixte de celule ale subiecților donator și primitor, s-a stabilit că aceste celule supresive sunt celule CD8+ (limfocite T supresoare). Bolnavii politransfuzați prezintă o serie de anomalii fenotipice limfocitare, care pot fi puse în evidență în sângele periferic. Astfel, activitatea limfocitelor NK (Natural Killer) este diminuată, iar numărul celulelor purtătoare de antigen DK este crescut (limfocite T activate), care poartă markeri Ts și DR în același timp. În concluzie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
Micofenolatul de mofetil (MMF) este principalul inhibitor al proliferării celulare utilizat în prezent. Odată transformat în acid micofenolic (MPA) la nivelul ficatului [82] acționează prin inhibarea sintezei purinelor și a inosin monofosfat dehidrogenazei II, inhibând astfel specific proliferarea și activitatea limfocitară. Principalele efecte secundare sunt digestive (greață, vărsături, diaree, ileus) și hematologice (trombocitopenie, leucopenie). Favorizează infecția cu CMV [83]. Există două produse: Cellcept cu o doză zilnică de 2 grame, în două sau patru administrări, și Myfortic, care are o rată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
putea fi amplificată de sulfonilureice. Metforminul: deoarece o parte din pacienții cu LADA sunt insulinorezistenți, utilizarea metforminului la aceștia poate fi benefică. În teste efectuate pe modele experimentale de DZ autoimun, metforminul nu a afectat nici evoluția bolii, nici infiltrarea limfocitară a insulelor pancreatice (5), neinterferând cu procesul patogenic ce duce la distrucția β-celulară. Ținând cont că procesul distructiv β-celular din LADA este similar celui din T1DM, dar mai puțin intens, principalul scop al tratamentului la acești pacienți ar trebui să
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
a declanșa un răspuns imun. Astfel, interacțiunile de mare afinitate ale TCR de pe limfocitele T imature în timus duc la apoptoza acestor celule (selecție negativă) în timp ce același tip de interacțiune a limfocitelor T mature la nivel periferic duce la activarea limfocitară, proliferare celulară și răspuns imun. Din păcate nu se știe încă care sunt mecanismele care explică această diferență majoră de „comportament” (Klein și Sato, 2000). 6.6. IMPLICAREA GENELOR/MOLECULELOR HLA ÎN PATOLOGIA UMANĂ Există numeroase afecțiuni a căror patogenie
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
HLA funcționează „prea bine”, ducând la respingerea prematură a unor organe/țesuturi transplantate. 6.6.1. Deficiența moleculelor HLA Cel mai dramatic exemplu în care sistemul HLA nu funcționează este reprezentat de situațiile în care expresia moleculelor HLA pe suprafața limfocitară se face la un nivel foarte scăzut, uneori apropiat de zero. Formele severe de deficiență a moleculelor HLA au primit numele generic de „Sindrom al Limfocitelor Dezgolite” (Bare Lymphocyte Syndrome). Deficiența moleculelor HLA de clasa I este determinată în primul
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
contaminat cu aceste culturi), după cum urmează: 1. Virusul Chikungunya; 2. Virusul febrei hemoragice Crimeea-Congo; 3. Virusul febrei Denga; 4. Virusul encefalitei cabaline din Est; 5. Virusul Ebola; 6. Virusul Hantaan; 7. Virusul Junin; 8. Virusul febrei Lassa; 9. Virusul choriomeningitei limfocitare; 10. Virusul Machupo; 11. Virus Marburg; 12. Virusul variolei maimuței; 13. Virusul febrei din Valea Rift; 14. Virusul encefalitei transmise prin căpușe (virusul encefalitei de primavara-vara rusă); 15. Virusul variolei; 16. Virusul encefalitei cabaline din Venezuela; 17. Virusul encefalitei cabaline
HOTĂRÂRE nr. 92 din 7 februarie 2002 pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 467/1999 privind produsele strategice supuse regimului de control la export şi import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140281_a_141610]
-
limfokine secretate: LTh1: IL2, γIf, TNF LTh2: IL4, IL5, IL10. Limfocitele Th recunosc antigenele asociate cu moleculele MHC II și activează macrofagele. Prin intermediul citokinelor secretate, LTh sunt considerate adevărați “dirijori ai orchestrei imunologice”, care influențează activitatea LB, LTc, LTs. Citokinele limfocitare stimulează și răspunsul inflamator, exprimat prin febră, producerea de proteine de fază acută și proliferarea leucocitară. Limfocitele Ts prezintă pe suprafață receptori CD8 și au rol reglator în răspunsul imun. Limfocitele Tc, au pe suprafață receptori CD8, ca și LTs
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia, icterul, pneumonia, miocardita, meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile: Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Clinic: adenopatii +/erupție + semne generale ușoare Hematologic nespecific: leucopenie, plasmocitoză, atipii limfocitare Virusologic: o izolarea virusului din exudat faringian, urină sau alte secreții, prin culturi celulare sau imunofluorescență directă o identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction o evidențierea anticorpilor IgM sau creșterea de 4 ori a titrului din 2 probe de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pentru întreaga viață în celulele ganglionilor senzitivi ai nervilor cranieni și spinali, fără ca pacientul să fie contagios. În anumite condiții, încă insuficient cunoscute, VVZ rămas latent în ganglionii nervilor senzitivi își reia multiplicarea, producând leziuni histologice (hemoragii, edem și infiltrat limfocitar). Consecutiv replicării, VVZ se propagă centrifug a virusului pe calea filetelor nervoase senzitive în teritoriul cutanat inervat și determină leziuni nervoase și cutanate de tip zoster. În condiții de imunodepresie,VVZ se poate replica și în alte organe interne, atât
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
titrului anticorpilor. Tabloul biologic este nespecific, dar leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. parainfluenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil parotidite toxice cu substanțe anorganice, după expunere la iod, plumb, mercur litiaza salivară tumorile parotidiene adenitele, adenoflegmoanele tumefierea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]