123 matches
-
mestizos le permite acestora și a fost și cazul, exemplar, al Selenei o continuă reinventare a sinelui cultural, cu impact major asupra granițelor simbolice de-a lungul cărora au loc aceste manifestări inovatoare. Nimic nu ilustrează mai elocvent această "identitate liminală [...] plină de creații lingvistice"47 decât pronunțarea numelui artistei tejana în trei feluri diferite, precizează González și Willis-Rivera. Evenimentele din jurul morții interpretei au "revendicat-o" discursiv sub numele care, în pronunțarea sa diferită, de către un grup cultural sau altul, creează
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
importanțe egale unor idei opuse, care se contrazic; În plan volițional, se manifestă prin coexistența În comportamentul persoanei a unor tendințe de acțiune contradictorii, care se exclud reciproc. Evident, toate aceste forme de ambivalență exprimă mai mult situații de viață liminale sau chiar stări psihopatologice.) Cine știe mult greșește mult. (Pentru că adâncirea cunoștințelor obținute Îi permite să evalueze lucrurile și situațiile realității din variate perspective, ceea ce presupune Însă sacrificarea frecventă a unor ipoteze, explicații și soluții, În favoarea altora.) A mânca cu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
științele cognitive, nanotehnologia sau protezările biologice, realitatea virtuală și telerobotica, democrația cibernetică sunt câteva dintre domeniile care concurează pentru concretizarea ontologiei virtuale și a ideologiei postumanului. Entitățile virtuale care populează aceste spații conceptuale sunt cel mai adesea situate în zona liminală dintre realitatea fizic-materială și ficțiune (ca eroii din literatura și cinematografia cyberpunk, de la conștiințe umane upload-ate la inteligențe artificialeă, contingențe materiale și constructe ficționale. Se creionează astfel un imaginar tehnocultural situat atât în planul realității concrete, cât și în teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
beneficiile hibridării postumane. Vom vedea însă, în capitolul ce urmează, o problematizare mai diversificată a postumanului, ca întrețesere complexă între uman și nonuman. Condiția postumană înseamnă atât coexistența utopiilor și a distopiilor uman-tehnologice, cât și asumarea unui punct de vedere liminal, temperat-critic, realist-pragmatic, care să abordeze realitățile existențiale de dincoace și de dincolo ale trecerii de la mileniul al doilea la mileniul al treilea. Atât acceptarea faptului că identitatea umană este un dat, cât și încercarea de situare în orizontul alegerilor, al
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mutabile ale cyborgului și ale avatarului, trecând prin vocile neoumaniste care critică fuziunea uman-tehnologic, se ajunge la o orientare actuală a virtualului sub formă de postuman. Ontologia virtualității, caracteristică entităților cyborgice, vieții și inteligenței artificiale și identitatea avatarică sunt pragurile liminale de trecere înspre o posibilă condiție postumană. Perspectiva postumanului, așa cum este, la rândul ei, propusă în acest capitol, se întâlnește cu viziunea virtualului în înțelesul de coabitare dintre uman și ceea se este dincolo de uman, în acest caz entitățile mediate
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
genetică vine în sprijinul luptei împotriva îmbătrânirii organismului uman și al schimbării biologice radicale prin fuzionarea cu cibernetica, iar pentru adepții transumaniști ai clonării, managementul reproducerii umane este un atribut pozitiv al alegerii genetice și al extinderii umanului în zona liminală mediată de biotehnologie și de nanotehnologie (vezi primul capitolă. Profetizările din științele tehnobiologice se regăsesc în tonalitățile vizionare ale inginerilor în robotică sau ale informaticienilor din domeniile inteligenței și vieții artificiale. Spre exemplu, Kurzweil (1999, 2002Ă prevestește apariția „erei mașinilor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Astfel, prin influență fenomenologică, subliniem relevanța corporalității trăite în mod senzorial-motric și situate în spațiul virtual al cyborgului, al avatarului și al individului transgenic, atât în accepția de trup protezat sau alterat genetic, cât și de corp poziționat la interfața liminală a tehnologiilor comunicaționale. Conștiința cyborgică, cea avatarică sau cea transgenică nu este o conștiință purificată sau una transformată în obiect, ci este o conștiință întrupată a subiectului-corp care percepe lumea virtuală cufundându-se în ea, experimentând-o în mod corporal
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de asemenea din substanța sa ludică - poartă numele de liminalitate. Pragul este locul care face posibilă trecerea - nonviolentă, adică irenică - de la tiparele centrale, autoritare, spre un număr virtual infinit de variante. În secțiunea teoretică a cărții se insistă asupra condiției liminale a literaturii ca premisă fundamentală a capacității sale de a proiecta lumi posibile. De altfel, ipoteza lumilor posibile, cu o străveche tradiție speculativă, este prizată astăzi de discipline diverse, ca filosofia analitică sau logica modală. Semantica lumilor posibile și rolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
