778 matches
-
Lipovenii din Lespezi și-au menținut tradiția religioasă ortodoxă pe rit vechi (au biserică proprie), limba și portul, respectate însă din ce în ce mai rar de tineri. Cuvântul lipovean vine din rusă, „lipa”însemnând tei, din lemnul căruia sunt realizate numeroase obiecte gospodărești. Lipovenii sunt de altfel buni lucrători ai pământului, fiind recunoscuți mai ales pentru culturile de zarzavaturi și legume. În 1930, în recensământul armatei figura o singură persoană lipoveană, pentru ca în 1956 să nu fie înregistrat niciun etnic rus. În 1966, erau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din rusă, „lipa”însemnând tei, din lemnul căruia sunt realizate numeroase obiecte gospodărești. Lipovenii sunt de altfel buni lucrători ai pământului, fiind recunoscuți mai ales pentru culturile de zarzavaturi și legume. În 1930, în recensământul armatei figura o singură persoană lipoveană, pentru ca în 1956 să nu fie înregistrat niciun etnic rus. În 1966, erau din nou 113 lipoveni, ca în 1977 să dispară complet din evidențele oficiale. Abia în anul 1992 au apărut din nou 119 persoane care și-au asumat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
buni lucrători ai pământului, fiind recunoscuți mai ales pentru culturile de zarzavaturi și legume. În 1930, în recensământul armatei figura o singură persoană lipoveană, pentru ca în 1956 să nu fie înregistrat niciun etnic rus. În 1966, erau din nou 113 lipoveni, ca în 1977 să dispară complet din evidențele oficiale. Abia în anul 1992 au apărut din nou 119 persoane care și-au asumat această etnie. Lipsa din statistici are conotații politice, specifice acelor vremuri. Printre cele mai cunocute familii lipovenești
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în anul 1992 au apărut din nou 119 persoane care și-au asumat această etnie. Lipsa din statistici are conotații politice, specifice acelor vremuri. Printre cele mai cunocute familii lipovenești a fost cea a lui Nicanov Simion (n.1926). Între lipovenii cu studii superioare s-au numărat Feodor Crețu, profesor de matematică în satul natal, Efimia Lupu, care a absolvit A.S.E, ca și Pavel Gherasim inginer. Populația de etnie germană, care numără, în 1930, 59 de persoane, în 1956 nu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
țărani: treipatru cârciumi, primăria, spitalul, administrația de plasă, judecătoria, poșta și școala. La unul din capete târgul lua aspect de sat. Aici stau țăranii băștinași, cu casele în jurul bisericii ortodoxe, care făceau pandant cu sinagoga din cartierul comercial și biserica lipovenilor (ambele distruse de bombardamentele din 1944).....O fabrică de sticlă completa această așezare”; După relătările lui Dorel Străchinaru (2009), unul dintre puținii veterani ai satului, înainte de al doilea război mondial, în târgul Lespezi în afară de fabrica de sticlărie mai erau șase
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
În 1862, fiind terminată, biserica se sfințeste de către enoriașii târgului. În 1948, când a venit preotul Gheorghe Potolincă de la parohia Mascateni - Botoșani, Biserica „Sfinții Voievozi” era arsă de război. În 1952, enoriașii au hotărât refacerea bisericii, iar inițiativa a aparținut lipoveanului Vasile Tudose, care a donat și suma de 1000 de lei . Pentru reconstruirea acoperișului, a fost angajat un meseriaș artist, Dumitru Coștiug din Heci, cu suma de 2000 lei, din care 1000 lei a donat-o bisericii. Preot Gheorghe Potolincă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Scartel, Dumitru Slătineanu, Mihai Slătineanu, Gelu Spataru, Ion Spataru , înv. Vasile Spataru, Nicolae Simina, Alexandru Stejar, fam. Gheorghe Turicof, Vasile Ungureanu. O parte dintre aceștia au dispărut, alții mai trăiesc. Tuturor le mulțumim! 4.7.6. TRADIȚIILE ȘI OBICEIURILE RUȘILOR LIPOVENI DIN LESPEZI Rușii lipoveni sunt creștini ortodocși de rit vechi, cunoscuți în întreaga lume sub denumirea de „staroveri” (de credință veche) sau „staroobreadti” (de rit vechi). Schisma religioasă care a avut loc în Rusia în secolul al XVII-lea și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Slătineanu, Gelu Spataru, Ion Spataru , înv. Vasile Spataru, Nicolae Simina, Alexandru Stejar, fam. Gheorghe Turicof, Vasile Ungureanu. O parte dintre aceștia au dispărut, alții mai trăiesc. Tuturor le mulțumim! 