133 matches
-
6. Materialul de construcție a locuințelor din Țibănești în această zonă a Moldovei, încă din neoliticul timpuriu au fost identificate vestigiile unor locuințe de suprafață, de formă dreptunghiulară, construite dintr-un schelet de trunchiuri subțiri, din împletitură de nuiele, din lipitură de lut amestecat cu paie, iar deasupra se punea un acoperiș din trestie realizat în două ape. Paralel s-au folosit însă, și bordeiele până la mijlocul neoliticului, după care au predominat locuințele de suprafață. În neoliticul mijlociu se renunță la
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
antreul. Casa noastră nu avea podele de lemn. Era „pardosită” cu lut, cu pământ. Această „pardoseală” se strica repede, și se transforma în praf, dacă nu se refăcea la timp. După ce ne culca pe toți, ca să nu mai umblăm peste lipitura nouă până se întărea, uda pe jos, mătura, și apoi frământa cu mâinile „pământ galben”amestecat cu balegă de cal, pe care, tot cu mâna făcută ca un căuș îl întindea pe toată suprafața camerei. Avea mămica, și la această
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
plein air), cele de a sculpta (m-am apropiat de configurația unui urs din lemn, însă prea multe crestături de briceag adunasem pe degete pentru un lucru atât de neînsemnat!), de a modela măști în tehnică papier-mâché (formă din argilă, lipituri din mii și mii de fărâme de ziar, sugative, caiete de elev ,,casate" sau pur și simplu...sacrificate pentru lucruri mai... importante; nu e așa că arta cere jertfe?) deci, aceste și alte intenții țineau de o autodidaxie ingenuă, ceea ce însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
neolitic. în perioada numită neolitic, apar ocupații noi: creșterea vitelor, agricultura, olăritul și meșteșugurile casnice. Societatea neolitică este o societate de producători de bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din resturi vegetale (stuf, paie, fân), sate așezate pe terasele râurilor, unde exista posibilitatea apărării în fața atacurilor altor grupuri neolitice. Noile ocupații au dus la apariția unor noi culte, având punctul de plecare în adorarea Soarelui, legate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până se făcea o compoziție
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spălat rufe și baie. De regulă, casa se construiește pe o temelie din piatră, dar sistemul mai vechi presupunea o structură de pari bătuți în pământ, între acești pari se făcea o împletitură de nuiele peste care se aplica o lipitură de lut cu pleavă. Se făcea un acoperiș conică cu deschidere în vârf pentru a ieși fumul din vatra așezată în mijlocul încăperii. Nu era un pod care să despartă spațiul de locuit de acoperiș. Și la acest tip de locuință
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ieși fumul din vatra așezată în mijlocul încăperii. Nu era un pod care să despartă spațiul de locuit de acoperiș. Și la acest tip de locuință și la casa casă, de asemenea era din pământ bătătorit, peste care se aplica o lipitură din lut galben amestecat cu balegă de cal, ca să nu crape. Când structura locuinței s-a complicat și diversificat, s-a construit un tavan din grinzile transversale peste care s-a bătut scândura. Tavanul era vopsit, iar grinzile puteau fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
altele, se aplica un rând de nuiele de 4-5 cm în diametru pe pereți și pe plafon (se putea folosi și scândură) prinse în cuie făcute de meșterul fierar, până la fabricarea cuielor la scară industrială, peste care se aplica o lipitură din lut galben cu pleavă, se lasa să se usuce bine și apoi urma finisarea, fețuiala, cu un strat subțire de lut amestecat cu balegă de cal ca să nu crape. Se aplicau două varuri albe. Pentru o izolare termică mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuiește la București). Desigur că menționează corect proveniența izvoarelor și a pozelor, decontându le. Cu drag o să vă trimit unele din lucrările mele. Pentru moment nu am În casă decât un exemplar din cartea despre Vaslui dar este exemplarul cu lipituri de poze și recenzii - deci cel de uz intern. Am scris să-mi mai trimită. Pentru Eugen Dimitriu, Încă o dată: felicitări și mulțumiri. Melanica </citation> <citation author=”OSTAP Melania” loc=”Iași” data =”nedatată, aprox. iunie 1981”> Dragii mei, În sfârșit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
în mînă, Nelu Arbore stă plecat asupra unui circuit imprimat, privindu-l atent, trăgînd din cînd în cînd cu coada ochiului la schema așezată alături. Intrați, intrați, îmi strigă fără să mă privească. Un moment numai, să mai fac o lipitură... Tot cu "lipiturile", Ioane, de cînd te știu, îi zic. Mai privește o dată schema, scoate pistolul din priză, îl pune pe suport, apoi se ridică întinzîndu-mi mîna: Noroc, Mihăiță! Ia loc. Nu vreau să te rețin, Ioane; văd că ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Arbore stă plecat asupra unui circuit imprimat, privindu-l atent, trăgînd din cînd în cînd cu coada ochiului la schema așezată alături. Intrați, intrați, îmi strigă fără să mă privească. Un moment numai, să mai fac o lipitură... Tot cu "lipiturile", Ioane, de cînd te știu, îi zic. Mai privește o dată schema, scoate pistolul din priză, îl pune pe suport, apoi se ridică întinzîndu-mi mîna: Noroc, Mihăiță! Ia loc. Nu vreau să te rețin, Ioane; văd că ai de lucru. Lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
