12,206 matches
-
Emil Brumaru Din nou în miezul crinilor enormi... Din nou în miezul crinilor enormi Tu m-ai lăsat să-ți umblu sub veșminte Atît de liniștită că de-abia Se auzea suflarea ta fierbinte Blînd înalțîndu-ți sînii ca pe-o nea Ce a căzut și-acum se urcă iară, Spre-a n-o topi cu îndrăzneala mea, În raiul parfumat de-odinioară, Unde ucigător de pur
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
care uiți, ești uitat. În care din tine nu mai rămîne decît un abur Care se destramă, încet. Nici o urmă în aer, pe masă, pe covor, în piele. Nici o urmă pe cearceafurile proaspăt spălate. Doar oboseala. Nesfîrșită. Oboseala. O duminică liniștită Ea îmi tăia creierul în felii subțiri, subțiri. Cuțitul era bine ascuțit, purta mănuși transparente De plastic. Nu se mînjise de sînge Aproape deloc. E-o bună gospodină. Nu face Nimic de mîntuială. Eu zăceam sub chiuvetă, cu capul băgat
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
spus încercînd Să nu fac o tragedie din ce se petrece Nu știam că era pe ducă și așteapta Sînge din sîngele meu. Acum, cînd mă apropii de sfîrșit Acum, cînd mă apropii de sfîrșit Aș putea să-mi spun liniștită Pămînt ești și în pămînt vei merge, Dar de unde atîta liniște Cînd pămîntul a ajuns Un fel de groapă de gunoi Prin care scormonesc deopotrivă Șobolani și oameni ca noi Înzestrați cu două mîini Și cu două picioare Și cu
Poezie by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/7059_a_8384]
-
și-n-cepu să asculte foșgăiala gângăniilor pe sub frunze și zgomotele care anunțau începutul zilei: trecerea pescarilor înspre golf și mersul pe vârfuri al pisicilor africane, care împânziseră curtea, forfota păsărilor de mare și, bineînțeles, plesnetul valurilor la țărm, fiindcă Mediterana era liniștită, după două nopți de furtună. Își îndreptă spatele. Litania rugăciunii se stinse, ca ecoul unui pahar atins în cădere. Auzi numai vântul pentru o clipă și, dintr-o dată, soarele se înălță cu un cap pe deasupra mării, strălucind orbitor și țesând
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
meu arde/ iată în stradă/ de câte ori eu/ gândesc mai liniștit// unde sunt acum/ înfrățite fericit/ pagina albă din carte/ și pagina plină de tot// ce carte stelară este/ aerul nostru domesticit/ atât de albastru// cum pot eu acum/ să mănânc liniștit/ din piatra Muntelui liber// o pădure incendiată sau/ un râu înghețat întreg/ trăiesc în mine un echilibru/ ca cerul senin/ și broasca țestoasă". Trăind în același timp într-un dublu areal lingvistic, geografic și afectiv-ficțional, româno-sârb, Adam Puslojio are puterea
De la Adam citire by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8070_a_9395]
-
-le... Somnul de dimineațî Mai rămâi în somnul tău de dimineață, Maria, Voi alunga soarele și vrăbiile, Foșnetul frunzelor, voi călca înlăuntrul meu, voi fura liniștea din catedrale, voi amăgi câinii să nu latre cu carne fragedă, voi picta oceane liniștite voi scrie poeme fără punctul final de teamă să nu cadă, rostogolindu-se... Mai rămâi în somnul tău de dimineață, Maria, O, somnul acesta te naște ca o adiere pentru focurile de peste zi... Fructe oprite Ființei tale spune-i bun
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
în toată opera domniei voastre." " S-ar putea" - răspunde Etiemble neglijent, nu e treaba sa, vrea să spună, să se lanseze în considerații - el se mulțumește să relateze ce a fost, să expună și, desigur, să se expună... Tonul e liniștit, senin, contrastând nu fără puternic efect cu insolitul mărturisirii - dure. Etiemble, sau vorbirea pe șleau. "Ca toți elevii internatelor..." Întrerup transcrierea, nu pot trece ușor peste cuvântul "toți", da, toți (s. n.), nu o parte din ei, nu doar unii! - și
Rezistența la neadevăr by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8352_a_9677]
-
din ^46, în decembrie ^47... Tezaurul Dinspre lac adia o răcoare binevenită. - îți dai seama - îmi spunea însoțitorul meu - că noi călcăm acum pe aur? Lingouri, bijuterii, diamante, hârtii de valoare, acte de proprietate, averi fabuloase. Mergeam pe o stradă liniștită, prin cartierul băncilor din Lausanne. Poate că exagera, dar mi-a adus aminte de tezaur. ...Din marea rotondă a băncii se cobora pe o scară până în fața unei porți negre, masive, de oțel, cu două broaște sub un volant de
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
mijlocită de „descîntece băbești”, de o „magie” plurimilenară, saturată de înfățișările familiarului rustic (așa cum faraonii nu se puteau despărți de slugile și confortul lor nici în piramide, țăranul nu se poate despărți de factorii ocupației și orizontului său domestic): „stai liniștită, nu e decît un exercițiu de pregătire... Cu/ acea forță care alină corpurile/ cerești, intră/ pe geamul zăbrelit: înfăcărarea ei nu ține de multă vreme./ Cu aceeași senzație de dezgust, în mijlocul/ unei harababuri de neînchipuit. Încărcată de relicve și descîntece
