279 matches
-
concentra în vezicula biliară prin absorbția apei din compoziția sa (bila veziculară este de 5-10 ori mai concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
caz "limitată de perfuzie", în cazul moleculelor mari schimburile fiind, dimpotrivă, "limitate de difuzie". Nu trebuie uitat faptul că difuzia este un mecanism de transport la nivel molecular, bazat pe gradientul de concentrație, nefiind influențată de filtrare sau reabsorbție. Substanțele liposolubile trec ușor prin plasmalemă (coeficientul de partiție ulei/plasmă este un bun indicator pentru rata de difuzie). Acesta este și cazul gazelor respiratorii. Astfel, aportul de O2 la nivel celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Excreția Reprezintă funcția de eliminare a substanțelor nedorite, produse de procesele metabolice. Are loc la mai multe nivele. La nivel cutanat pentru apă, săruri, substanțe toxice, la nivel digestiv pentru deșeuri solide, compuși nedigerabili, produși de degradare ai hemoglobinei, xenobiotice liposolubile, la nivel respirator pentru dioxidul de carbon și apa obținute din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și produși ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și substanțe-deșeu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
piele, împreună cu cantități semnificative de sodiu și clor, uneori putând duce la fenomene de hiponatremie. Se poate ajunge până la un gram de azot ureic eliminate prin piele pe zi. Ficatul secretă 0,25 până la 1 L/zi de bilă. Substanțele liposolubile pot fi eliminate pe cale biliară, mai ales drogurile și metaboliții lor, mai ales dacă dimensiunea molecule depășește 300 daltoni, cu un optim secretor la 500 Da. Xenobioticele cu molecule mai mici pot fi eliminate mai eficient dacă li se mărește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
concentra în vezicula biliară prin absorbția apei din compoziția sa (bila veziculară este de 5-10 ori mai concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
caz "limitată de perfuzie", în cazul moleculelor mari schimburile fiind, dimpotrivă, "limitate de difuzie". Nu trebuie uitat faptul că difuzia este un mecanism de transport la nivel molecular, bazat pe gradientul de concentrație, nefiind influențată de filtrare sau reabsorbție. Substanțele liposolubile trec ușor prin plasmalemă (coeficientul de partiție ulei/plasmă este un bun indicator pentru rata de difuzie). Acesta este și cazul gazelor respiratorii. Astfel, aportul de O2 la nivel celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Excreția Reprezintă funcția de eliminare a substanțelor nedorite, produse de procesele metabolice. Are loc la mai multe nivele. La nivel cutanat pentru apă, săruri, substanțe toxice, la nivel digestiv pentru deșeuri solide, compuși nedigerabili, produși de degradare ai hemoglobinei, xenobiotice liposolubile, la nivel respirator pentru dioxidul de carbon și apa obținute din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și produși ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și substanțe-deșeu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
piele, împreună cu cantități semnificative de sodiu și clor, uneori putând duce la fenomene de hiponatremie. Se poate ajunge până la un gram de azot ureic eliminate prin piele pe zi. Ficatul secretă 0,25 până la 1 L/zi de bilă. Substanțele liposolubile pot fi eliminate pe cale biliară, mai ales drogurile și metaboliții lor, mai ales dacă dimensiunea molecule depășește 300 daltoni, cu un optim secretor la 500 Da. Xenobioticele cu molecule mai mici pot fi eliminate mai eficient dacă li se mărește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
concentra în vezicula biliară prin absorbția apei din compoziția sa (bila veziculară este de 5-10 ori mai concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