scrise. Nu contează subiectul: poate fi o narațiune de dragoste, o cronică istorică, un roman-eseu, o proză de "notație intimistă". Mă interesează doar ca story-ul să fie bine articulat, fraza expresivă și adevărul revelat să nu-mi dea impresia unei "lipituri" artificiale, născute din simțul estetic sau parti-pris-ul ideologic al autorului. Ar rezulta, din descrierea de mai sus, că, îmbătrânind, am devenit partizanul demodatului realism (fie el și psihologic) de tip Dickens, Dostoievski, Hardy, Flaubert, Tolstoi ori Cehov. Nici vorbă. Constat
Cine va scrie marele roman românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7612_a_8937]
-
reface din detalii mici amintirea unui sentiment mare: venerația față de unul din cele mai frumoase orașe din istoria Europei. Informația volumului impune prin seriozitate, ca și arta autorilor de-a o îmbrăca într-o haină epică plăcută ochiului. Rezultatul este lipitura cîtorva cioburi din stema imperială a capitalei lui Franz Josef, cioburi care au meritul de a face din atmosfera urbei împărătești un climat uman verosimil. Cititorul se simte ca într-o prăvălie cu parfumuri de lux, unde, după ce i s-
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
tot atâtea picioare, două fețe, patru urechi, două rușini și celelalte (...), tare îndrăzneți, se luau la luptă și chiar și cu zeii,... încât aceștia i-au despicat în două, - scurtez - să se învețe minte. Sarcina aceasta, cu tăieturile și cu lipiturile, îi revenise, bineînțeles, lui Apolon... Și de atunci, rupți în două cum erau, jumătățile astea se căutau între el, să se întregească. Iată amorul, ar fi încheiat autorul de comedii. Mai rămăseseră să ia cuvântul, Agaton și Socrate. Frumosul amfitrion
Eros ori Ura (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10865_a_12190]
-
răsturnări de evenimente, torente de referințe ocultate sau la vedere, altoiuri stilistice, efecte hilare, rezolvări fulminante, dar în special, colajul și citatul care recopiază gânduri, stârnind zgomotul de fond al evenimentelor în derulare). Amestecul de texte și pretexte, decupajele, clivajele, lipiturile, bricolajele ne amintesc faptul că în componistică s-a instalat o stare de urgență inter-textualistă. Dincolo însă de comicul imanent ori de reflexele ludice, experimentalismul tomnatic este bântuit de tragism, fiind mediul propice interiorizării situațiilor extreme, evenimentelor paradoxale ori a
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
la iveală. Aș vorbi mai degrabă despre corectitudine față de această punere în scenă cu apariții (mai mult sau mai puțin) episodice. Nu există excese, fie în zona plusului, fie în aceea a minusului. Cu o excepție: finalul (al doilea), o lipitură ciudată la felul în care au mers lucrurile pînă acolo. Toată povestea oarecum ridicolă și prețioasă, cu agentul rus și cel prusac, mi se pare că poate lipsi cu desăvîrșire. * Trupa lui Gonța, Eminescu și Timpul : Dan Puric (Eminescu), Carmen
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
de intuit că o asemenea întîmplare senzațională în sine dă naștere la o mulțime de interpretări. Interesant e cum sînt inserate aceste interpretări în narațiunea de bază, alături de considerații auctoriale, balade și descîntece. Montajul e simplu, simplist chiar, cu toate lipiturile la vedere. Nimic din trecerile insesizabile de la Mircea Eliade, nici o preocupare pentru tehnicile literaturii de gen. Vasile Andru își prezintă povestea sec, într-un stil copilăresc, brutal în directețea lui. La fel și interpretările. Vocea bătrînului a fost prorocire sau
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
uitasem cine sînt/ Care este natura acestui Eros ținut în cumpănă de tentația anihilării ființei? E una marcată de descompunere, tinzînd a trece în anorganic. Aidoma unei păpuși, trupul omenesc apare compus din părți "lipite", cu un accent grosolan al "lipiturii": Din două părți bine lipite pare să fie trupul său,/ Pe toate rotunjimile se simte locul de lipit,/ Pe însuși ochiul cu care se uită la noi,/ Pe însăși urechea cu care ne-a auzit. (...) Din două părți pare să
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
să nu avem ceva, mai ales că Similea era foarte frumoasă și dorită de toți. La început ne șicanam, apoi am început să ne apropiem din ce in ce mai mult, ne mai și pipăiam, pana ne-am cuplat de tot. A fost o “lipitura” în toată regula, o poveste de dragoste frumoasă, de care, acum, îmi aduc aminte cu plăcere”, a declarat Florin Piersic pentru WOWbiz.ro.
