99 matches
-
română în Bucovina, 2 biblioteci publice, 1 filială a Societății „Făuritorii României Mari”, Societatea Culturală „Ateneul Bogdan Petriceicu-Hașdeu”), biserici (1 protopopiat ortodox care se afla în jurisdicția Episcopiei Hotinului a Mitropoliei Bucovinei, 3 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 2 biserici lipovenești, 1 biserică armenească, 1 casă de rugăciune baptistă și 17 sinagogi) sau instituții de binefacere (Societatea poloneză de binefacere, Societatea izraelită de binefacere). Erau editate aici revista săptămânală “Glasul Hotinului”, revista lunară “Aurora” și “Buletinul județului Hotin”. Ca urmare a
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
7%) și ortodocși (7,0%). Satul Climăuți a devenit un centru important al rușilor staroveri din Bucovina. În anul 1846 a fost înființată la Fântâna Albă Mitropolia Creștinilor de Rit Vechi. În această localitate există două biserici de rit vechi (lipovenești):
Climăuți, Suceava () [Corola-website/Science/301941_a_303270]
-
În comună funcționau o școală mixtă și patru biserici ortodoxe. Pe atunci, satul Piscu aparținea comunei Cocioc, fiind cunoscut ca sat de olari, cu moșii în proprietatea Domeniului Coroanei; iar satul Izvorani făcea parte din comuna Tâncăbești, având o biserică lipovenească. În 1925, comunei i se alipise și satul Izvorani, (fost în comuna Tâncăbești), iar comuna a ajuns în total la 3062 de locuitori și făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni. Comuna își avea reședința în satul Ciolpani, În 1950, comuna a
Comuna Ciolpani, Ilfov () [Corola-website/Science/300493_a_301822]
-
și un oficiu al Casei Asigurărilor Sociale din Galați care dispunea de servicii medicale în localitate . Existau și societăți cultural-sportive (o filială a Ligii Culturale, 2 biblioteci publice, o societate muzicală și 3 societăți sportive), biserici (3 biserici ortodoxe, una lipovenească, una baptistă și una a creștinilor după Evanghelie) sau instituții de binefacere (un azil de bătrâni). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]
-
în localitate . Existau și societăți cultural-sportive (o organizație culturală a Centralei Caselor Naționale, o filială a Ligii Culturale, 2 cămine culturale ale Fundației Regale "Principele Carol", 4 biblioteci publice, un cinematograf și 2 societăți sportive), biserici (3 biserici ortodoxe, una lipovenească, o casă de rugăciune baptistă și o sinagogă) sau instituții de binefacere (o filială a Societății "Crucea Roșie", 2 societăți de binefacere particulare pentru ajutorarea săracilor). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
dispunea de servicii medicale în localitate . Existau și societăți cultural-sportive (2 biblioteci publice, o societate muzicală, un cinematograf și 3 societăți sportive), religioase (reședința Episcopiei Cetății Albe și a Ismailului, un protopopiat ortodox, 2 mănăstiri ortodoxe, 3 biserici ortodoxe, una lipovenească, una baptistă și una a creștinilor după Evanghelie) sau instituții de binefacere (Oficiul I.O.V., o filială a Societății "Crucea Roșie", o filială a Societății Ortodoxe a femeilor române, un azil de bătrâni și o societate pentru ajutorarea săracilor
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
anexe gospodărești, ateliere, biserici, mori, instalații tehnice, fântâni, un scrânciob precum și multe alte ustensile tradiționale adunate din gospodării provenind din diverse provincii ale României. Dintre gospodăriile dobrogene atrag atenția casa din Ostrov cu prispa susținută de stâlpi frumos ornamentați, gospodăria lipovenească (1898) și cherhanaua, ambele din Jurilovca. Arhitectura populară din Muntenia este ilustrată, printre altele, de frumoasa gospodărie din Chiojdu, construită din bolovani și având un foișor cu stâlpi ciopliți și balustrada din scândura traforată. Din Oltenia au fost aduse două
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
sec. XIX, începutul sec. XX orașul devine centru comercial important. Aici funcționau întreprinderi mici meșteșugărești și comerciale, moară cu aburi, școală primară, spital, farmacie, bibliotecă. Astfel, foarte multă vreme la Telenești au conviețuit în pace trei comunități: românească, evreiască și lipovenească, fiecare cu biserică și școală proprie. Românii au avut 3 biserici (inclusiv o catedrală), evreii mai multe sinagogi, iar lipovenii o biserică de rit vechi, care există și în prezent. Una dintre sinagogi a existat chiar și în vremurile sovietice
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
