422 matches
-
unui asemenea model, care nu mai poate fi Închegat cu certitudinea unei apartenențe identitare. În același timp, nu poți trăi fără o anumită modelare ori fără să realizezi că o asemenea „modelare” se face. E o criză Între două situații liminare. Pe de o parte, modelele tari, structurale, sunt subminate de criticile antiesențialiste, iar pe de altă parte, proiecția lor intră În aria identității culturale, etnice, naționale. În tranziția de după Războiul Rece, În era globalității culturale, renașterea elementului local implică nevoia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
intertext al acestor balade configurează o lume reală și o lume livrescă, confluente cu visul trăit de poet ca hotar și stavilă opusă unui timp filistin, decăzut. „Eroii” lor sunt congenerii poetului, „generația singaporeană” în primul rând, definită în poemul liminar al volumului ca străjuitoare a valorilor ocultate sau întinate oficial: „Eram convivii acelui naufragiu/ În așteptarea nu știu cărui ceas,/ Când - dincolo de-al anilor ravagiu -/ Să mai salvăm splendori câte-au rămas./[...] A fost un timp baudelairian, pesemne,/ Și-un timp
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
aeriene (1972), Armura de sudoare, (1972) și Bazarul cu măști (1973). Trilogia e urmată, ca de o sinteză, de „eseul liric” Catehismul iubirii (1977), ce cuprinde sonete încadrate de considerațiile poetului despre dificila specie (le va continua și aiurea). O liminară Ars sonetica enunță preferința pentru Shakespeare: „Shakespearean, sonetu-i mult mai ager/ Decât în strânsa chingă-a lui Petrarca”, dar și pentru Eminescu și V. Voiculescu. G. se înseriază eonului baroc, pe care îl și teoretizează sui-generis ca expresie a unei
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
judicioasă și rezistentă. La fel de înșelătoare poate să apară reconstituirea istorică din Dimineața poeților, unde S. pare a-și acorda o „vacanță” de la „registratura” criticii curente, întorcându-se spre „începuturile poeziei române”. Dar strategia e numai aparentă: când criticul se întreabă liminar „cum citim poezia veche, ce ne spune ea astăzi?”, e limpede că accentele nu cad pe reconstituirea arheologică, ci pe găsirea unor punți de comunicare cu sensibilitatea estetică de azi. Smulse din uitare, fragmentele lirice „aurorale” pot îndeplini o funcție
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
ridicată de narcisism și autoreferință, nu încă explozivă. Firește, poezia e în revistă genul pilot și, cum ea deschide fiecare număr, rolul de „editorial” al textelor de pagina întâi trebuie avut în vedere. Bunăoară, ilustrativ pentru această stilistică este poemul liminar inclus în numărul 1, Templul iubirii, în care însuși robustul Al. T. Stamatiad versifică descripția parnasiană a unui edificiu visat, nepământesc, din aur și pietre nestemate, spre a deplânge în final mirajul năruit: „Și iată că deodată toți îngerii suspină
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
uitau în lături, întorceau capetele în altă parte când unul din ei deschidea gura.” Tema centrală în Moromeții ar fi, din acest punct de vedere, libertatea morală în lupta cu fatalitățile istoriei. Ea este anunțată de prozator într-o frază liminară, programatică, de care s-a făcut în interpretarea critică mult caz: „În câmpia Dunării, cu câțiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, se pare că timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare; viața se scurgea aici fără conflicte mari
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Post-ospicii (1997), unde partea secundă a cărții e o utopie negativă livrată într-un limbaj arhaic și regional, primul ciclu anunță deja o nouă etapă. Temele obsedante sunt nebunia, animalitatea și moartea, iar poezia îmbracă un veșmânt funebru. Explorarea zonelor liminare ale umanului continuă în Poemul animal (crepuscular) (2000), unde titlurile textelor împrumută numele părților corpului (Cap, Nas, Ochi, Dinți, Gură etc.), iar conștiința pierde teren în fața forțelor terifiante ale subconștientului: „fiarele, de după copaci de hârtie, păduri întregi, scabroase, ieșeau/ din
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
ani (adică plafonare în dezvoltarea psiho-intelectuală a elevului la nivelul clasei a V-a sau a VI-a ), urmată de apariția unor reacții nevrotice și comportamentale consecutive insuccesului școlar (Cozma, 2000). Există câteva elemente definitorii după care copiii cu intelect liminar pot fi ușor identificați, mai ales în procesul educațional din școală. Între aceste elemente putem încadra următoarele aspecte: Răspunsurile sunt realizate într-o manieră inegală, adesea lacunară care pot fi asemănate atât cu răspunsurile unui copil normal, cât și cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
spațiului - copilul nu respectă forma, mărimea, proporția, orientarea, manifestă imprecizie în înțelegerea sarcinilor școlare, nu conservă cantitățile, îi este afectată reversibilitatea gândirii; Unele simptome de anomalie în ceea ce privește fluxul ideatic, baraje ale gândirii sau lapsusurile, încetineală în gândire - copilul cu intelect liminar rezolvă sarcinile doar până la o anumită limită de complexitate și abstractizare, nivel peste care acesta prezintă în mod sistematic insuccese școlare ; Dificultăți de realizare a activităților de analiză și sinteză, comparație, abstractizare, clasificare, cu conținut semantic și simbolic; Dificultăți de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