4.7.6. TRADIȚIILE ȘI OBICEIURILE RUȘILOR LIPOVENI DIN LESPEZI Rușii lipoveni sunt creștini ortodocși de rit vechi, cunoscuți în întreaga lume sub denumirea de „staroveri” (de credință veche) sau „staroobreadti” (de rit vechi). Schisma religioasă care a avut loc în Rusia în secolul al XVII-lea și prigoana ce s-a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sute de mii de ruși staroveri să-și părăsească țara natală și să migreze în diferite colțuri ale lumii. Numeroși staroveri s-au stabilit, începând cu secolul al XVIII-lea, și pe teritoriile românești, fiind cunoscuți aici sub denumirea de lipoveni. Primele așezări cunoscute ale rușilor-lipoveni sunt cele din Bucovina. Cea dintâi localitate înființată (1724) este satul Lipoveni sau Sokolinți din județul Suceava. În prezent, în Lespezi au rămas în jur de 50 de astfel de familii. Ei s-au așezat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ale lumii. Numeroși staroveri s-au stabilit, începând cu secolul al XVIII-lea, și pe teritoriile românești, fiind cunoscuți aici sub denumirea de lipoveni. Primele așezări cunoscute ale rușilor-lipoveni sunt cele din Bucovina. Cea dintâi localitate înființată (1724) este satul Lipoveni sau Sokolinți din județul Suceava. În prezent, în Lespezi au rămas în jur de 50 de astfel de familii. Ei s-au așezat în două minicartiere, Median și Mahala, și-au construit o biserică în Mahala, unde mergeau să se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acoperită cu satin. Pe cap, purtau broboade din mătase, lână sau batic, iar cele căsătorite zbornic și casiac ( în cazul femeilor mai în vârstă). produse, prepară mâncăruri specifice, iar după liturghie se adună în casa de prăznuire și petrec. Obiceiurile lipovenilor sunt strâns legate de evenimentele religioase. Cel mai bine s-au păstrat cele legate de Masleniță (Săptămâna Brânzei), când oamenii sărbătoresc cu cântece vesele pe străzile localităților și cu preparate lactate specifice: varenichi, blini, piroghi. În timpul slujbei de Florii, podelele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în slavonă. Dincolo de iconostasul ce determină corul bisericii, se găsesc două spații separate la fel printr-un iconostas, cel al bărbaților și cel al femeilor. Biserica are, în principal, douătrei intrări: una principală și una-două laterale, pentru accesul bărbaților. Obiceiurile lipovenilor au o notă specifică făcând ca această etnie să se evidențieze între cele din zonă. Prof. Eustenia Tihan 4.8. ACTIVITATEA CULTURAL-ARTISTICĂ Arta și cultura, ca manifestări ale spiritualității umane, au însoțit de-a lungul secolelor, viața generațiilor ce s-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
valoare artistică, ci și practică. Evul mediu ne-a lăsat Mănăstirea Probota, una din cele mai mari realizări ale arhitecturii feudale din Moldova. În epoca modernă și contemporană, în comuna Lespezi, îndeosebi în târgul Lespezi, există elemente multiculturale aduse de lipoveni (limbă, îmbrăcăminte, obiceiuri), de la evrei rămânând mai mult arhitectura locuințelor. Celelalte elemente evreiești au dispărut pentru că nu mai există nici populație de această origine. O mărturie ce va rămâne peste veacuri este cimitirul evreiesc. Creația populară dăinuie pe Valea Siretului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
aveau toți dinții în gură, scuipându-le delicat în palma îndoită în chip de cornet, - nu ca ceilalți, în pumn. Amândoi, și popa, și dascălul, aveau ochii la fel, albaștri; dar un albastru ceva mai deschis decât al restului de lipoveni. Pentru că e normal să fii ce vezi, stând mereu lângă ape, care arată ca cerul senin. Ești, adică, ce vezi. Apa curată fiind albăstruie se prinde de om. Sau omul se prinde de ea, ar fi putut zice veterinarul, care
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7735_a_9060]
-
ueber Bukowina, un fel de eseu politic scris într-o germană "sigură, corectă, la obiect, expresivă". Cercetând în Bucovina (ca funcționar) activitatea boierului Vasile Balș, Budai evocase în notațiile sale toate minoritățile zonei - "moldoveni, ruși, germani, evrei, armeni, greci, unguri, lipoveni și țigani". Asupra celor din urmă s-a oprit cu simpatie, milă, sau cu "iluministă înțelegere frățească". În acest context își trasează Anca Rădulescu excepționala hermeneutică la "}iganiada", una dintre interpretări fiind înțelegerea "țiganilor" ca alegorie, ca simbol pentru conjurați
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
pasă de ea? Îndrăznești să repeți?! Este ca și cum ai spune că nu-ți pasă de maică-ta, ignorantule! Țăran arivist! Înțeleg acum mai bine de ce ai note mari doar la Rusă... O știu, puțin, din copilărie; munceam vara la niște lipoveni, la grădină... murmură tînărul. Te rog să ieși! Nici nu vreau să te mai ascult. La auzul acestui ordin, bărbatul își ridică fruntea: doi ochi vii, scăpărători, o țintuiesc pe femeia din fața lui, care începe să dea înapoi. Dacă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