caz "limitată de perfuzie", în cazul moleculelor mari schimburile fiind, dimpotrivă, "limitate de difuzie". Nu trebuie uitat faptul că difuzia este un mecanism de transport la nivel molecular, bazat pe gradientul de concentrație, nefiind influențată de filtrare sau reabsorbție. Substanțele liposolubile trec ușor prin plasmalemă (coeficientul de partiție ulei/plasmă este un bun indicator pentru rata de difuzie). Acesta este și cazul gazelor respiratorii. Astfel, aportul de O2 la nivel celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Excreția Reprezintă funcția de eliminare a substanțelor nedorite, produse de procesele metabolice. Are loc la mai multe nivele. La nivel cutanat pentru apă, săruri, substanțe toxice, la nivel digestiv pentru deșeuri solide, compuși nedigerabili, produși de degradare ai hemoglobinei, xenobiotice liposolubile, la nivel respirator pentru dioxidul de carbon și apa obținute din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și produși ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și substanțe-deșeu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
piele, împreună cu cantități semnificative de sodiu și clor, uneori putând duce la fenomene de hiponatremie. Se poate ajunge până la un gram de azot ureic eliminate prin piele pe zi. Ficatul secretă 0,25 până la 1 L/zi de bilă. Substanțele liposolubile pot fi eliminate pe cale biliară, mai ales drogurile și metaboliții lor, mai ales dacă dimensiunea molecule depășește 300 daltoni, cu un optim secretor la 500 Da. Xenobioticele cu molecule mai mici pot fi eliminate mai eficient dacă li se mărește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fenomenul de carență (1906) și boala de carență, lărgind aria patologiei. între aceste date, Gabriel Emil Bertrand (1867 - 1962) cercetează unele carențe oligometalice, iar Willcock, Thomas B. Osborne, Johann Mendel anumite carențe de aminoacizi. Unele vitamine sunt hidrosolubile, altele sunt liposolubile. între primele se înscriu cele din grupa B, primul descoperitor fiind Christian Ejkman (1858 - 1930) medic fiziolog olandez și deținător al Premiului Nobel (1929). El a observat că porumbeii de Java, mâncând orez decorticat se îmbolnăvesc. Deducția a fost logică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ascorbic a fost realizată de Howarth și Reichstein (1933). Tot Szent Györgyi descoperă vitamina P, care asigură permeabilitatea capilară, respirația cutanee. Este constituent al coenzimei A. Lipsa ei dă hemoragii. Se află în ficat, ou, drojdie de bere. Între vitaminele liposolubile, D este leacul rahitismului. Încă din 1827, Bretonneau recomanda uleiul ficatului de pește în tratarea rahitismului. Izolarea vitaminei D însă a fost realizată în 1921 de Alvin Max Pappenheimer și Mac Collum, biochimiști americani. în 1924 Hess și în 1926
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în legume, ciuperci, arahide, drojdie, ciocolată. Nevoia zilnică e de 10 mg. Vitamina M este necesară în sinteza nucleoproteinelor și în hematopoeză. E asimilată acidului folic. Absența ei dă anemie, denutriție, la copii duce la tulburări de creștere. Între vitaminele liposolubile sunt și vitamine de coagulante, însemnate cu simbolul K, descoperite între 1930 și 1936 de danezul Heinrich Dan. Descoperirea substanțelor antagonice vitaminei K a permis realizarea medicamentelor anticuagulante ca dicumanolul, descoperit de americanul biochimist Karl Paul Link (n.1901) și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din trigliceride cu punct de topire ridicat); periferică sau membrana globulei (asigură stabilitatea globulei de grăsime și o oarecare acțiune antioxidantă). Principalele lipide din lapte sunt trigliceridele (98-99% din faza grasă a laptelui), alături de care se găsesc și unii compuși liposolubili: * fosfolipidele (0,2-1,0%) predomină lecitina, cefalina și sfing°mielina; * sterinele (0,2-0,4%) colesterina și lanosterina; * pigmenții carotenoidele; * vitaminele liposolubile (0,1-0,2%) A, D2, E și K; * acizii grași liberi (0,1-0,4%). 4. GLUCIDELE. Conținutul de glucide
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