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
Hasnaș, și alții care-i ziceau lui Eminescu „maestre” și el râdea, bătându-i pe umăr. Cât a stat la Șuțu, eu cel putin nu l-am văzut altfel decât scriind. Scria toată ziua, coli peste coli, si era foarte liniștit. Dar soarta a făcut Însă că Într-o zi să-l văd murind, aș putea zice, pe brațele mele... Venisem la Șuțu, cam pe la 3 după amiază. Pe la vreo 4, cum era cald În cameră, Eminescu zice uitându-se lung
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
dacă nu de la Pragul sărăciei noastre? Închis paranteza. Ninge, domnule, drumuri înzăpezite, uitlaje înghețate, începutul unui an electoral... Și câte altele! De Mona Nicolici ne arde nouă ? Nici un pic de patimă, nici o promisiune, nici o încruntare, nici o acuzație... Nimic, fratre! Totul liniștit, totul normal - povestea vieții unei prezentatoare de televiziune, văzută roz și trăită gri de cele mai multe ori, cu încrâncenări, cu revolte, cu renunțări, cu reveniri, cu lupte aprige cu sine și cu alții, mai totul sub teroarea aparatului de filmat, totul
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
Alcesta de la Teatrul Național din Cluj. Experimentul lui Iov de la Sibiu și Tragica istorie a Doctorului Faust de la Teatrul Maghiar din Cluj, de pildă, sînt pentru mine și două provocări culturale, asupra cărora poposesc adeseori în momentele de căutare interioară. Liniștită. Regăsirea, uneori, a sinelui sau cu sinele, poate produce clipa de înțelegere a fragmentelor din parcursul dat. Credința absolută, și nu doar cea religioasă, într-un principiu, într-o idee, într-un om, face parte, la urma urmelor, din sublimul
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
lume, și așteptînd „dezlegarea problemelor” de la sine. Și iată, în continuarea celui de mai sus, pasajul esențial (mult mai rar citat decît altele, ignorat complet de Lovinescu în monografie) pe care criticii ideii lui Maiorescu l-ar fi putut iscăli liniștiți: „Așa însă nu este situațiunea noastră. Timpul dezvoltării ne este luat, și tema cea mare este de-al înlocui prin îndoită energie. Tot ce este astăzi formă goală în mișcarea noastră publică trebuie prefăcut într-o realitate simțită, și fiindcă
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
în evidență. Dimpotrivă, parcă grija lui principală era să nu fie băgat în seamă. Cînd vorbea, o făcea cu propoziții scurte, economicoase, precise, rotunjite ceremonios. politicos, deferent, parcă-și cerea scuze că îndrăznește, dar - în același timp - avea un aer liniștit, de om sigur pe ce are de spus. Nu se aventura în afirmații cu mari pretenții culturale, deși disimula un cititor compentent și pasionat (era absolvent de istorie). Comunicînd minimal, reușea - totuși - să-ți transmită că te urmărește, te înțelege
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
ultima vreme fuseseră înfăptuite de agenți umani, așa încît aproape uitase că mai exista și o întreagă altă categorie de nenorociri. - Și de ce n-ai avut niciodată ochi? - Așa a fost să fie. - Mă rog, a comentat Inman. Pari foarte liniștit. Mai ales pentru un om despre care s-ar spune că niciodată nu s-a bucurat de partea mai bună a vieții. - Poate că dacă mi-ar fi fost dat să arunc o privire asupra lumii și după aceea mi
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
Ei bine, există muzici care uimesc prin graiul lor, împărtășindu-și splendorile, care impresionează prin bogăția lor, slăvindu-și atât aparențele, cât și esențele. Sunt muzicile care clamează, care perorează, care impun. Și pe deasupra îți sar în urechi, perturbând cursul liniștit, rectiliniu al istoriei muzicii. Căci ele deturnează paradigmele stilistice, ajustează gustul estetic, ameliorând sau, dimpotrivă, înrăutățind forța de impact a artei sunetelor asupra însăși naturii umane. Or, cu ce putem asocia aceste muzici dacă nu cu semnul exclamării ? 15. De
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
să mă trateze ca fiu și asta îmi punea o bară între picioare, la figurat. Vreau să spun că-mi era interzis să mă deplasez liber în mine însămi, unde eram toată captivă, sufocată, incapabilă să mă aștern la drum liniștită spre tot adevărul meu simplu, interzis să știu că puteam foarte bine să nu fiu o coioasă, fără ca pentru asta să fiu anormală în viitoarele mele rămășițe pământești sau la tărtăcuță." Figura mamei pierdute, reconstituite dintr-o fotografie veche, pe