și aplicativ. Una privește textul literar în planul lui tematist. În vizor intră în special prozatori moderni: F. M. Dostoievski și André Gide, Vladimir Nabokov, George Orwell și Malcolm Lowry, Liviu Rebreanu și Mircea Eliade. La nivel semantic, literatura ca fenomen liminal pune în cauză și amendează în spirit irenic valorile mentalității și culturii dominante, deschizându-le spre alternative fictiv-imaginative. În Pădurea spânzuraților, de pildă, protagonistul e victima sistemului de referințe agonic, în care se definesc conceptele socioculturale de identitate etnică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
se bizuie pe mandatarea unui narator noncreditabil - Allan, autor al primului jurnal -, de la textul căruia demarează ofensiva relativizantă de lectură-rescriere într-un plan paralel. Nu numai ficțiunea, ci și interpretarea literară este văzută de S. ca o formă ludică și liminală de reprezentare, bazată pe „ca și cum”, un joc cognitiv ipotetic, cunoscut de la Xenofon încoace și botezat de Hans Vaihinger principiul lui als ob. Autorul trece în revistă discursul critic al veacului al XX-lea, dominat de agende ideologice de dreapta sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
publicată în 1914, care a purtat marca dramaticei restructurări a convingerilor sale politice poartă titlul evocativ La Patrie en danger). Desfacerea "cutiei negre" pentru a pune în lumină obscurele procese ce se petrec înăuntrul minții subiecților care au suferit experiența liminală a apostaziei politice nu face obiectul analizei de față. Oricât de tentantă ar fi ispita intelectuală de înțelegere a mecanismelor psiho-sociale ce dau naștere unor astfel de prefaceri totale ale sistemelor de credințe, ne declinăm orice competență în materie de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
structurile euroatlantice, elita politică românească a instrumentalizat, din nou, literatura didactică în acest scop, transformând cărțile școlare în general și manualele de istorie în special în purtătoarele noilor valori occidentale. Totuși, atunci când emițătorii discursului despre trecut au ieșit din parametri liminali definiți de autorități, radicalizând mesajul difuzat didactic în direcția deconstructivismului postmodernist, mecanismele de control statal s-au activat eliminând din spectrul discursiv tonalitățile indezirabile (vezi "Scandalul Sigma" produs de manualul de Istorie publicat de Mitu et al., 1999). Deși statul-națiune
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Lucian Blaga) Lucrul acesta este posibil, deoarece omul uită de misiunea lui În faptele mărunte; nu poți fi conștient de misiunea ta de om În orice clipă. Într-o altă interpretare, se observă că atunci este vorba de situații existențiale liminale, care pretind un act de implicare totală, omul „dezgroapă” În mod involuntar din profunzimile afective/instinctuale ale personalității sale resurse nebănuite de curaj, de impulsuri generoase, de sacrificiu În apărarea și salvarea semenilor. În mod paradoxal, omul este mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unui adevăr; atunci cînd minciuna are aspect altruist, urmărind să protejeze vanitatea altuia, să-i creeze o stare de bună dispoziție sau de Încredere În sine (așa cum se Întîmplă, de exemplu, În unele gesturi de politețe, sau În unele situații liminale de boală, cînd suferindului i se poate crea, cît de cît, o speranță). „Sinceritatea este izvorul oricărei genialități, și oamenii ar fi mai inteligenți dacă ar fi morali.” (L. Börne) „Sinceritatea” Înseamnă, fără Îndoială, respectarea adevărului, iar situarea de partea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care atacă limfocitele TCD4+. Pe măsură ce infecția virală progresează, numărul de limfocite TCD4+ scade, la un moment dat atingând pragul cantitativ de la care nu se mai oferă protecție imunologică. În asemenea condiții de reducere cantitativă a limfocitelor T helper sub pragul liminal, sistemul imunitar al celor infectați cu HIV-1 nu mai poate face față multora dintre microorganismele care până la acel moment erau ținute sub control. Exploatând reducerea dramatică a capacității organismului gazdă de a da un răspuns imun eficient, asemenea microorganisme devin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acum nici din interiorul politicii românești. Pentru mine acest fapt continuă să fie un mister. Știm bine că nu poți ajunge în politica mare din România dacă nu aduci bani sau voturi. Odată intrat, Leviathan-ul politic, mediatic și administrativ - susținut liminal de legile economiei subterane - te transformă dintr-un om cumsecade într-o lichea. Dacă refuzi cu demnitate metamorfoza, atunci ești marginalizat sau chiar exclus. Rămâi "sărac și cinstit". Cu privire la percepția politicienilor de alte confesiuni de către românul majoritar, eu nu am
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