Florin Piersic a decis să spună adevărul: A fost un amor nebun by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/53754_a_55079]
-
credința poporului din Țara Românească, e un spirit rău, ca un zmeu, care intră noaptea pe coș sau horn în casele oamenilor, sub formă de șarpe și cu aparență de flacără și care chinuiește toată noaptea pre femeia ce are lipitură, adecă pre aceea care se scoală dimineața fără puteri, zdrobită de osteneală și cu vinețele pe corp. Femeia, care e cuprinsă de această ființă rea, simte pe tot corpul ei o mare greutate, mușcături, ciupeli și gîdilituri și, din cauza aceasta
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
a permis să „îmbogățească” un răspuns al meu la o anchetă literară cu un citat din Ceaușescu, nu doar fără să-mi ceară permisiunea, ci tocmai ca să mă mânjească. Asta mi-a facilitat luarea unei distanțe definitive de numita publicație. Lipitura de atunci sare în ochi, dacă cineva mai are răbdare să compare, sau dacă mai funcționează o minimă onestitate când faptele din trecut sunt judecate în contextul lor, și nu este uitat mecanismul perfid al acelor manipulări, în primul rând
Un răspuns neobedient by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2602_a_3927]
-
Sonata Kreutzer ș.a. - e excelentă și aduce un plus de forță filonului dramatic central. Primejdia discursivității e anulată prin dinamica și culoarea corurilor și dansurilor - în exces, totuși, în prima parte, bătînd spre musical și ușor spre kitsch, ca și lipitura spectaculoasă, "de efect", cu cei patru crai de Curtea-Veche în ninsoare de confetti. O contribuție importantă la frumusețea spectacolului o au decorurile, costumele, luminile și muzica. Știind cît de dificilă și trudnică e munca acestor profesioniști, s-ar fi cuvenit
Pei do dna! by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16239_a_17564]
-
sanctuare/ cu zestrea din urna maternă" (IV. Schisme); Uite, rănile mele rezista, rănile nu cad!/ Rănile renasc din nou, sunt valută forțe" (IV. Povară unei taine). Tragismul/angoasa/tentația de a scrie non-stop, marcajul periculos al lui "TREBUIE Să...", serialul lipiturilor/ bravurilor confesionale nu ajută, evident, arta manierista a poetului din O. Importante sunt dozele de autoironie, niciodată abandonate. Ele combat (cu succes) amorțirile spiritului! Important e că discursul liric dezvolta simboluri originale pentru o mult râvnita epopee izbăsesciană... (Gheorghe Izbăsescu
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
simpatetic interes, asupra muncitorului manual (făcuse el însuși parte din tagma), mîndru nu doar de priceperea lui, mergînd pînă la performanță, ci și de posibilele similitudini între "sudura" și "literatura": "Am cunoscut odinioară un lucrător de ăsudură, cum se cheamă lipitura fierului cu flacără de oxigen; un mic patron al unui atelier, pierdut în mahalalele mărunte ale periferiei. Crăpase în gospodărie un cazan, cîrpit de mai multe ori de savanții reputați ai meseriei și mă apropiam de iarnă cu mașina de
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
de caracterizare (în momentele importante, toate personajele stau cu spatele drept, rigid și tuturor ridurile li se atenuază ca prin farmec cînd urmează să spună ceva epocal), e imposibil să nu te enerveze dialogurile neverosimile, artificiale sau să nu observi lipitura fragmentelor de ziar care nu reușesc în ruptul capului să construiască atmosfera dorită. Și totuși, nu forma și nici scriitura nu sînt de amendat în primul rînd în cazul acestei trilogii. Cum, necum, lectura te prinde și se întîmplă chiar
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]