Principalele lipide din lapte sunt trigliceridele (98-99% din faza grasă a laptelui), alături de care se găsesc și unii compuși liposolubili: * fosfolipidele (0,2-1,0%) predomină lecitina, cefalina și sfing°mielina; * sterinele (0,2-0,4%) colesterina și lanosterina; * pigmenții carotenoidele; * vitaminele liposolubile (0,1-0,2%) A, D2, E și K; * acizii grași liberi (0,1-0,4%). 4. GLUCIDELE. Conținutul de glucide din lapte nu este influențat de alimentația asigurată, dar scade în caz de îmbolnăvire a ugerului. Principala glucidă din lapte este
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
la temperaturi de peste +76°C favorizează apariția „reacțiilor Maillard”, care dau culoarea brună a laptelui, cu atât mai intensă, cu cât temperatura este mai mare; la temperaturi de peste +170 °C, laptele se caramelizează complet. 5. VITAMINELE. Laptele conține atât vitamine liposolubile (se concentrează în smântână, unt și brânzeturi grase), cât și hidrosolubile (trec în laptele smântânit, zer și zară), a căror concentrație variază în limite largi, sub influența a numeroși factori (alimentație, anotimp, expunerea laptelui la soare, tratamentul aplicat laptelui etc
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
concentrează în smântână, unt și brânzeturi grase), cât și hidrosolubile (trec în laptele smântânit, zer și zară), a căror concentrație variază în limite largi, sub influența a numeroși factori (alimentație, anotimp, expunerea laptelui la soare, tratamentul aplicat laptelui etc). Vitaminele liposolubile * vitaminele A (A1, A2, Retinol 1, Retinol 2) dau culoarea galbenă a grăsimii din lapte. Sunt distruse aproape în totalitate prin oxidarea grăsimilor și parțial (10-20%) prin pasteurizare/sterilizare; activitatea lor mai este afectată de lumină și de acidifierea laptelui
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
caolin) și organici (gume, metilceluloza MC, carboximetilceluloza sodică CMC-Na, pectine, alcool polivinilic APV, polivinilpirolidona PVP, amidonuri modificate, carbopoli, glicerina, siropul simplu și PEG 400 și 600). Unguentele ridică problema naturii bazei care poate fi extrem de complexă. Astfel, bazele de unguent liposolubile se obțin din grăsimi și uleiuri naturale (ceară, ulei de floarea soarelui, ulei de măsline, cetaceum) și a hidrocarburilor geluri (vaselină, ulei de parafină, parafină solidă). Pentru obținerea bazelor de unguent hidrofile se folosesc coloizii hidrofili anorganici (bentonită, aerosil și
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
folosesc coloizii hidrofili anorganici (bentonită, aerosil și hidroxid de aluminiu coloidal) și coloizi hidrofili organici (amidon, pectine, alginat de sodiu, derivați de celuloză, APV, PVP, carbopoli). Problema excipienților este de o mare însemnătate și în analiza supozitoarelor. Se folosesc excipienți liposolubili (trigliceride, untul de cacao, uleiuri și grăsimi hidrogenate, massupol, lassupol, twen 61, suposstal etc.) și excipienți hidrosolubili (masă gelatinoasă, PEG), iar ca substanțe adjuvante le menționăm pe acelea care măresc vâscozitatea (aerosil, bentonita, stearații de aluminiu și calciu, lecitina), care
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
fi: unguente-soluții, unguente-emulsii, unguente-suspensii sau unguente cu mai multe faze. Dacă faza dispersată depășește 25% din masa unguentului, unguentele-suspensii sunt denumite paste. Dacă faza apoasă depășește 10% din masa unguentului, unguentele-emulsii sunt denumite creme. Bazele de unguent pot fi: baze liposolubile (grase), baze emulsii (apă în ulei și ulei în apă) și baze hidrosolubile. Descriere Unguentele trebuie să aibă un aspect omogen și să prezinte culoarea și mirosul caracteristice componentelor. Omogenitate Unguentul întins în strat subțire pe o lamă de sticlă
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
sau dizolvare Intr-un flacon conic de 100 ml, care conține 50 ml apă menținută la temperatura de 37 ± 2 0 C se introduce un supozitor. Flaconul se agită prin ușoară rotire o dată la 5 minute. Supozitoarele preparate cu baze liposolubile trebuie să se topească în cel mult 30 de minute, iar cele preparate cu baze hidrosolubile trebuie să se dizolve în cel mult o oră. Pot rămâne în flacon particule de substanțe active și substanțe auxiliare nedizolvate. Uniformitatea masei Se
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]