m-a întrebat cum o duc, cum e la oraș, dacă-mi place și aflînd că da, m-a sfătuit să rămîn, să fac școală mai departe, la seral. Ținea mult la mine; de cîte ori udam cu roata grădina lipovenilor, la iaz, i-o udam și lui; îmi dădea bani pe ascuns, să nu știe tata, să am de iarmaroc; "du-te, Toadere, și îmbogățește-ți sufletul" îmi spunea. Cred c-aș fi renunțat la școală dacă n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de moarte, de vânt, de ploaia puternică, de urletul câinelui, de visele nopții, de imaginea sa reflectată în oglindă ce părea că se dizolvă și piere... Dimitrie avea un meșteșug aparte atunci când mânca pește, spunea că-l învățase cândva un lipovean, în tinerețe. Făcea o incizie cu lama cuțitului de-a lungul spinării, îl despica în două, trăgea apoi șirul de osișoare ușor, fără să rupă vreunul. Fana încerca și ea dar nu reușea de fiecare dată, se înciuda și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se înălțau din apă spre cerul limpede ca lacrima. Din stufăriș ieșiră opt lebede, grațioase, ca niște prințese ale naturii. Numeroase viețuitoare își semnalau prezența prin foșnetul și ciripitul necontenit. De după un colț al canalului, își făcură apariția lotcile pescarilor lipoveni. Deși învățați cu răsăritul soarelui, se citea pe fața lor mândria și dragostea pentru Delta Dunării. Stuful aplecat deasupra luciului apei forma o galerie ca în basme. Soarele se înălța pe cer, forfota începea... Vraja răsăritului se destramă, iar alta
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cu fiecare pas. În spate, orașul, de care ne despărțea cortina grea a nopții. În cartier, era vară, toamna o lăsasem acasă. Panait Istrati, împreună cu personajul său, Codin, s-a făcut că nu mă vede, ațâțând focul din vatra amintirilor... Lipovenii, prietenii mei, m-au despărțit de Mioara, înhămându-mă la o treabă cu specific masculin: câte sticle de vodcă pot consuma la săparea unui șanț lung de 2 km. Sticlele au fost așezate din 10 în 10 m. Hârlețul mușca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și neagră ca betonul. La următorul drum, săreau din drojdia neagră copii blonzi, unii abia născuți, alții adolescenți, uneori numai băieți, uneori numai fete, împărțind, în timp ce săpam, dumicatul Pământului cu ei și iar sticla era sacrificată și iar în urma mea lipovenii netezeau calea, pe când eu eram deja la jumătatea celui de-al III-lea, adun acum cu lopata zdrențe de haine, rădăcini istorice de copaci, bucăți de cărămizi din casele care adăpostiseră copiii blonzi ai amintirii, uneori numai băieți, uneori numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe Calea Galați unde începe Cartierul Vidin și se continuă cu Cartierul Progresul, apoi cu cele două lipovenești, Pisc și Brăilița. Sigur, mai existau și botezați români, dar într-o cantitate neglijabilă, având în vedere că-și măritaseră fetele cu lipoveni. După ce oamenii s-au plictisit de așteptare, au început să-și vadă de treburile obișnuite. Lama de buldozer a ras o vară întreagă până și gândurile îndrăgostiților cu direcția Luceafăr via Lună, dorințele hoților de a fi noapte veșnică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a chemării străbunilor, fie a materializării proverbului Românul e una cu glia, ceea ce, desigur, nu-i de râs, dar nici de luat în seamă, pentru că dacă abordăm și altfel problema, atunci și pescarii nasc aprinderi stranii atunci când pescuiesc, mai ales lipovenii, nemaipunând la socoteală pe braconieri, ai căror kW izvorâți fie din frică, fie din lăcomie ar fi un punct de plecare pentru un viitor nesigur, demn de a fi ținut minte, stocat, secretat, copiat. Mai era și dragostea pentru băutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
înfățișa un ocean învolburat care țâșni prin ecranul spărgându-se de zidurile școlii. Noi, alături de Magiștri, priveam pe Gustav înotând alături de Mihai Dinu și ținând de subțiori pe Any Palade. Stoian și Teodor înotau umăr lângă umăr, la fel frații lipoveni, Chirilă și Halipa, Nilă și Prunilă urmați de Moș Eveniment profesorul. Năsuc și Samaliot deoparte, urmați de Hugo pictorul și ultima seralistă îndrăgostită de o utopie, Mioara Alimentară. Oceanul se resorbi prin canalizările orașului, devenind un feribot clătinat de apele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe cer pentru Any, o scară de mătase cu Heruvimi în repaos pe bolta de viță a grădinii. Era dificil, nu pentru că lumea se uita curioasă la mine, încărcat cu rucsacuri, boccele și târând în plase de pescuit furate de la lipoveni, elemente de recuzită din Rai, cu Îngeri dormind în paturile cu baldachin ale Zeilor plecați cu treburi, ci pentru că atrăgeam toate albinele orașului în jurul meu, fapt înduioșător pentru mine, dar supărător pentru călătorii robotizați de cenușiul muncii lor la fermele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]