dintr-o cultură În alta. În plus, Bruce Kapferer consideră că actele magice au atât rolul de a modifica natura, cât și de a exprima și a comunica anumite aspirații individuale sau de grup: ca și riturile care instituie intervale liminale de negare a ordinii sociale consacrate, actele magice instituie, În practică sau În imaginar, logici sociale alternative, oferind soluții de negare, refuz și, mai ales, schimbare a practicilor și ierarhiilor sociale existente: Acest proces este unul care nu se subordonează
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
devotat omului, cu ideea adorării divinităților? După E. Leach (1976, pp. 83-84) „omorârea darului” se explică prin aplicarea unor serii de analogii simbolice: sufletele celor morți trec din lumea normală În lumea de dincolo, a zeilor, prin mai multe spații liminale, de tranziție. În urma acestei treceri, ele devin nemuritoare, devin strămoșii protectori. Dacă vrem să transmitem ceva către această lume, „darul” trebuie să urmeze un traseu analog: „de aceea trebuie mai Întâi să omorâm darul, astfel Încât esența lui metafizică să se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pp. 340-345, care, la rândul lor, preiau descrierile din cercetările unor etnografi americani din secolele al XIX-lea și XX.) Acest ritual, care include elementele de bază ale riturilor de trecere (separare, limen, integrare), Își concentrează construcția simbolică asupra etapei liminale. În această etapă, figurile mitice se contopesc cu cele profane, invadând lumea. Eroii fondatori devin vizibili, iar faptele narate de mit sunt refăcute prin punerea lor ceremonială În scenă. În antiteză cu această mișcare de reîntregire care unește oamenii și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
parte la aceste ritualuri Într-o poziție de „interstițiu”, caracterizată prin ambivalență: această poziție este definită de atribute precum pericolul, poluția, excesul, haosul, puterea fără limite, purificarea. În termenii consacrați de Mary Douglas (1965, pp. 96-97), inițiații aflați În etapa liminală sunt definiți de puritate și pericol: Pericolul rezidă În stările de tranziție, deoarece tranziția Înseamnă să nu fii nici Într-o stare, nici În alta, să fii de nedefinit. Pericolul este controlat de ritual, care separă inițiatul de vechiul său
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unde „ceilalți” (non-călătorii) nu mai pot intra. Apoi urmează un șir lent de acțiuni care accentuează separarea: controlul pașaportului, autobuzele, așteptarea pentru a fi chemat (pentru Îmbarcare - n. M.C.), adunări urmate de dispersări, aceleași persoane a căror mișcare către stadiul liminal este punctată de mici rituri de deplasare, care marchează etapele separării și care creează starea mistică necesară pentru Îndeplinirea ritului central. Zona și statutul de margine (limen) este reprezentată de durata călătoriei cu avionul. Acum indivizii au o identitate incertă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sosire, el se află „Între și Între”. O expresie plăcută a acestei pierderi a identității uzuale este magazinul de produse duty-free: el arată că regulile uzuale (taxele) nu se aplică și că statutul incert oferă anumite avantaje economice. Privilegiile etapei liminale sunt continuate de serviciile oferite În avion: ghidarea de către femei frumoase, oferirea mai multor feluri de mâncare, sfaturi și conversații amabile, diverse alte servicii. Pe durata zborului, pasagerul este tratat ca un „neofit”, ca o persoană care nu cunoaște niciuna
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
uzuale. Altfel spus, ritul (nu trebuie uitat că Turner plasa În categoria „ceremoniilor” manifestările simbolice care consacră ordinea existentă) se definește ca un prag Între ceea ce a fost și ceea ce va fi, ca un interval și o configurație de tip liminal: Liminalitatea este o perioadă de sărăcire structurală și de Îmbogățire simbolică. Ea reprezintă În chip esențial o perioadă de Întoarcere la principiile primordiale, de conștientizare a inventarului cultural. A te afla În afara unei poziții sociale particulare, a Înceta să ai
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
situate cumva În afara, la marginea sistemelor de clasificare, a normelor și valorilor consacrate - ele sunt ambigue, deoarece pe de-o parte contestă configurația socială existentă, dar, pe de altă parte, prin non-ordinea pe care o dezvăluie, Îi susțin validitatea: Entitățile liminale nu se află nici aici, nici acolo, ele sunt „Între și Între” pozițiile atribuite și fixate de lege, obiceiuri, convenții și ceremonial. Datorită acestui fapt, atributele lor ambigue și nederminate sunt exprimate printr-o mare varietate de simboluri, În numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al tuturor structurilor și, În același timp, o critică a lor. Pentru că, prin Însăși existența ei, communitas pune sub semnul Întrebării regulile sociale structurale și sugerează noi posibilități (1974, p. 202). De aici derivă caracterul periculos, amenințător, al oricărei secvențe liminale. Și, implicit, caracterul ambivalent al oricărui sistem ritual. Pe de o parte, ritul ține oarecum În frâu nemulțumirile și aspirațiile de schimbare, le oferă o formă „legitimă” de manifestare și le sublimează În simbolic (regăsim aici ecourile modelului „riturilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]