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
Streinu (...) este o condiție mai generală a criticii, nu numai în planul moral, dar și în cel al realizării estetice și se lasă citit în aerul de obiectivitate - în sine frumoasă și infinit sugestivă - al paginii lovinesciene, în Ťmersulť ei liniștit, netulburat, potrivit unui simț intern al legitimității celor scrise. Deoarece interesul extraliterar, meschin, fie și drapat cu toga detașării, impietează asupra "realizării estetice", conturbă "simțul intern" al celor scrise, le delegitimează, dovedind că biografia defectuoasă se deversează inevitabil în operă
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
jocul celorlalți și care urcă tensiunea, rigoarea, emoția la cote remarcabile. Mă uit pe geam. Ne apropiem de capătul cursei. Geamurile sînt complet aburite acum. Ce idee, ce călătorie, ce lumi! Cîtă ironie! Și a sorții... "Da, Doamne. Să stau liniștit. Ca un azil de bătrîni. Cu toții nemișcați. Aproape aliniați. Cu părul albindu-le numai pe-o parte, cum crește mușchiul pe copaci. Dar arătînd răsăritul. Așa să mă prindă sfîrșitul. Nici mai, nici chiar, nici prea, nici foarte. Și nici măcar
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
făcut. Soluția poate fi, de la caz la caz, invocarea unui strămoș preot, pentru iertarea de păcate sau, mai simplu, un "nu tot țipați la mine, că voi nu știți, ăștia mucoși de acum...", aruncat cu "superioritatea" pățitului. Între vremea (încă) liniștită de atunci și vremea (deja) liniștită de acum a trecut o revoluție, descrisă în carte întîi din perspectiva agitației de pe margine, a telefoanelor "conspirative", a parolelor. Ceea ce pare a fi, la prima vedere, un joc de societate înrudit de aproape
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
la caz, invocarea unui strămoș preot, pentru iertarea de păcate sau, mai simplu, un "nu tot țipați la mine, că voi nu știți, ăștia mucoși de acum...", aruncat cu "superioritatea" pățitului. Între vremea (încă) liniștită de atunci și vremea (deja) liniștită de acum a trecut o revoluție, descrisă în carte întîi din perspectiva agitației de pe margine, a telefoanelor "conspirative", a parolelor. Ceea ce pare a fi, la prima vedere, un joc de societate înrudit de aproape cu zeflemelele, sau cu poezioarele cu
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
Cu siguranță că nu exista nici o servitoare, dar nu avea importanță. Era aproape întuneric și în casă nu fusese aprinsă nici o lampă. Un fotoliu se afla în fața unei sobe englezești, unde se zărea flacăra unui foc de cărbuni. Atmosfera era liniștită și caldă, puțin cam apăsătoare. Doamna Lucile se deplasa de la un comutator la altul și lămpile se aprindeau, toate acoperite de abajururi albastre sau roz. - Așezați-vă... Aveți cumva vești despre fratele dumneavoastră? Maigret aproape că uitase povestea cu fratele
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
termină cu adevărat iubirea?) Într-un foarte frumos roman despre o foarte frumoasă poveste (posibilă) de dragoste, Raymond Federman spune sec: "Majoritatea poveștilor de dragoste sunt cam șubrede la început și dezastruoase la sfârșit. Pe la mijloc au unele momente mai liniștite." Despre dezastrul de la sfârșit scrie memorabil undeva și Marguerite Yourcenar: "Despărțirea de o ființă iubită nu e doar o catastrofă emoțională, ci și una metafizică: comment comprendre le mot départ, le mot absence?" Ei bine, Kaufman acest moment dramatic îi
Chinul eternei dimineți de dupa dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12242_a_13567]
-
citate, cine știe), cu caracter percutant etc. Fluctuațiile pe care le au alte reviste, cu schimbarea ponderii, de la număr la număr, în raportul dintre cultural și literar, spre exemplu Observatorul cultural, nu există în Dilema veche, rețeta e neschimbată, cititorul liniștit. Plus că rubrica zilnică șzilnică ?!, n.m., Cronicarț în ziar șcare ziar?ț îți oferă, ca redactor, excelenta perspectivă a unui volum solid de eseuri după doi ani de muncă relaxat neacademică". Nu știm cîți ani de muncă nerelaxat academică îi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
fiu în stare să merg. Firește, n-avea de gînd să mă care, beat, prin tot orașul. (Dar nici nu putea să mă părăsească oriunde.) În asemenea cazuri, nu se alege o intersecție sau un gang, ci un loc mai liniștit, mai izolat. Să scapi de tovarășul de băutură, dar el să nu se împleticească în urma ta pe stradă, să strige și să te înjure din urmă, să facă scandal. Nu, nu, într-un loc liniștit. ș...ț Ciubisov a pornit
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]