este o biserică a creștinilor ortodocși de rit vechi (ruși staroveri) din Iași, care a fost construită în secolul al XIX-lea pe locul unde a existat anterior o biserică mai veche, din bârne. Biserica lipovenească se află pe Splai Bahlui nr. 4, pe malul stâng al râului Bahlui, în apropiere de Podu Roș. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
român Ștefan Emilian (1819-1899) și sub supravegherea starostelui lipovean Vasile Fomin. Banii necesari reconstrucției bisericii au fost obținuți prin subscripție publică. Biserica a fost sfințită în anul 1882. În urma rectificării albiei Bahluiului în zona municipiului Iași, din perioada 1911-1913, Biserica lipovenească se află pe malul stâng al Bahluiului. În prezent, posedă o serie de icoane valoroase, realizate în stilul tradițional al artei bisericești ruse. Lucrări de reparații ale bisericii au avut loc în anii 1959 și 1989, prin contribuția enoriașilor lipoveni
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
află pe malul stâng al Bahluiului. În prezent, posedă o serie de icoane valoroase, realizate în stilul tradițional al artei bisericești ruse. Lucrări de reparații ale bisericii au avut loc în anii 1959 și 1989, prin contribuția enoriașilor lipoveni. Biserica lipovenească din Iași a suferit avarii importante în urma cutremurului din 4 martie 1977. În primul deceniu al secolului al XXI-lea s-au efectuat o serie de lucrări de restaurare și consolidare a lăcașului de cult. În anul 2006 a fost
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
degradare, preotul paroh Vasile Hușleag a decis în octombrie 2008 să-l înlocuiască. Dorind să păstreze stilul rusesc și originalitatea acestei biserici (singura din Iași cu șapte turle), parohul a cumpărat din Ucraina tablă din inox poleită cu aur. Comunitatea lipovenească locală a reușit să strângă 25.000 euro, cu care parohul a cumpărat peste 220 de coli de tablă, prețul unei coli fiind de aproximativ 100 de euro. Preotul nu a avut bani pentru a cumpăra tablă cu care să
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
pentru achiziționarea și a celorlalte 50 de coli cu care să fie acoperite toate cele șapte turle. La sfârșitul anului 2009, lucrările de înlocuire a tablei au fost finalizate, reușindu-se acoperirea tuturor celor șapte turle. La acel moment, Biserica lipovenească din Iași era a doua biserică din Moldova care avea acoperișul poleit cu aur (după Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Cajvana, acoperită cu tablă provenită din Ucraina, care a costat 250.000 lei). În Evul Mediu, Biserica „Sf.
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
Evul Mediu, Biserica „Sf. Trei Ierarhi” din Iași a avut dantelăria exterioară suflată cu aur de sus până jos. Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din municipiul Iași (jud. Iași) funcționează și în prezent având ca preot paroh pe Vasile Hușleag. Comunitatea lipovenească din Iași număra în anul 2009 aproximativ 300 de persoane. Hramul bisericii se serbează de Sf. Maria, la 15/28 august. Parohia aparține din punct de vedere canonic de Eparhia Ortodoxă de Rit Vechi a Bucovinei și Moldovei, cu sediul
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
300 de persoane. Hramul bisericii se serbează de Sf. Maria, la 15/28 august. Parohia aparține din punct de vedere canonic de Eparhia Ortodoxă de Rit Vechi a Bucovinei și Moldovei, cu sediul în orașul Târgu Frumos (județul Iași). Biserica lipovenească din Iași este o clădire înaltă, cu șapte turle având în vârf câte o cruce tăiată (specifică cultului rușilor staroveri). Turla cea mai înaltă se află deasupra pridvorului închis (aceasta din urmă fiind și clopotniță, cu trei etaje). Deasupra naosului
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
Silvia Stela Aurelia Sava (n. 10 iunie 1907, Ploiești — d. 5 mai 1985, Scheßlitz, Germania) a fost un muzicolog, specializată în muzica bisericească veche rusă lipovenească. "Silvia Stela Aurelia Sava" s-a născut la Ploiești, unde tatăl său Vasile Sava era dirigintele Oficiului Poștal, iar mama sa Ioana Sava telegrafistă. A avut doi frați, pe dr. med. Valentin Sava și dr. jur. Aurel Sava S-a
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]
-
muzicala Kriuki). La recomandarea Prof. Dr. Kuckerz de la Institutul de Știința Muzicii (Universitatea Köln), RFG, i se aprobă pe 15 august 1980 finanțarea editării lucrării sale „Die Gesänge des altrussischen Okteochos samt den Evangelien-Stichiren -- Eine Neumenhandschrift des Altgläubigen-Klosters “ (Cântările Octoichului lipovenesc împreună cu Stichirile evanghelice - un manuscris pe bază de neume (Kriuki) a mănăstirii lipovenești Belaja Krinica. In probleme de slavistică a colaborat cu Prof. Dr. Schütz de la Universitatea Erlangen. Lucrarea conține în primul volum atât facsimile cât și transcrierea întregului manuscris