afective, hiperactivitate motorie, instinctuală și emotivă, tulburări de comportament pe fondul trăirii lipsei de eficiență școlară, autocontrol redus, incapacitate de stăpânire a impulsurilor primare, teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; Integrarea școlară a copiilor cu intelect liminar este posibilă în condițiile diferențierii și individualizării curriculum-ului (conținuturile educației, metodele și procedeele didactice, mijloacele de învățământ, criteriile de evaluare să fie adecvate potențialului intelectual și aptitudinal al copilului, iar accentul să fie pus pe formarea și consolidarea competențelor
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
consolidarea competențelor sociale ale acestuia). 1.3.2.Dizabilitatea mentală de gradul I (debilitatea mentală) Termen sinonim cu insuficiența mentală, introdus în literatura de specialitate, în anul 1909, de către Dupre, al cărui înțeles acoperă intervalul cuprins între imbecilitate și intelectul liminar (psihometric se definește prin coeficientul de inteligență cuprins între 50 - 69 I.Q., corespunzător mecanismelor operaționale ale vârstei mintale de 7 - 9 ani). Subiecții din această categorie sunt capabili de achiziții școlare corespunzătoare vârstei lor mintale și pot ajunge la un
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
valoarea coeficientului de inteligență, putem opera următoarea clasificare: - peste 140 - inteligență extrem de ridicată; - 120‑140 - inteligență superioară; - 110‑119 - inteligență deasupra nivelului mediu; - 90‑109 - inteligență de nivel mediu; - 80‑89 - inteligență sub medie; - 70‑79 - inteligență de limită (intelect liminar); - 50‑69 - deficiență mintală ușoară (deficiență mintală de gradul I); - 20‑49 - deficiență mintală moderată și severă (deficiență mintală de gradul II); - 0‑19 - deficiență mintală profundă sau gravă (deficiență mintală de gradul III). Formele cuprinse între IQ 0 și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
valoarea coeficientului de inteligență: - deficiența mintală profundă sau gravă - IQ = 0‑20; - deficiența mintală severă sau mijlocie - IQ = 20‑35/40; - deficiența mintală moderată - IQ = 35/40‑50/55; - deficiența mintală ușoară - IQ = 50/55‑75; - intelectul de limită sau liminar - IQ = 75‑85. În funcție de codificarea medicală a deficiențelor mintale, putem opera următoarele clasificări: a) codificarea OMS (Organizația Mondială a Sănătății): - IQ = 50‑70 - întârziere (înapoiere) mintală ușoară, debilitate mintală (aproximativ 85% din segmentul populațional care prezintă deficiențe mintale); - IQ = 35
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în dezvoltarea psihointelectuală a elevului la nivelul clasei a V‑a sau a VI‑a), urmată de apariția unor reacții nevrotice și comportamentale consecutive insuccesului școlar. Din punct de vedere psihopedagogic, există câteva elemente definitorii după care copilul cu intelect liminar poate fi ușor identificat, mai ales în procesul educațional din școală: - răspunsurile sunt realizate într‑o manieră inegală, adesea lacunară, putând fi asemănate atât cu răspunsurile unui copil normal, cât și cu cele ale unui copil cu deficiență mintală; - are
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
spațiului - copilul nu respectă forma, mărimea, proporția, orientarea, manifestă imprecizie în înțelegerea sarcinilor școlare, nu conservă cantitățile, îi este afectată reversibilitatea gândirii; - unele simptome de anomalie în ceea ce privește fluxul ideatic, baraje ale gândirii sau lapsusuri, încetineală în gândire - copilul cu intelect liminar rezolvă sarcinile școlare doar până la un anumit nivel de complexitate și abstractizare, nivel peste care acesta prezintă în mod sistematic insuccese școlare; - dificultăți în realizarea activităților de analiză și sinteză, comparație, abstractizare, clasificare etc. cu conținut semantic și simbolic - la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
afective, hiperactivitate motorie, instinctuală și emotivă, tulburări de comportament pe fondul trăirii lipsei de eficiență școlară, autocontrol redus, incapacitate de stăpânire a impulsurilor primare, teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; - integrarea școlară a copiilor cu intelect liminar este posibilă în condițiile diferențierii și individualizării curriculumului (conținuturile educației, metodele și procedeele didactice, mijloacele de învățământ, criteriile de evaluare să fie adecvate potențialului intelectual și aptitudinal al copilului, iar accentul să fie pus pe formarea și consolidarea competențelor sociale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de evaluare să fie adecvate potențialului intelectual și aptitudinal al copilului, iar accentul să fie pus pe formarea și consolidarea competențelor sociale ale acestuia; după perioada de adaptare la viața școlară, în profesie și în viața socială, subiecții cu intelect liminar reușesc să se integreze destul de bine, ștergându-se, relativ, diferențele dintre ei și subiecții cu intelect normal). Deficiența mintală de gradul I (deficiența mintală ușoară), concept sinonim cu debilitatea mintală (în context psihiatric) și insuficiența mintală, introdus în literatura de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu intelect normal). Deficiența mintală de gradul I (deficiența mintală ușoară), concept sinonim cu debilitatea mintală (în context psihiatric) și insuficiența mintală, introdus în literatura de specialitate în 1909 de Dupré, are un înțeles ce acoperă intervalul cuprins între intelectul liminar și deficiența mintală moderată. Psihometric, se definește prin coeficientul de inteligență cuprins între 50/55-70/75, corespunzător mecanismelor operaționale ale gândirii specifice vârstei mintale de 7‑9 ani. Reprezintă o insuficiență mai mult sau mai puțin evidentă a dezvoltării inteligenței
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
autentice”, doamna T. este îndemnată, cu aceeași convingere, să scrie fără „stil” și chiar fără „talent”, în cea mai polemică și deconcertantă viziune asupra actului creator din literatura noastră: „Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simțit, ceea ce a gândit, ceea ce i s-a întâmplat în viață, lui și celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor neînsuflețite. Fără ortografie, fără compoziție, fără stil și chiar fără caligrafie.” Ceea ce vizează, în chip
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
săpun, în editura revistei „Cuvântul românesc”. Scrise în clipe de suferință atroce, de disperare și de năzuință spre lumină, versurile poartă pecetea calvarului carceral. Este strigată aici deznădejdea unei generații răstignite, amărăciunea unei despărțiri ce pare definitivă, ca în poemul liminar: „Iată,/ tinerețea mea zbuciumată!// Anii mei/ de trei ori în necazuri trăiți,/ dar în bucurii niciodată,/ odihnesc aici”. Cu acul pe săpun este o carte de poezie densă, mărturie, rugă, blestem și litanie, rod al unor ani de încercări inimaginabile
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
laturi, manifestate la el în patosul cu care atacă probleme grave ale trecutului sau ale prezentului, respectiv în realismul ironic, agorafil și locvace. Nu întâmplător culegerea Scriitorincul (2001) se încheie cu un amplu eseu despre Caragiale, unde acesta este definit, liminar, în ecuație cu poetul național, preocuparea pentru comediograf fiind reflectată și de colaborarea la Bibliografia I.L.Caragiale (I-II, 1995-1997), operă a unui colectiv coordonat de Marin Bucur în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Scriitorincul reunește articole
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
și în acest spirit. Ele au apărut inițial ca prefețe sau postfețe ale unor cărți care treceau o primă barieră culturală prin traducere, având - cel puțin în opinia mea - nevoie și de o traducere culturală. În mod ideal, intervențiile mele liminare trebuie citite împreună cu operele care leau prilejuit, precum și cu acelea pe care le mobilizează. Toate, dacă mi se permite o pedanterie naratologică, formează un vast metatext interactiv, indispensabil înțelegerii unor problematici atât de complexe și dificile ca acelea dezbătute de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
prieteniei, iubirii și erotismului, dar fără a face altminteri elogiul vreunei pasiuni anume dintre multele pe care le discută. Numeroase alte comentarii, studii monografice pe cât de substanțiale, pe atât de scurte - incluse uneori în volume colective, alteori apărute ca texte liminare -, care ar trebui editate mai sistematic, întregesc producția intelectuală a lui Bloom, încă insuficient analizată în ansamblu. Excepția este frumosul Denkschrift coordonat de Michael Palmer și Thomas L. Pangle, cu un titlu atât de potrivit: Political Philosophy and the Human
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din 1934 („un mare poet, și un poet complect”, care „a pus piciorul în lumea cealaltă și calcă pământul inconsistent al făgăduinței”), avea să-i aducă elogii peremptorii din partea criticii. Conform adecvatei caracterizări formulate de poetul însuși în niște însemnări liminare, oarecum pretențioase și calofile, totuși impunătoare prin seriozitate, poemele din Cântarea cântărilor „nu sunt nici o traducere, nici o adaptare, nici o versiune, ci texte pe un pretext biblic”, pretext de la care s-a străduit să preia „îmbinarea de eglogă și de psalm
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
aici apar și cronici la două cărți tipărite la București: Căderea în lume de Constantin Țoiu și Minima moralia de Andrei Pleșu. În numărul 9-10/1989 este publicat poemul alegoric Arcadia, scris în 1950 de Tudor Vianu, cu o „notă liminară” de Ion Vianu. În același număr, Gelu Ionescu comentează o carte a lui Ștefan Cazimir, Nu numai Caragiale. Într-un număr ulterior atrag atenția două importante eseuri: Violența răului la Paul Goma de Lucian Raicu și Despărțirea de eminescianism de
CAIET DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286001_a_287330]