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]
-
Köln), RFG, i se aprobă pe 15 august 1980 finanțarea editării lucrării sale „Die Gesänge des altrussischen Okteochos samt den Evangelien-Stichiren -- Eine Neumenhandschrift des Altgläubigen-Klosters “ (Cântările Octoichului lipovenesc împreună cu Stichirile evanghelice - un manuscris pe bază de neume (Kriuki) a mănăstirii lipovenești Belaja Krinica. In probleme de slavistică a colaborat cu Prof. Dr. Schütz de la Universitatea Erlangen. Lucrarea conține în primul volum atât facsimile cât și transcrierea întregului manuscris din notația muzicală veche cu neume (Kriuki) în notația muzicală actuală. In volumul
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]
-
Sinoie), Fidilimanu (azi Zmeica), Iancina (azi Razim sau Razelm) sau satele Bârleni, Filipești (azi Dunavățul de sus și de jos), Șontea (azi Mila 23), Tatomirești (azi Tatanir), Pojorâta (ulterior Pojareț, dispărut), între timp locuite de lipoveni care le dau denumiri lipovenești. Pe de altă parte, Dobrogea a fost utilizată drept pășune de iarnă de către oierii români din Ardeal, în special de către cei din zona Marginimea Sibiului pentru o perioadă îndelungată. Aceștia erau cetățeni austrieci și beneficiau de anumite facilități din partea autorităților
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
este o biserică a creștinilor de rit vechi (ruși staroveri) din orașul Rădăuți, care a fost construită în anul 1900. Biserica lipovenească se află pe str. Libertății nr. 8, lângă piața centrală a localității. Hramul bisericii este sărbătoarea Sf. Vasile cel Mare (1/14 ianuarie). Primii lipoveni (ruși staroveri) au venit în Moldova pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, fiind alungați de către
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
Vasile cel Mare, remarcând faptul că numărul celor veniți la slujbă a sporit și apreciind efortul și măiestria „kliroșanilor” (cântăreți în strană) rădăuțeni. A urmat binecuvântarea mesei cu bucate, la care au fost poftiți pelerini și localnici. În prezent, Biserica lipovenească din Rădăuți îl are ca preot-paroh pe Petru Anisimov. În patrimoniul bisericii se află obiecte de patrimoniu (icoane, cărți bisericești, veșminte, cruci) a căror vechime este de până la 600 de ani. Biserica lipovenească din Rădăuți a fost prădată de hoți
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
poftiți pelerini și localnici. În prezent, Biserica lipovenească din Rădăuți îl are ca preot-paroh pe Petru Anisimov. În patrimoniul bisericii se află obiecte de patrimoniu (icoane, cărți bisericești, veșminte, cruci) a căror vechime este de până la 600 de ani. Biserica lipovenească din Rădăuți a fost prădată de hoți în noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2001. Furtul fusese plănuit de o bandă de infractori cu câteva zile mai înainte. Au fost sustrase mai multe obiecte de cult, respectiv icoane, cruciulițe sau
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
vilă de protocol cu restaurant unde Ceaușescu avea birou de lucru, își primea oaspeții oficiali, dar și membri ai Guvernului, ai CPEx-ului și ai Biroului Politic Executiv. Reședința din Deltă Vara, timp de două-trei zile, Ceaușescu folosea vila din satul lipovenesc Uzlina din comuna Murighiol aflată în Delta Dunării. Reședințe de iarnă La Sinaia, dictatorul locuia în Palatul Foișor, iar la Predeal în Vila Postăvarul. Cazinoul Sinaia era locul de întâlniri protocale, dar și pentru sărbătorirea unor evenimente. Cabane de vânătoare
Adevărul despre averea lui Ceaușescu. Dezvăluiri în exclusivitate by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103254_a_104546]
-
orașe antice, croaziere pe râuri mari, inclusiv Volga, și călătorii de lungă durată pe celebra cale ferată transsiberiană. Diverse regiuni și culturi etnice din Rusia oferă diferite alimente și suveniruri, și au o mare varietate de tradiții, printre care baia lipovenească, Tatar Sabantoyul tătar, sau ritualurile șamaniste siberiene. În 2013, Rusia a fost vizitată de 28,4 milioane de turiști, ceea ce o face a noua cea mai vizitată țară din lume și a șaptea cea mai vizitată din Europa. În 2013
Turismul în Rusia () [Corola-website/Science/336267_a_337596]